Maʼumaʼua ʼi Te ʼu Gāue Mate Pe ʼe ʼi Te Gāue Kia Sehova?
“FAKALELEI koutou, ʼe ʼau maʼua ʼau.” Koʼena te tali ʼe tau felāveʼi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova lolotoga tanatou gāue fagonogono ʼi te ʼu ʼapi ʼo ʼuhiga mo te logo lelei ʼo te Puleʼaga (Mateo 24:14). ʼAki tana tali ʼaē “ ʼe ʼau maʼua” ko te fakahā ʼaia ʼe ʼihi ko tanatou pe mole fia palalau, kae tokolahi te hahaʼi ʼe nātou maʼua moʼoni. ʼE lahi tanatou maʼua ki te “hoha ʼo te tuʼu ʼo te malamanei ʼaenī”: ko te ʼu faigataʼaʼia ʼo te maʼuli, te ʼu maʼua, te faiga ki te ʼalu mo te liliu mai te gāue, te tokaga ki te kau tamaliki, te gaohi ʼo te fale, te motokā pea mo ʼihi koloā ʼatu. — Mateo 13:22.
Kapau, ko te hahaʼi ʼe maʼua moʼoni, ko niʼihi ia nātou kua nātou toʼo te ʼu gāue ʼe totogi lelei pe ʼe haʼele lelei. Ohage ko te faitohi ʼo te tagata poto ko Salomone: “Koteā te meʼa ʼe maʼu e te tagata ʼi tana gāue kinakina pea mo te holi ʼaē ʼo tona loto ʼaē ʼe faiga mālohi ai ʼi te lalo laʼā? Ko tona ʼu ʼaho fuli, ko tana gāue ʼe ʼalu aipe mo te ʼu mamahi pea mo te fakahemala, ʼo hoko atu ai mo te pōʼuli ko tona loto ʼe mole moe. ʼE toe feiā mo te meʼa ʼaia ʼe vaʼiga pe.” — Tagata Tānaki 2:22, 23.
Ko te Tohi-Tapu neʼe ina toe fakahigoaʼi foki te ʼu gāue vaʼiga ʼaia, “ko te ʼu gāue mate”. (Hepeleo 9:14.) Ko te ʼu gāue ʼaia ʼe nātou puleʼi koa takotou maʼuli? Ko he fakatokaga tāfito ia kia koutou ʼaē ko te kau kilisitiano, koteʼuhi heʼe ko te ʼAtua ʼe ina “foaki ʼo fakafuafua pe ki te gāue ʼa te hahaʼi takitokotahi”. (Pesalemo 62:12.) Pea tahi ʼaē “ko te temi kua nounou”, ʼe tonu ke tou tokaga tāfito naʼa puli noa totatou temi ʼi te fai ʼo he ʼu gāue mate (1 Kolonito 7:29). Kae koteā koa te ʼu gāue mate? ʼE tou faka ʼuhiga feafeaʼi anai te fahaʼi ʼaia? Pea ʼe feafeaʼi koa hatatou ʼiloʼi papau ʼe tou tokaga ki te ʼu gāue ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito?
Ko te ʼiloʼi ʼo te ʼu gāue mate
Ia Hepeleo 6:1, 2, ko Paulo neʼe ina tohi fēnei: “Koia, ʼi tatatou kua tuku ki muli te akonaki ʼuluaki ʼo ʼuhiga mo Kilisito, tou laka fakavilivili ki te fakapotopoto, ʼo mole tou toe hili he tafito, ko tona faka ʼuhiga ko te fakahemala ki te ʼu gāue mate pea mo te tui ki te ʼAtua, mo te akonaki ʼo ʼuhiga mo te ʼu papitema pea mo te hili ʼo te ʼu nima, te fakatuʼuake ʼo te ʼu mate pea mo te fakamāu heʼe gata”. ʼE koutou fakatokagaʼi anai “te akonaki ʼuluaki” ʼe fakapipiki ki ai “te fakahemala ki te ʼu gāue mate”. Ko te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe nātou lau te ʼu tohi ʼa Paulo, ʼaē kua nātou liliu ko he ʼu kilisitiano, neʼe kua nātou ʼosi fakahemala mai tanatou ʼu gāue mate. ʼO feafeaʼi koa?
ʼI muʼa ʼo tanatou tali ia Kilisito, ko ʼihi ʼi te ʼuluaki sekulo neʼe nātou fai te ʼu “gāue ʼo te kakano”, ʼaē ʼe fakahigoaʼi, “ko te folonikasio, ko te aga heʼe maʼa, mo te mamio kovi, mo te tauhi tamapua, pea mo te fai ʼo te ʼu meʼa fakatemonio”, mo ʼihi meʼa kovi atu (Kalate 5:19-21). Ko te ʼu aga ʼaia neʼe toho ai nātou ki te mate fakalaumālie. Kae lelei foki, ko te ʼu kilisitiano neʼe nātou maliu mai tanatou lele ki te mate ʼo nātou fakahemala, pea neʼe nātou “fakamaʼa ia nātou”. Kua nātou fiafia ʼi hanatou tutuʼu kua maʼa ia muʼa ʼo Sehova. — 1 Kolonito 6:9-11.
Neʼe mole ko te kau kilisitiano fuli ʼaē neʼe tonu ke nātou fakahemala mai tanatou ʼu gāue kovi pe ʼe mole ʼaoga. Ko te tohi ʼa Paulo neʼe ʼuluaki fai ki te kau Sutea ʼaē neʼe tui, ʼaē ia neʼe tokolahi ia nātou neʼe pipiki mālohi ki te Lao ʼa Moisese ʼi muʼa ʼo tanatou tali ia Kilisito. Kae koteā koa te ʼu gāue mate ʼaē neʼe tonu ke nātou fakahemala mai ai? ʼE moʼoni ia neʼe mole he meʼa ʼe kovi ʼi tanatou mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa te Lao. Neʼe mole koa la ko te Lao “ ʼe maʼoniʼoni pea totonu pea mo lelei”? (Loma 7:12.) ʼE moʼoni, kae ia Loma 10:2, 3, neʼe fēnei te palalau ʼa Paulo ki te kau Sutea: “ ʼE ʼau fakamoʼoni kia nātou ʼe nātou tauhi fakamalotoloto ki te ʼAtua, kae mole nātou fai ʼaki te mālama totonu; ʼi tanatou mole ʼiloʼi, te faitotonu ʼa te ʼAtua, kae nātou faiga ke nātou fakatuʼu tanatou faitotonu, neʼe mole nātou fakalogo ki te faitotonu ʼa te ʼAtua.”
Ei, ʼi tanatou faihāla, ko te kau Sutea neʼe nātou mulimuli leleiʼi te Lao, ʼi tanatou manatu ʼaē ʼe hāofaki ai anai ia nātou. Koia, ko Paulo neʼe ina fakamahino “ko he tagata ʼe ʼui ʼe agatonu, mole ʼaki tana ʼu gāue ki te lao, kae ʼaki pe tana tui kia Kilisito Sesu”. (Kalate 2:16.) Hili te foaki ʼo te totogi ʼa Kilisito, ko te ʼu gāue ʼa te Lao — peʼe faka lotu pe ʼe fakaʼaliki — neʼe ko he ʼu gāue mate ia pea neʼe mole honatou ʼuhiga ki te faigaʼi ki te hāofaki ʼo te maʼuli. Ko te kau Sutea loto agatonu neʼe nātou kumi te ʼofa fakaʼatua ʼonatou fakahemala mai te ʼu gāue mate ʼo nātou papitema ai ko te fakahā ʼaia ʼo tanatou fakahemala. — Gāue 2:38.
Koteā te meʼa ʼe tou akoʼi ai? Ko te ʼu gāue mate ʼe mole gata ʼaki pe te ʼu agakovi mo te ʼu aga ʼaē mole ʼaoga; kae ʼe ina fakatahiʼi fuli te ʼu gāue kehekehe ʼe mole hona fua, pulinoa pea ʼe ina toho ki te mate fakalaumālie. Kae ko te kau kilisitiano neʼe mole nātou fakahemala koa la mai tanatou ʼu gāue mate ʼi muʼa ʼo tanatou papitema? ʼE moʼoni, kae ko ʼihi ʼi te kau kilisitiano ʼo te ʼuluaki sekulo ki muli age neʼe nātou to ki te kovi ʼo fai te ʼu aga heʼeʼaoga (1 Kolonito 5:1). Koia ʼi te kau Sutea kilisitiano, neʼe nātou tautau liliu ki te ʼu gāue mate ʼo te Lao ʼa Moisese. Koia ko Paulo neʼe ina toe fakamanatuʼi ki ʼihi ia nātou ke ʼaua naʼa nātou toe liliu ki te ʼu gāue mate. — Kalate 4:21; 5:1.
Ko he fakatokaga ki te ʼu gāue mate
Ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te temi nei, ʼe tonu ke nātou tokaga ke ʼaua naʼa nātou to ki te kākā ʼo te ʼu gāue mate. ʼE tauʼi fakamālohi tatou mai te potu fuli ʼaki te ʼu faiga mālohi ke tou lakahāla ʼi te aga ʼaē ʼe lelei, ke puli ia tatou te faitotonu, pea ke tou fai he ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga. Ko te ʼu meʼa ia ʼe hoko, ʼe lauʼi afe ʼi te kau kilisitiano ʼi te taʼu fuli ʼe nātou to ki te ʼu faʼahi ʼaia, pea kapau ʼe mole fakahemala ia nātou pea ʼe fakamavae ʼi te kokelekasio faka kilisitiano. Koia, ʼo laka age ʼi te temi muʼa, ko te kilisitiano ʼe tonu ke ina fakatokagaʼi te tokoni ʼaenī ʼa Paulo ia Efesi 4:22-24: “Ke koutou līaki tokotou ʼulugaaga ʼāfea ʼaē ko te ʼata ʼo takotou aga ʼāfea pea ʼe fakahehema ʼo fai ki tona ʼu holi kākā; kae tonu ke fakafoʼou ia koutou ʼi te mālohi ʼaē ʼe ina fakafalele tokotou ʼatamai pea ke koutou kofuʼi te ʼulugaaga foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni.”
ʼE moʼoni foki, ko te kau Efesi ʼaē ʼe faitohi ki ai ia Paulo neʼe kua ia nātou te ʼulugaaga foʼou. Kae ko Paulo neʼe tokoni age kia nātou ke nātou leleiʼia te faʼahi ʼaia heʼe ko te faʼahiga fai ʼaia ʼe ko he gāue hoholo! Kapau ʼe mole nātou haga faiga ki muʼa, ko te kau kilisitiano ʼe feala pe ke nātou toe liliu ki tanatou ʼu gāue mate ʼaki hanatou maʼu he ʼu holi ʼe mole hona ʼaoga pea mo fakatupu kovi. Ko te meʼa ʼaia ʼe moʼoni kia tatou ʼi te temi nei. ʼE tonu ke tou haga tokaga ke ia tatou te agaaga foʼou, ʼo mole tou tali ke fio te aga foʼou ʼaia mo te ʼu aga ʼo totatou maʼuli ʼāfea. ʼE tonu ke tou fakamamaʼo — pea mo fehiʼa — ki te ʼu aga kovi kehekehe ʼo te kakano. “Ko koutou ʼaē ʼe ʼoʼofa kia Sehova, koutou fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi”, ko he fakamālohiʼi ʼotatou e te tagata fai pesalemo. — Pesalemo 97:10.
Ko he meʼa lelei, ko te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te temi nei ʼe nātou fakaʼaoga te tokoni ʼaia ʼo nātou nonofo maʼa aipe. Ko ʼihi neʼe fakahehema tanatou fakakaukau ki te ʼu gāue ʼaē ʼe kovi, kae ʼe ʼalu noa pea mole hona fua. Ohage la, ko ʼihi neʼe lahi pe tanatou tokaga ki te kumi paʼaga pe ʼe ko te lahi ʼo tanatou ʼu fakatau koloā. Kae ko te Tohi-Tapu ʼe ina fai te fakatokaga ʼaenī: “Ko nātou ʼaē ʼe faiga ʼaupito ke maʼu koloā ʼe nātou to ki te fakahālaʼi, pea mo te ʼu holi fakavale ki te ʼu meʼa noa pea mo popo, ʼaē ʼe ina taki te hahaʼi ki te mate pea mo te masiva.” (1 Timoteo 6:9.) Ki ʼihi, ʼe feala ko te ʼu fale ʼako lalahi ko he kākā kia nātou. ʼE moʼoni, ko he faʼahiga poto neʼe maʼu ʼi te ʼu fale ako lalahi ʼe feala ai ha kita maʼu ʼo ha kita gāue. Kae ʼe loaloaga te temi ʼaē ʼe kita fakaʼaoga ʼi te faiga ki te ʼu fale ako lalahi, ko ʼihi neʼe nātou fetoki ki te ʼu hele ʼi te fahaʼi fakalaumālie.
ʼIo, ʼe lahi te ʼu gāue ʼe mole kovi. Kae ko he ʼu gāue mate ia mo kapau ʼe mole ina fakatuputupu moʼoni ia kita pea mo ina faka fealagia ke kita maʼu ai te tapuakina ʼa Sehova ʼAtua. Ko te ʼu faʼahiga gāue ʼaia ʼe nātou fakaʼaoga noa te temi pea mo te mālohi kae mole maʼu hona ʼu lelei fakalaumālie pe ʼe ko he fīmālie heʼegata. — Vakaʼi Tagata Tānaki 2:11.
ʼE lagi ʼe koutou faiga mālohi ke koutou maʼua ʼi te gāue fakalaumālie ʼaē ʼe mole puli noa. Ko he tokoni kia koutou ʼe tonu ke koutou tautau fai ha kotou vakaʼi ia koutou totonu. Koia ʼi ʼihi temi, ʼe lelei ha kotou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘Kua meʼa noaʼi koa taku gāue fai faka mafola ʼo feiā ki taku kau ki te ʼu fono ʼuhi pe ko te kua lahi ʼo taku tokaga ki te gāue fakamālama?’ ‘ ʼE maʼu koa hoku temi ki te gaoʼi kae veliveli toku temi ki te ako tokotahi feiā ki te ako faka famili?’ ‘ ʼE lahi koa toku temi ʼo feiā mo toku mālohi ʼaē ʼe ʼau fakaʼaoga moʼo tānaki he ʼu koloā kae ʼau situʼa ki te tokaga kia nātou ʼaē ʼe nonofo ʼi te faigataʼaʼia ʼi te kokelekasio, ohage ko nātou ʼe mahahaki pea mo nātou kua matutuʼa?’ Ko te tali ki te ʼu fehuʼi ʼaia ʼe feala hana fakahā atu pe kofea ʼaē ʼe fakalahi ki ai takotou gāue fakalaumālie.
Haga maʼua aipe ʼi te gāue kia Sehova
ʼE ʼui fēnei ia 1 Kolonito 15:58, “ ʼe lahi te ʼu gāue ʼaē ʼe fai ʼi te gāue ʼa te ʼAliki”. Ko te fagonogono ʼo te Puleʼaga pea mo te fai ʼo he ʼu tisipulo, koʼena te ʼu gaūe tāfito ʼaia. Ia 2 Timoteo 4:5, ʼe fēnei te fakaloto mālohi ʼa Paulo: “Fai te gaūe ʼaē ko te fai faka mafola ʼo te Evaselio, fai ke lava lelei ʼaupito tau minisitelio.” (Tohi-Tapu ʼo Selusalemi). Ko te kau tagata ʼāfea ʼo feiā mo te kau tagata faifekau faka minisitelio ʼe lahi tanatou gāue ʼi te tokaga ki te ʼu maʼua ʼo te faga ōvi (1 Timoteo 3:1, 5, 13; 1 Petelo 5:2). Ko te pule ʼo te famili — ʼe tokolahi te ʼu famili ʼe ko te tokotahi pe, pe ʼe ko te fafine pe ko te tagata — ʼe ina fua te kavega mamafa ʼaē ko te tokaga ki te famili pea mo tokoni ki tana fānau ke tuputupu aipe tanatou fakatahi pea mo Sehova. Ko te ʼu faʼahiga gāue ʼaia ʼe fakakinakina, pea fakaogosia. Kae ʼe mole ko he gāue mate ia, heʼe feala ke ina tuku mai he ʼu lelei moʼoni!
Ko te faigataʼaʼia ʼe haʼu mai te fahaʼi ʼaenī: “ ʼE feafeaʼi te maʼu ʼo he temi ke fakahoko ʼo te ʼu gāue maʼuhiga ʼaia ʼaē ʼe mole puli noa? Ko te takitaki ʼo kita tokotahi pea mo he fakatotonu ʼo kita ko he meʼa maʼuhiga ia. Ia 1 Kolonito 9:26, 27, neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ko ʼau ʼe ʼau lele fēnei: ʼe mole ʼau lele ke ʼau hoʼi lele noa pe; pea ʼe ʼau fai fēnei taku ʼu ta: ʼe mole ʼau fai kau ta te ʼaele; kailoa ia, ko toku sino, ʼe ʼau tuki palaʼi pea ʼe ʼau taki ia ohage ʼe tahi ʼe popūla, heʼe ʼau manavasiʼi naʼa hili anai taku faka mafola ki te hahaʼi, kae ʼau liliu ʼau, ʼi he faʼahiga meʼa pe, ko he tagata ʼe fakalaka halaʼi.” Moʼo fakahoko ʼo te tokoni ʼaia ʼe tonu ke koutou vakai pe ʼe feafeaʼi tokotou maʼuli ʼi te ʼaho fuli. ʼE feala anai ha kotou maʼu ai pe ko te potu fea ʼaē ʼe fakaʼaoga noa ai tokotou temi pea mo tokotou mālohi.
ʼE lahi koa tokotou mālohi mo tokotou temi ʼaē ʼe fakaʼaoga ki te sio televisio, ki te ʼu gaoʼi, ki te lau ʼo te ʼu nusipepa fakamālama, pe ʼe ko ʼihi meʼa age? Ohage ko te fakahā ʼi te alatike ʼo te New York Times, ko te fakafuafua ʼaenī ʼe fai ki te hahaʼi ʼi Amelika ʼe fakafuafua “ko hola e 30 ʼi te vāhaʼa” ʼe fakaʼaoga ki te sio televisio. Ko te temi ʼaia ʼe feala tona fakaʼaoga leleiʼi! Koʼenī te fakamatala ʼo te ʼohoana ʼo te taupau feʼaluʼaki: “Neʼe ʼau haga ʼo pulihi toku temi ʼaē neʼe ʼau fakaʼaoga noa, ohage ko te mamata televisio.” Koteā tona fua kia ia? Neʼe kua feala tana lau te ʼu tohi ʼaē e lua faka tohi-tapu ʼaē ko te ‘Perspicacité’ ʼo lau katoa!
Kae ʼe toe ʼaoga foki ke koutou vakavakaʼi pe ʼe feafeaʼi ha kotou fakamaʼamaʼa ʼo takotou maʼuli. Neʼe ʼui e Salomone: “ ʼE moe fīmālie ia ia ʼaē ʼe tauhi, pe ʼe veliveli pe ʼe lahi tana kai; kae ko te mahu ʼo ia ʼaē ʼe koloaʼia ʼe mole ina tuku noaʼi ia ke moe.” (Tagata Tānaki 5:12). ʼE lahi koa tokotou temi pea mo tokotou mālohi ʼaē ʼe fakaʼaoga ki te maʼu ʼo he ʼu koloā ʼe mole hona ʼuhiga? ʼE moʼoni, ka lahi hatatou ʼu koloā pea ʼe lahi mo te ʼu meʼa ʼe tonu ke kita tokaga ki ai, pe ʼe fakapelepeleʼi, pe ʼe faʼufaʼu mo taupau. ʼE lagi ʼe koutou fīmālie anai ʼi ha kotou mole maʼu te ʼu koloā ʼaia?
Ko te fai ʼo he polokalama lelei koʼena he tahi meʼa ke fakaʼaluʼalu lelei ʼo tokotou temi. ʼE feala pe he fakahu ki takotou polokalama he temi ʼe ʼaoga ki ai takotou gaoʼi pea mo he mālōlō. Kae ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼe tonu pe ke fakamuʼamuʼa. Ko te temi ʼaē ʼe fakaʼaoga ki te kau ki te ʼu fono fuli ʼo te kokelekasio ʼe tonu ke tuʼu maʼu pea ke fai hoholo. ʼE feala aipe ha kotou ʼiloʼi ʼi muʼa pe ko te ʼaho feā pe ʼe ko te afiafi feā ʼaē ʼe feala ai ha kotou maʼu ha kotou gāue ki te fai faka mafola. ʼAki he polokalama neʼe lelei tona fai, ʼe feala ai ha kotou hikihiki ʼo takotou gāue, pea ʼe feala ai ha kotou tautau gāue pionie vaeluaʼi temi. ʼE tonu foki ke koutou ʼiloʼi papau ko takotou polokalama ʼe maʼu ai te temi ki te ako takitokotahi, ki te ako faka famili, feiā mo te teuteuʼi ʼo te ʼu fono. ʼAki takotou ʼu teuteuʼi, ʼe mole kehe pe ke koutou ʼolo ki te fono, kae ʼe feala aipe ha kotou “uga ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue matamatalelei” ʼaki takotou ʼu faʼahiga tali. — Hepeleo 10:24.
Ko te maʼu ʼo he temi ki te ako ʼe feala anai kia koutou ke koutou fai he ʼu sakilifisio. Ohage la, ko te ʼu famili ʼo te petele ʼi te malamanei katoa ʼe nātou ʼaʼala ʼi te uhu fuli ʼo nātou palalau ki te kogaʼi tohi ʼo te ʼaho. ʼE feala koa kia koutou ke koutou fakaʼaoga he kiʼi temi nounou ʼi te uhu fuli moʼo fai ha kotou ako takitokotahi? Neʼe ʼui e te tagata fai pesalemo: “Neʼe ʼau ʼala uhuuhu, ʼo kalaga ko he fai maʼuli. Pea neʼe ʼau talitali ki tau ʼu folafola.” (Pesalemo 119:147). ʼE moʼoni foki, ko he ʼala vave ʼi te uhu ʼe tonu ke tuʼu ʼi te polokalama he hola ki te moe ke feala ai ha kotou kamata lelei mo fakatokatoka te ʼaho ʼaē ʼe hoa mai ki ai.
Te ʼu lelei ʼo te nofo maʼumaʼua ʼi te gāue ʼa Sehova
Ko te “lahi te ʼu gāue ʼaē ʼe fai ʼi te gāue ʼa te ʼAliki” ʼe fakamaʼua ki ai ke ʼi ai he polokalama, he takitaki ʼo kita pea mo he ʼu sakilifisio. Kae ʼe koutou fiafia anai ʼi te ʼu fua lelei ʼe koutou maʼu ai. Koia ke koutou nonofo maʼumaʼua aipe, mole ʼi te ʼu gāue puli noa ʼaē ʼe utu ai te mamahi kae ʼi te gāue ʼa Sehova. Koia ʼaki te taʼi gāue ʼaia ʼe koutou fakahā ai takotou tui, pea ʼe koutou maʼu ai anai te ʼofa ʼa Sehova, pea ki muli mai te totogi ʼo te maʼuli heʼegata!
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko he fai ʼo he polokalama lelei ʼe tokoni anai ki te kilisitiano ke ina fakaʼaoga fakapotopoto tona temi.