Tou Tauhi vi Mo Totatou Tupuʼaga Lahi
“Ko Sehova ko toku Tauhi ōvi. ʼE mole ʼau masiva anai. ʼE ina toe fakaloto mālohiʼi toku nefesi. ʼE ina taki ʼau ki te ʼu ala ʼo te faitotonu ʼuhi ko tona huafa.” — Pesalemo 23:1, 3.
1. Koteā he fakafimālie ʼofa ʼe foaki e Sehova?
KO TE Pesalemo 23, “ko he hiva ʼa Tavite”, neʼe ko he fakaloto mālohiʼi ʼo te ʼu nefesi tokolahi neʼe kua nātou vaivavai. Neʼe ina fakaloto mālohiʼi nātou ke nātou maʼu te falala ʼaē ʼe hā ʼi te vaega 6 ʼaē ʼe ʼui ai: “ ʼIo, ko te agalelei pea mo te loto ʼofa ʼe nā muliʼi anai ʼau ʼi te ʼaho fuli pe ʼo toku maʼuli; pea ʼe ʼau nofo anai ʼi te fale ʼo Sehova ki te loaloaga ʼo te ʼu ʼaho.” ʼE koutou holi koa la ke koutou nonofo ʼi te fale ʼatolasio ʼo Sehova, ʼo kau ki tana hahaʼi ʼaē ʼe lolotoga fakatahiʼi nei mai te ʼu fenua fuli ʼo te kele? “Ko te tauhi ōvi pea mo te tagata leʼoleʼo ʼo tokotou ʼu nefesi”, totatou Tupuʼaga Lahi, ia Sehova ʼAtua, ʼe tokoni anai kia koutou ke koutou kaku ki te ikuʼaga ʼaia — 1 Petelo 2:25.
2, 3. a) ʼE feafeaʼi te taupau e Sehova tana hahaʼi ʼaki te ʼofa? b) Neʼe feafeaʼi te tuputupu fakaofoofo ʼo te “faga ōvi” ʼa Sehova?
2 Ko te Tupuʼaga ʼo te “ ʼu lagi foʼou pea mo te kele foʼou” ko ia ko te Tagata fai fakatuʼutuʼu pea mo te Tuʼi Leʼoleʼo ʼo te kokelekasio faka kilisitiano, “te fale ʼo te ʼAtua”. (2 Petelo 3:13; 1 Timoteo 3:15.) ʼE tokaga lelei ki te taupau ʼo tana hahaʼi, ohage ko tana fakahā lelei ia Isaia 40:10,11: “Koʼeni ko te Tuʼi ʼAliki ko Sehova ʼe haʼu totonu anai ohage ko he tahi ʼe mālohi, pea ko tona nima ʼe pule anai maʼa ia. Koʼeni ʼe ia te ia tana fakapale, pea ʼe ʼi ʼona muʼa tona totogi. Ohage ko he tauhi manu, ʼe ina fafaga anai tana faga ōvi. ʼAki tona nima, ʼe ina fakatahiʼi anai te ʼu akeno; ʼe ina fua anai nātou ki tona fatafata. ʼE ina takitaki fakalelei anai te ʼu ōvi ʼe kei fai fāgai.”
3 ʼI hona faka ʼuhiga lahi, ʼe kau ʼi te “faga ōvi” ʼaia ia nātou ʼaē kua fualoa tanatou haʼele ʼi te moʼoni faka kilisitiano pea mo te ʼu “akeno” neʼe mole heʼeki faʼa fualoa te fakatahiʼi ʼo nātou — ohage ko te tokolahi ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe nātou papitema ʼi Afelika pea mo te potu Hahake ʼo te Eulopa. Ko te nima hāofaki pea mo mālohi ʼo Sehova ʼe ina fakatahiʼi nātou ki tona fatafata. Logope ko nātou neʼe ko te ʼu ōvi neʼe hēhē, kua nātou felogoi lelei nei mo tonatou ʼAtua ʼofa pea mo te Tauhi ōvi.
Te kaugā tauhi ōvi ʼo Sehova
4, 5. a) Ko ai te “tauhi ōvi lelei”, pea ʼe feafeaʼi tona hinoʼi e te lea faka polofeta? b) Koteā te gāue fakamavaevae ʼe lolotoga leʼoleʼo e Sesu, pea koteā tona fua fakatalakitupua?
4 ʼI tana gāue ʼi te toʼomataʼu ʼo tana Tāmai ʼe ʼi selo, “ko te tauhi ōvi lelei”, ia Sesu Kilisito, neʼe toe manavaʼofa ki te ʼu “ōvi”. Neʼe ina foaki tona maʼuli ke fua manuʼia, ʼuluaki ki te “kiʼi faga ōvi” pea ʼi te temi nei ki te hahaʼi tokolahi ʼo te “tahi ʼu ōvi”. (Luka 12:32; Soane 10:14, 16.) Ko te Tauhi ōvi Lahi, ia Sehova ʼAtua, neʼe fēnei tana palalau ki tana ʼu ōvi: “Koʼeni ia ʼau, pea ʼe mahino papau ia ʼe ʼau fakamāu anai (...) ʼi te ōvi pea mo te ōvi. Pea ʼe ʼau fakatuʼu anai maʼa nātou he tauhi ōvi e tahi, pea ʼe tonu anai ke ina fafaga nātou, ei, taku kaugana ko Tavite. Ko ia anai ka ina fafaga nātou, pea ko ia anai ka liliu ko tanatou tauhi ōvi. Pea ko ʼau, Sehova, ʼe ʼau liliu anai ko tonatou ʼAtua, pea ko taku kaugana ko Tavite ʼe liliu anai ʼo pule ia nātou. Ko ʼau, Sehova, neʼe ʼau palalau.” — Esekiele 34:20-24.
5 Ko te kupu ʼaē “taku kaugana ko Tavite” ʼe ko he lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo Kilisito Sesu, ko te “hāko” ʼaē ʼe ina maʼu te heʼekaʼaga hau ʼo Tavite (Pesalemo 89:35, 36). ʼI te ʼaho ʼaenī ʼo te fakamāu ʼo te ʼu puleʼaga, ko te kaugā tauhi ōvi ʼo Sehova, ia Kilisito Sesu, ko te ʼAlo ʼo Tavite, ʼe hoko atu tana fakamavaevae te ʼu “ōvi” mai ia nātou ʼaē ʼe nātou kalaga ko nātou ko te ʼu “ōvi” kae ko nātou ia ko te ʼu “tao”. (Mateo 25:31-33.) Ko te “tauhi ōvi e tahi” ʼaia kua fakanofo ia moʼo fafaga ʼo te ʼu ōvi. Ko he fakahoko faka kolōlia ʼo te lea faka polofeta ʼe tou sisio nei ki ai! ʼI te temi ʼaenī ʼaē ʼe fai ai te ʼu palalau faka politike ke fakatahiʼi te hahaʼi ko he mālama foʼou, ko te Tauhi ōvi e tahi ʼe ina lolotoga fakatahiʼi nei te ʼu ōvi mai te ʼu fenua fuli ʼaki te gāue faka mafola ʼi te ʼu lea kehekehe, ʼe gata pe ki te kautahi ʼa Sehova te lava fai ʼo te faʼahi ʼaia.
6, 7. Neʼe feafeaʼi te siosio ʼa te “kaugana agatonu mo poto” ki te ʼave ʼo te “meʼa kai ʼi tona lakaga totonu” ke maʼu e te ʼu ōvi?
6 ʼUhi ko te logo ʼaē ʼo ʼuhiga mo te Puleʼaga ʼe tuʼumaʼu aipe tana faka mafola ʼi te ʼu telituale foʼou, ko te “kaugana agatonu mo poto” ʼo te ʼu kilisitiano fakanofo, ʼaē neʼe fekauʼi e te Tauhi ōvi e tahi, ʼe siosio ki te meʼa kai ʼe gaohi ke ʼave “te meʼa kai ʼi tona lakaga totonu”. (Mateo 24:45.) ʼI te ʼu fale ta tohi e 33 ʼo te Sosiete Watch Tower, ʼe lahi te ʼu fale ʼe nātou ta fakalahi te ʼu tohi ʼo ʼuhiga mo te ʼu tuʼuga tohi ʼaē ʼe faka ʼui feiā aipe mo te ʼu tohi faka tohi-tapu pea mo te ʼu nusipepa kua toe gaohi fakalelei.
7 Ko te Kolesi pule ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe ina faigaʼi ke hikihiki te lelei ʼo te gāue fakaliliu ʼi te ʼu lea ʼaē e 200 pea mo faigaʼi te gāue fakaliliu ʼi ʼihi ʼu lea ki te gāue ʼi te kele katoa. Ko te meʼa ʼaia ʼe fai moʼo lagolago ʼaki te gāue ʼaē neʼe fekauʼi e Sesu ki tana kau tisipulo ʼaē ʼe tou lau ia Gāue 1:8 ʼe ʼui ai: “ ʼE koutou maʼu anai te mālohi mokā hifo atu anai te laumālie maʼoniʼoni kia koutou pea ʼe koutou liliu anai ko haku ʼu kau fakamoʼoni (...) ki te potu ʼaē ʼe mamaʼo ʼo te kele.” Pea tahi ʼaē meʼa, ko te Tohi-Tapu Les Saintes Ecritures — Traduction du monde nouveau ʼaē neʼe kua ta, peʼe katoa peʼe ko hona pe ʼu koga ki te lea e 14 kua fakaliliu nei ki ʼihi ʼu lea e 16 ʼo te Eulopa, pea mo Afelika feiā aipe mo te potu Hahake.
Tou fakafiafia ʼi “te tokalelei ʼo te ʼAtua”
8. Koteā te ʼu tapuakina lahi neʼe maʼu e te ʼu ōvi ʼi te fuakava ki te tokalelei ʼaē neʼe fai e Sehova mo nātou?
8 ʼAki tana Tauhi ōvi e tahi ko Kilisito Sesu, ko Sehova ʼe ina fai te “fuakava ʼo te tokalelei” mo tana ʼu ōvi ʼaē neʼe fafaga fakalelei (Isaia 54:10). ʼI tanatou haga tui ki te taʼataʼa ʼaē neʼe liligi e Sesu, neʼe faka fealagia ki te ʼu ōvi ʼaia ke nātou haʼele mālama (1 Soane 1:7). ʼE nātou fakafiafia ʼi “te tokalelei ʼo te ʼAtua, ʼaē ʼe māʼoluga age ʼi te ʼu manatu fuli”. (Filipe 4:7.) Ohage ko te hoko atu ʼo te fakamatalatala ia Esekiele 34:25-28, ʼe leʼoleʼo e Sehova tana ʼu ōvi ʼi te palatiso fakalaumālie, ko he ʼaluʼaga matalelei ʼo te maʼuli fīmālie, ko he manuʼia fakafiafia, pea mo fua. Ko te Tauhi ōvi ʼe ina ʼui fēnei ki tana ʼu ōvi: “Pea ʼe nātou ʼiloʼi moʼoni anai ko ʼau ia Sehova ʼi haku haga anai ʼo maumauʼi te ʼu ʼakau ʼo tanatou ʼu ʼakau toho pea ʼi taku haga anai ʼo hāofaki nātou [tana ʼu ōvi] mai ia nātou ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi nātou ohage ko he hahaʼi popūla. Pea ʼe mole nātou toe liliu anai ko he meʼa moʼo kaihaʼa e te ʼatu ʼu puleʼaga; (...) pea ʼe nātou maʼuʼuli anai ʼi te heʼe tuʼania, ʼo mole toe ʼi ai anai he tahi ʼe ina fakatete ia nātou.”
9. Koteā te ʼu fealagia neʼe tuku ki te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te “maumauʼi ʼo tanatou ʼakau toho”?
9 ʼI te ʼu taʼu pe ʼaenī, neʼe hoko ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼo te ʼu fenua tokolahi te maumauʼi ʼo “te ʼu akau ʼo tanatou ʼu ʼakau toho”. Kua feala tanatou faka mafola faʼifaʼitaliha ʼo mole kei hage ko te ʼāfea. Pea ʼe tonu kia tatou fuli, ʼo te fenua fuli pe, ke tou fakaʼaogaʼi fakalelei te maʼuli fīmālie ʼaē neʼe foaki mai e Sehova moʼo fakahoko te gāue. Ko he ʼamanaki ʼe tuku mai e Sehova ʼi tatatou fakaōviōvi ki te temi ʼo te toe mamahi lahi ʼe mole heʼeki ʼiloʼi e te malamanei! — Taniela 12:1; Mateo 24:21, 22.
10. Ko ai neʼe foaki e Sehova moʼo tokoni ki te Tauhi ōvi lelei, ko Kilisito Sesu, pea neʼe koteā te palalau neʼe fai e Paulo kia ʼihi ia nātou ʼaia?
10 Moʼo teuteu ki te ʼaho ʼaia ʼo tona lagavaka ʼaē ki te kau agakovi, neʼe foaki e Sehova te ʼu lagolago tauhi ōvi moʼo tokoni ki te Tauhi ōvi lelei, ko Kilisito Sesu, ki te tokaga ʼaē ki te faga ōvi. ʼE fakamatalatala ia nātou ʼaia ia Fakahā 1:16 ʼohage ko he hahaʼi kua katoa, ko “fetuʼu e fitu” ʼi te nima mataʼu ʼo Sesu. ʼI te ʼuluaki sēkulō, neʼe fēnei te lea ʼa te ʼapositolo ko Paulo ki he fakafofoga ʼo te ʼu lagolago tauhi ōvi ʼaia: “Ke koutou tokaga kia koutou totonu pea mo te faga ōvi fuli, ʼaia kua fakanofo ai koutou e te laumālie maʼoniʼoni ko he kau taupau, moʼo fafaga te kokelekasio ʼa te ʼAtua, ʼaē neʼe ina totogi ʼaki te taʼataʼa ʼo tona ʼAlo totonu.” (Gāue 20:28). ʼIa ʼaho nei, ʼe lauʼi hogofulu afe te kau lagolago tauhi ōvi ʼi te ʼu kokelekasio e 69 557 ʼi te kele katoa.
ʼE ʼaoga he ʼu lagolago tauhi ōvi!
11. Neʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo te takitaki fakalelei e te ʼu tauhi ōvi ʼi te ʼu telituale ʼaē kua tuʼa lahi tona gāueʼi?
11 ʼE lahi te ʼu koga meʼa, ʼe tonu ke taki e te kau tauhi ōvi ʼaia te gāue ʼi te ʼu telituale ʼaē kua lahi ʼaupito tonatou gāueʼi ʼi te ʼu ʼaho fakamuli ʼaenī. ʼE feafeaʼi he fealagia ke nātou taupau tuʼumaʼu te fiafia ʼo te faga ōvi? Ko te kau tauhi ōvi neʼe nātou gāue ʼi he ʼaluʼaga fakatalakitupua, pea ʼi te ʼu fealagia ʼaia neʼe fua manuʼia ai tanatou gāue, neʼe ko tanatou fakaloto mālohiʼi te selevisi pionie vaeluaʼi temi pea mo te selevisi pionie katoa. Tokolahi ʼi te kau tauhi ōvi neʼe nātou kau ki te gāue ʼaia, pea ko te kau faka mafola ʼaē neʼe mole fealagia ki te potu ʼaia neʼe nātou fakahā aipe tanatou lagolago ki te faʼahiga selevisi pionie pea neʼe nātou gāue fakafiafia moʼo tokoni ki te ʼu telituale faigataʼa (Pesalemo 100:2; 104:33, 34; Filipe 4:4, 5). Koia, logope ko te agakovi pea mo te kua ōvi ʼo te maveuveu ki te malamanei, tokolahi te hahaʼi ʼe nātou hage he ʼu ōvi ʼe tuku kia nātou te ʼamanaki ʼo te Puleʼaga. — Mateo 12:18, 21; Loma 15:12.
12. Koteā te fihifihia maʼuhiga ʼe hoko ʼi te ʼu fenua ʼaē ʼe vave ai te tuputupu, pea ko te faʼahiga takitaki feafeaʼi ʼe tau hoko?
12 Ko te tahi fihifihia ʼe tau hoko ko te mole feʼauga ʼo te ʼu tauhi ōvi faiva moʼo taupau ʼo te faga ōvi. ʼI te ʼu koga meʼa ʼaē ʼe vave ai te tuputupu, ohage la ko te potu Hahake ʼo te Eulopa, ʼe lahi ai te ʼu kokelekasio foʼou ʼe mole ʼi ai he tagata ʼāfea kua fakanofo. Ko te ʼu ōvi ʼaē ʼe nātou lotolelei ʼe nātou lolotoga ʼamo te kavega ʼaia, kae ʼe mole heʼeki nātou māhani ʼi te fai ʼo te maʼua ʼaia, pea mo te tokoni ʼaē ʼe ʼaoga moʼo taki ʼo te ʼu ōvi ʼe nātou lolotoga fakapupu ʼi te ʼu kokelekasio. ʼI te ʼu fenua ohage ko Pelesile, ko Mekesike, ko Zaire, ʼaē ʼe vave ʼosi te tuputupu, ʼe fakaʼaogaʼi te kau Fakamoʼoni ʼe kei tūpulaga moʼo fakatuʼutuʼu ʼo te gāue pea mo akoʼi ʼihi hahaʼi foʼofoʼou. Ko te kau pionie ʼe nātou foaki mo nātou he tokoni maʼuhiga, pea ʼe ko he gāueʼaga ia ʼe feala ai ki te ʼu tuagaʼane ke nātou akoako ʼihi ʼu tuagaʼane kei foʼofoʼou. ʼAki tona laumālie ko Sehova ʼe ina tapuakina te ʼu fua. Ko te tuputupu ʼe kei hoko atu. — Isaia 54:2, 3.
13. a) ʼUhi ko te taʼu kai ʼe lahi ʼaupito, koteā te meʼa ʼe tonu ke faikole ki ai te kau Fakamoʼoni fuli? b) Neʼe feafeaʼi te tali ʼo te ʼu faikole ʼo te hahaʼi ʼa Sehova ʼi te temi muʼa feiā ai mo te lolotoga ʼo te Lua Tau faka malamanei?
13 ʼI te ʼu fenua ʼaē kua tuʼu lelei ai te gāue, ʼi te ʼu fenua ʼaē neʼe hoki lagaʼi pe te ʼu tapuʼi, pea mo te ʼu telituale neʼe hoki avahi pe, ko te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sesu ia Mateo 9:37, 38, ʼe ʼaoga ki ai: “ ʼIo, ko te taʼu kai ʼe lahi, kae tokosiʼi te kaugaue. Koutou faikole ki te ʼAliki ʼo te taʼu kai ke ina fekauʼi mai he kaugaue ki tana taʼu kai.” ʼE ʼaoga foki ke tou faikole ke lahi he ʼu tauhi ōvi ʼe fakanofo e Sehova. Neʼe ina fakahā ʼe feala hana fai te faʼahi ʼaia. ʼI te temi muʼa feiā mo te lolotoga ʼo te Lua Tau faka malamanei, ko te hahaʼi fakapōpula ohage ko te kau Asilia neʼe nātou faigaʼi ke nātou molehi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Kae moʼo tali ʼo tanatou ʼu faikole, ko Sehova neʼe ina fakamaʼa tanatou kautahi, ʼo ina fakatuʼu ai ki tona ʼuhiga faka teokalatike moʼoni, pea neʼe ina hinoʼi te ʼu “tauhi ōvi” ʼaogaa. Ko te meʼa ʼaia neʼe fakaʼalu tahi mo te lea faka polofeta ʼaenī: “ ʼO ʼuhiga mo te tagata Asilia, ka hu anai ia ki totatou fenua pea mokā ina malamalaki anai totatou ʼu tule nofo, pea ʼe tonu anai ke tou fakatuʼu he kau tauhi manu e fitu ke nātou haga kia te ia, ʼio, ko tuʼi pilinise e valu ʼo te kau tagata” — māʼia pe la mokā laka ʼi te ʼu tagata ʼāfea ʼe feʼauga ki te takitaki. — Mikea 5:5.
14. Koteā te meʼa maʼuhiga ʼe ʼaoga ki te kautahi, pea koteā te tokoni ʼe foaki ki te ʼu tēhina?
14 ʼE ʼi ai te ʼaoga maʼuhiga ki te kau tēhina Fakamoʼoni fuli ke nātou faigaʼi ke nātou maʼu he ʼu pilivilesio ki ʼamuli (1 Timoteo 3:1). Ko te ʼaluʼaga ʼo te temi kua maʼuhiga. Kua vave pe te fakaʼosi ʼo te tuʼu ʼaenī. ʼE fēnei tona fakahā ia Hapakuke 2:3: “Ko te fakakikite ʼe kei tuku ia ki he temi fakakatofa, pea ʼe nofo gaʼagaʼaki ʼo aʼu ki te fakaʼosi. (...) ʼE mole tauhala anai ia.” ʼU tēhina, ʼe feala koa ke koutou faiga ki te fakatuʼutuʼu ʼaia ke koutou maʼu he ʼu pilivilesio ki ʼamuli ʼi te gāue ʼaē ko te taupau — ʼi muʼa ʼo te hoko mai ʼo te fakaʼosi? — Tito 1:6-9.
Tou tauhi ōvi ʼi he ʼaluʼaga faka teokalatike
15. Ko te ʼaluʼaga feafeaʼi koa ʼaē ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe ko he teokalasia?
15 ʼAki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke nātou pipiki katoa ki te mafola ʼo te kautahi ʼo Sehova, ko tana hahaʼi ʼe tonu ke nātou maʼu he fakatuʼutuʼu faka teokalatike ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou fai. ʼE feafeaʼi te fealagia ke nātou fakahoko te faʼahi ʼaia? Koteā te ʼuhiga ʼo te kupu “teokalatike”? ʼE fēnei tona faka ʼuhiga e te tikisionalio (Webster’s New Twentieth Century Dictionary) ko te “teokalasia” ʼe ko he “faʼahiga takitaki ʼe fai e te ʼAtua”. Pea ko tona faka ʼuhiga ʼaia ko te “puleʼaga maʼoniʼoni” ʼo te hahaʼi ʼa Sehova ʼe ko he teokalasia (1 Petelo 2:9; Isaia 33:22). ʼI tona ʼaluʼaga ʼaē ko nātou ko te hahaʼi peʼe ko te kaugā gāue ʼo te puleʼaga faka teokalatike ʼaia, ko te kau kilisitiano moʼoni ʼe tonu ke nātou maʼuli pea mo gāue ʼo mulimuli ki te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu tāfito.
16. ʼE feafeaʼi ha kita fakahā fakalelei ko ʼatatou ʼu gāue ʼe mulimuli ki te teokalasia?
16 ʼE fakamahino fakalelei e te ʼapositolo ko Paulo te ʼaluʼaga faka teokalatike ʼo te kau kilisitiano. ʼUluaki, ʼe ina tala “ ʼe tonu ke [nātou] kofuʼi te ʼuhigaʼi tagata foʼou ʼaē neʼe fakatupu ʼo mulimuli ki te finegalo ʼo te ʼAtua ʼi he faitotonu pea mo he agatonu moʼoni”. Ko te ʼuhigaʼi tagata faka kilisitiano ʼe tonu ke faʼufaʼu ʼo mulimuli ki te ʼu fakatuʼutuʼu faitotonu ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe maʼu ʼi tana Folafola. ʼE tonu ke agatonu kia Sehova feiā mo tana ʼu lao. ʼI tana ʼosi fakamahino age pe ʼe feafeaʼi te fakahoko ʼo te potu ʼaia, neʼe fēnei te uga e Paulo: “Koutou liliu ko he kau faʼifaʼitaki ʼo te ʼAtua, ohage ko he fānau ʼofaina.” (Efesi 4:24-5:1). Ohage ko he fānau talagafua, ʼe tonu ke tou faʼifaʼitaki ki te ʼAtua. Ko te gāue moʼoni ʼo te teokalasia, ʼo tou fakahā moʼoni ai ʼe taki tatou e te ʼAtua! — Vakaʼi ia Kolose 3:10, 12-14.
17, 18. a) Koteā te kalitate makehe ʼo te ʼAtua ʼe faʼifaʼitakiʼi e te kau kilisitiano faka teokalatike? b) ʼI tana palalau ʼaē kia Moisese, neʼe feafeaʼi te fakahā e Sehova tona ʼuluaki kalitate, kae koteā te fakatokaga neʼe ina fai?
17 Koteā te kalitate tāfito ʼo te ʼAtua ʼe tonu ke tou faʼifaʼitaki ki ai? Ko te ʼapositolo ko Soane ʼe ina tali ki ai ia 1 Soane 4:8 ʼi tana ʼui fēnei: “Ko te ʼAtua ʼe ʼofa.” ʼI te vaega 16, ʼe ina toe tala te fakatuʼutuʼu maʼuhiga ʼaia: “Ko te ʼAtua ʼe ʼofa, pea ko ia ʼaē ʼe nofo ʼi te ʼofa ʼe nofo tahi ia mo te ʼAtua, pea ko te ʼAtua ʼe nofo tahi ia mo ia.” Ko te Tauhi ōvi Lahi, ko Sehova, ko ia totonu ko te ʼofa. Ko te kau tauhi ōvi faka teokalatike ʼe nātou faʼifaʼitaki kia te ia ʼo nātou fakahā he ʼofa mamahi ki te faga ōvi ʼa Sehova — Vakai ia 1 Soane 3:16, 18; 4:7-11.
18 Ko te Teokalate Lahi neʼe ina fakahā ia ia totonu kia Moisese ko ia ko “Sehova, Sehova, ʼAtua agaʼofa pea mo fakamolemole gafua, tuai ʼi te ʼita pea mohu ʼi te loto ʼofa pea ʼi te moʼoni, ʼo ina taupau tona loto ʼofa ki te toko afe, ʼo ina fakamolemole te hāla pea mo te talagataʼa pea mo te agahala, kae ʼe mole ina toʼo anai te tūʼa, ʼo ina fakahoko anai ʼo ʼuhiga mo te hāla ʼo te ʼu mātuʼa ki te ʼu foha, mo te ʼu mokopuna, pea mo te tolu taʼiake pea mo te fā taʼiake”. (Ekesote 34:6, 7.) Koia ko Sehova neʼe ina fakahā te ʼu faʼahi kehekehe ʼo tona kalitate faka teokalatike makehe ʼaē ko te ʼofa ʼi tana faitotonu ʼo fakatūʼa he tahi ʼe tau mo te tūʼa ʼaia.
19. ʼE feafeaʼi anai he gāue faka teokalatike ʼa te kau tauhi ōvi faka kilisitiano, ʼo fakahā ʼaki tanatou kehekehe mo te kau Faliseo?
19 Kia nātou ʼaē ʼe fua kavega ʼi te kautahi, koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼaluʼaga faka teokalatike? Neʼe fēnei te ʼui ʼa Sesu ki te kau sekelipa pea mo te kau Faliseo ʼo tona temi: “Neʼe nātou haʼi te ʼu kavega mamafa ki te ʼu fugaʼuma ʼo te tagata kae, ko nātou mole fia fāfā ki ai ʼonatou kauʼi tuhi.” (Mateo 23:4). ʼE ko he maʼuli fakapōpula pea ʼe puli ai te ʼofa! Ko te teokalasia moʼoni ʼe fakamaʼua ki te fafaga ʼo te faga ōvi ia te mulimuli ki te ʼu fakatuʼutuʼu manavaʼofa ʼo te Tohi-Tapu, ʼo mole hili ki te ʼu ōvi he ʼu kavega fakatagata ʼe mole ʼi ai hona gataʼaga (Vakaʼi ia Mateo 15:1-9). ʼE tonu foki ke faʼifaʼitakiʼi e te kau tauhi ōvi faka teokalatike ia te ʼAtua, ʼo mole gata ʼaki pe tonatou ʼofa kae mo tanatou faʼa kātaki ʼo taupau ke maʼa te kokelekasio. — Vakaʼi ia Loma 2:11; 1 Petelo 1:17.
20. Koteā te meʼa ʼe ʼiloʼi e te kau tauhi ōvi ʼi he ʼaluʼaga faka teokalatike ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu ki te fakaʼaluʼalu?
20 Ko te kau tauhi ōvi moʼoni ʼe nātou ʼiloʼi ʼi te lolotoga ʼo te ʼu ʼaho fakamuli, neʼe fakanofo e Sesu te kaugana agatonu mo poto ki tana ʼu meʼa fuli pea ko te laumālie maʼoniʼoni ʼe ina takitaki te kaugana ʼaia ke ina hinoʼi te ʼu tagata ʼāfea moʼo fafaga te ʼu ōvi (Mateo 24:3, 47; Gāue 20:28). Koia, ko te faka ʼuhiga ʼo te ʼaluʼaga faka teokalatike ʼe maʼua ke ʼi ai he fakaʼapaʼapa fakamalotoloto ki te kaugana ʼaia, ki te ʼu fakatuʼutuʼu neʼe fai e te kaugana ʼo ʼuhiga mo te fakaʼaluʼalu, pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ʼe fai e te kau tagata ʼāfea ʼi te loto kokelekasio. — Hepeleo 13:7, 17.
21. Koteā te faʼifaʼitaki lelei neʼe tuku e Sesu ki te kau lagolago tauhi ōvi?
21 Ko Sesu totonu neʼe ina tuku te faʼifaʼitaki lelei, ʼi tana haga kumi tuʼumaʼu aipe te takitaki ʼa Sehova pea mo tana Folafola. Neʼe fēnei tana ʼui: “ ʼE mole ʼau fai he meʼa ʼi toku ʼuhiga totonu; ʼe ʼau fakamāuʼi ʼo fai pe ki te meʼa ʼe ʼau logo ki ai; pea ko te fakamāu ʼaē ʼau foaki ʼe totonu, koteʼuhi ʼe mole ʼau kumi toku finegalo, kae ko te finegalo ʼo ʼaē neʼe ina fekauʼi mai ʼau.” (Soane 5:30). Ko te kau lagolago tauhi ōvi ʼa te ʼAliki ko Sesu Kilisito ʼe tonu ke nātou gāueʼi he aga vaivai feiā. Kapau ʼe kumi tuʼumaʼu ʼe he tagata ʼāfea ia te takitaki ʼa te Folafola ʼo te ʼAtua, ʼohage ko tona fai e Sesu, pea ko he ʼaluʼaga faka teokalatike moʼoni ia. — Mateo 4:1-11; Soane 6:38.
22. a) ʼE feafeaʼi anai hatatou faiga fuli ki he ʼaluʼaga faka teokalatike? b) Koteā te fakaafe ʼaki te agaʼofa ʼe fai e Sesu ki te faga ōvi?
22 ʼU tēhina, koutou faiga ke fealagia hakoutou maʼu ʼo he ʼu pilivilesio ʼi te kokelekasio! Ko koutou fuli ko te ʼu ōvi ʼofaina, koutou faiga ki te ʼaluʼaga faka teokalatike, ʼo koutou faʼifaʼitakiʼi ia te ʼAtua pea mo Sesu, ʼo koutou fakahā te ʼofa! ʼE fakaʼamu ki te kau tauhi ōvi pea mo te faga ōvi ke nātou tali fakafiafia koteʼuhi neʼe nātou tali ki te fakaafe ʼaenī ʼa Sesu: “Koutou ʼomai kia te ʼau, ia koutou fuli ʼaē ʼe kinakina pea mo mafasia, pea ʼe ʼau fakafimālie anai koutou. Koutou toʼo kia koutou taku ʼakau toho pea ke koutou ako ia te ʼau, heʼe ʼau agamālū pea mo loto agavaivai, pea ʼe koutou maʼu anai he fīmālie ki ʼokotou nefesi. Heʼe ko taku ʼakau toho ʼe mālū pea ko taku kavega ʼe maʼamaʼa.” — Mateo 11:28-30.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a Vakaʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 pea mo te ʼaho 15 ʼo ʼaukusito 1938 ʼi te ʼu alatike ʼaē ko tona kupu tāfito ko te “Kautahi”.
ʼE feala koa hakotou fakamatala?
◻ Koteā te “faga ōvi” ʼa Sehova, pea ko ai ʼe kau ai?
◻ Neʼe feafeaʼi te aga ʼa Sesu ʼi tona ʼuhiga “tauhi ōvi lelei” ʼi te ʼuluaki sēkulō, pea feiā mo te temi nei?
◻ Koteā te gāue tāfito ʼe fai e te kau lagolago tauhi ōvi ʼi te tokaga ʼaē ki te faga ōvi?
◻ Koteā te ʼuhiga tāfito ʼo te kupu “teokalasia”?
◻ ʼE feafeaʼi ki he kilisitiano hana maʼuli faka teokalatike — tāfito he lagolago tauhi ōvi?
[Paki ʼo te pasina 20]
Ohage ko he tauhi ōvi loto faiga, ko Sehova ʼe tokaga ki tana faga ōvi.
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼI te faʼifaʼitakiʼi te kalitate ʼa Sehova ʼAtua ʼaē ko te ʼofa ko te teokalasia ʼe gāue.