Tokotahi Kae Mole Līʼakina ʼi He Temi
NEʼE FAKAMATALA E ADA LEWIS
Neʼe ʼau fia nofo tuʼumaʼu tokotahi. ʼE ʼau toe faiga mālohi ʼi te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe ʼau fai, ʼo ʼui e ʼihi ko te ʼuigataʼa. ʼE ʼau toe ʼiloʼi te faigafua ʼo te palalau fakahagatonu, pea ko te faʼahi ʼaia neʼe fakatupu ai te ʼu fihifihia kia ʼau lolotoga te ʼu taʼu.
LOGOPE te faʼahi ʼaia, ʼe ʼau loto fakafetaʼi ki te mole līaki ʼau e Sehova ʼAtua ʼuhi ko toku ʼu mele. ʼI taku ako tana Folafola, neʼe feala ke ʼau fetogi taku agaaga pea mo gāueʼi te ʼu meʼa ʼo tona Puleʼaga lolotoga ia taʼu e 60. Talu mai taku kei veliveli, neʼe ʼau leleiʼia te ʼu hōsi, pea neʼe fakamanatuʼi tuʼumaʼu mai e te tokoni ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te lolomi ʼo taku talagataʼa, te ʼaluʼaga ʼo te fakaʼaogaʼi ʼo te fakagutu ʼo he hōsi moʼona puleʼi.
Neʼe ʼau tupu ōvi ʼi te vaitafe matalelei ʼo te Moʼuga ʼo Gambier ʼi te Potu Saute ʼo Ositalalia ʼi te taʼu 1908. Ko taku ʼu mātuʼa neʼe ko te ʼu hahaʼi tauhi manu, pea neʼe ko ʼau te ʼuluaki taʼahine ʼo te ʼu fānau ʼe toko valu. Neʼe mate tamatou matuʼa kae neʼe kei mātou liliki fuli. Neʼe liliu ʼo lahi toku ʼu maʼua ʼi te fakaʼaluʼalu ʼo te gāue ʼi te fale tauhi manu, talu te mavae ʼo toku ʼu tuagaʼane lalahi e toko lua ʼo gāue ʼi tuʼa moʼo maʼu he totogi maʼa te famili. ʼE fakamaʼua lahi, pea mo kinakina te gāue ʼaē ʼi te fale tauhi manu.
Ko Te ʼUluaki Logo Ki Te Moʼoni ʼo Te Tohi-Tapu
Neʼe kau toku famili ki te ’Ēkelesia Presbytérienne, pea neʼe mātou maʼuliʼi tamatou lotu. Neʼe ʼau liliu ʼo fai ako ʼi te ʼAhotapu pea neʼe ʼau fakamalotoloto ʼi taku akoʼi ki te ʼu tamaliki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ʼui ʼe moʼoni ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai.
Neʼe mate taku kui tagata ʼi te taʼu 1931, pea neʼe ʼi ai ʼi tona ʼu koloā te ʼu tuʼuga tohi neʼe tohi e te pelesita ʼo te Sosiete Watch Tower, ko J. F. Rutherford. Neʼe ʼau kamata lau te tohi La Harpe de Dieu pea mo te tohi Création, pea ʼi te fakaʼaluʼalu ʼo taku lautohi, neʼe ʼau punamaʼuli ʼaupito ʼi taku mahino ʼaē ko te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ʼau tui kiai pea mo akoʼi ki te ʼu tamaliki neʼe mole lagolago kiai te Tohi-Tapu.
Neʼe ʼau ʼoho ʼi te ʼiloʼi ʼaē ʼe mole tuputupua te nefesi ʼo te tagata, ʼe mole ʼolo anai te ʼu hahaʼi fuli ki te lagi ʼi tanatou mamate, pea ʼe mole ʼi ai he fakamamahi heʼegata ʼi he ʼifeli kakaha maʼa te kau agakovi. Neʼe ʼau toe lotolotolua foki ʼi taku mahino ki te mole fakamaʼua ʼa he Kilisitiano ke ina maʼuliʼi te sapato ʼo te ʼAhotapu ʼi te vāhaʼa fuli. Koia, neʼe tonu ke ʼau fai he tonu ʼe maʼuhiga: ke ʼau kau ki te ʼu akonaki māhani ʼo te Keletiate peʼe ʼau kamata ako te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe mole fualoa taku fai te tonu ʼaē ke ʼau mavae mai te ’Ēkelesia Presbytérienne.
ʼI Te Temi Nei Kua ʼAu Tokotahi
Neʼe mole fiafia toku famili, mo toku ʼu kaumeʼa, pea mo toku ʼu ʼuluaki kaumeʼa ʼo te ʼēkelesia ʼi taku fakahā age taku mavae mai te ʼēkelesia pea mo fakagata taku fai ako ʼi te ʼAhotapu. Pea ʼi te temi ʼaē neʼe nātou mahino ai ki taku kau mo nātou ʼaē neʼe higoaʼi ko te ʼu hahaʼi ʼo te Tuʼi Fakamāu ko Rutherford neʼe ʼāsili te lavea ʼo tanatou ʼu palalau. Neʼe mole nātou tukuʼaki ʼau, kae tokolahi ʼi toku famili pea mo toku ʼu kaumeʼa ʼāfea neʼe mole nātou tokakaga mai, peʼe siʼisiʼi pe tonatou palalau mai.
ʼI taku ako pea mo vakavakaʼi lelei te ʼu vaega ʼaē neʼe tohi ʼi te ʼu tohi ʼaē neʼe ʼau lau, neʼe ʼau kamata mahino ki te maʼua ʼo te faka mafola ia muʼa ʼo te hahaʼi. Neʼe ʼau ako ko te minisitelio ʼaē ʼe fai e te ʼu Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te kaugamālie ʼe kau kiai te ʼolo ki te ʼu ʼapi. Kae ʼi temi ʼaia neʼe mole ʼi ai he Fakamoʼoni ʼi toku kolo. Koia, neʼe mole ʼi ai he tahi moʼo fakaloto mālohiʼi ʼau peʼe ke ina fakahā mai pe feafeaʼi te faka mafola ʼo te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼa te ʼAtua. (Mateo 24:14) Neʼe ʼau logoʼi ʼaupito taku nofo tokotahi.
Kae, neʼe lave ki toku loto te fakatotonu ʼa te Tohi-Tapu ke faka mafola ki ʼihi, pea neʼe ʼau fakatotonu ai ʼe maʼua ke ʼau kamata faka mafola ʼi he faʼahiga ʼaluʼaga pe. Hili taku faikole, neʼe ʼau kamata ʼaʼahi toku ʼu vāhaʼa fale ʼo palalau age kia nātou ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼau ako pea mo faiga ke ʼau fakahā age kia nātou te ʼu manatu ʼaia ʼaki ʼanatou Tohi-Tapu. Neʼe ʼau tō ʼi taku ʼuluaki ʼapi ki te pule ʼāfea ʼo te ako ʼaē neʼe fai ʼi te ʼAhotapu. Ko tana tali fefeka pea mo tana ʼu palalau kovi ʼo ʼuhiga mo taku līaki te ʼēkelesia neʼe mole ko he tokoni ia ke ʼau toe hoko taku gāue. ʼI taku mavae mai tona ʼapi, neʼe ʼau logo ki he fīmālie pea mo he mālohi ʼe makehe ʼi toku loto pea neʼe ʼau toe hoko atu taku palalau ʼi te tahi ʼu ʼapi.
Neʼe mole he tahi neʼe fakafeagai fakahagatonu mai, kae neʼe ʼau punamaʼuli ki te lotonoa ʼaē neʼe fakahā e te ʼu hahaʼi fuli ʼaē neʼe mātou fakatahi ʼāfea atu ʼi te ʼēkelesia mokā ʼau palalau age kia nātou. ʼI taku punamaʼuli pea mo taku lotovaivai, neʼe ʼau felāveʼi mo te fakafeagai mālohi ʼo toku tuagaʼane, ʼo ʼau manatuʼi te ʼu palalau ʼa Sesu: “Māʼia la mo takotou ʼu mātuʼa, mo tokotou ʼu tēhina mo tokotou ʼu kāiga pea mo tokotou ʼu kaumeʼa, ʼe nātou ʼave anai koutou, . . . pea ʼe fehiʼaʼinaʼi anai koutou e te hahaʼi fuli ʼuhi ko toku huafa.”—Luka 21:16, 17.
ʼI taku kei finemui, neʼe ʼau liliu ʼo faiva ʼi te heka hōsi, koia neʼe ʼau fakatotonu ʼe ʼau kaku vave age ki te ʼu ʼapi ʼaki he hōsi. Neʼe feala, ʼaki te faʼahi ʼaia, ke ʼau aʼu ki te tahi kolo neʼe ōvi ki toku kolo. Kae, ʼi te tahi hili hoʼatā, neʼe heke taku hōsi pea neʼe tō ʼi te ala momole, pea neʼe ʼau logo kovi ʼuhi ko te lavea ʼi toku ʼulu. ʼI ʼihi temi, neʼe ʼau mataku na mole ʼau maʼuli. Hili te tuʼutāmaki ʼaia, mokā palapala te ʼu ala peʼe hekeheke, neʼe ʼau fagona ʼi te kiʼi saliote ʼe toho e te hōsi, kae mole ʼau heka hōsi.
Ko Te Felogoi Mo Te Kautahi
Hili te kiʼi temi ki taku tuʼutāmaki, neʼe ʼaʼahi ʼau e te kūtuga fai faka mafola ʼi te temi katoa, ʼaē kua higoaʼi ʼi te temi nei ko te ʼu pionie, ʼo te tisitilike ʼo te Moʼuga ʼo Gambier. Koia, neʼe feala ai leva ke ʼau palalau mo te ʼu kaugā fagona. ʼI muʼa ʼo tanatou mavae, neʼe nātou fakaloto mālohiʼi ʼau ke ʼau faitohi ki te pilō ʼo te filiale ʼo te Sosiete Watch Tower pea ke ʼau kole peʼe lava feafeaʼi ke ʼau fai he fakatuʼutuʼu lelei mo vaevae ʼo te gāue fai faka mafola.
ʼI taku ʼosi faitohi ki te Sosiete, neʼe ʼau maʼu te ʼu tohi, te ʼu kaupepa, pea mo te ʼu kate fakamoʼoni moʼo kamata taku palalau ʼi te ʼu ʼapi. Neʼe ʼau logoʼi hage haku kiʼi felogoi veliveli leva mo toku ʼu tēhina mo tuagaʼane fakalaumālie ʼuhi ko te faitohi mamaʼo mai te pilō ʼo te filiale. Kae, ʼi te temi ʼaē neʼe mavae ai te kūtuga pionie ʼo ʼolo ki te tahi kolo, neʼe ʼau toe logoʼi taku nofo tokotahi.
Neʼe ʼiloʼi lelei ʼau ʼi te kolo ʼuhi ko taku fai faka mafola tuʼumaʼu ʼi te ʼaho fuli—ʼaki te hōsi pea mo te saliote. Pea neʼe toe feala pe ke ʼau fakasiosio te ʼu gāue ʼo te fale tauhi manu. Neʼe mole kei fakafeagai toku famili pea neʼe mole kei nātou faiga ke ʼau fakagata. Neʼe ʼau gāue tokotahi lolotoga taʼu e fā, ko he kau fagona ʼo te logo lelei neʼe mole heʼeki papitema.
Neʼe ʼAu Kau ʼi Te Fakatahi Pea, Neʼe ʼAu Papitema Ai
ʼI te māhina ʼo ʼApelili 1938, neʼe ʼaʼahi e te tēhina ko Rutherford ia Ositalalia. ʼI te fakafeagai lahi ʼaē neʼe fakahā e te ʼu takitaki lotu neʼe mole feala ke fai te fakatahi ʼi te Sydney Town Hall. Kae, ʼi te kua fakaōvi ki te temi ʼaē ka kamata ai te fakatahi, neʼe feala ke mātou fakaʼaogaʼi te fale gaoʼi ʼaē ko Sports Grounds. Ko te ʼu fetogi ʼaē neʼe fai, neʼe fua lelei, koteʼuhi neʼe feala ke tali te hahaʼi ʼe lauʼi afe ʼi te fale gaoʼi ʼo Sports Grounds. Ko te toko 12 000 neʼe kau ki te fakatahi ʼaia, neʼe lagi fia logo te hahaʼi ʼuhi ko te fakafeagai ʼo te kau takitaki lotu ki tamatou fakatahi.
ʼO tō tahi mo te ʼaʼahi ʼo te Tēhina ko Rutherford, neʼe fai te fakatahi lolotoga ʼaho e fitu ʼo ōvi ki te kolo ʼo Sydney. Neʼe ʼau fakamoʼoni ai leva taku foaki toku maʼuli kia Sehova ʼAtua ʼi te fakatahi ʼaia ʼaki te papitema. ʼE feala koa ke koutou fakakaukauʼi toku fiafia ʼi taku fakatahi leva mo te ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼe lauʼi teau neʼe ʼōmai mai te ʼu potu kehekehe ʼo Ositalalia?
Ko Taku Toe Liliu Ki Te Moʼuga ʼo Gambier
ʼI taku toe liliu ki fale, neʼe ʼau logoʼi taku nofo tokotahi, kae neʼe ʼau lotomālohi ke ʼau fai ia meʼa fuli ʼe ʼau lavaʼi ʼi te gāue ʼo te Puleʼaga. Neʼe ʼau felāveʼi mo te famili ko Agnew—ko Hugh, mo tona ʼohoana, pea mo tana ʼu tamaliki e fā. Neʼe nonofo ʼi te kolo ko Millicent, ia kilometa e 50 ʼi te Moʼuga ʼo Gambier, pea neʼe tonu ke ʼau fai ia kilometa e 50 ʼaki te saliote moʼo taki te ako faka Tohi-Tapu mo nātou. ʼI tanatou maʼu te moʼoni, neʼe siʼisiʼi taku manatu ʼaē ʼe ʼau nofo tokotahi pe.
Neʼe mole fualoa, neʼe mātou fakatuʼutuʼu he kūtuga ki te gāue fai faka mafola. Kae meʼa lelei foki, neʼe kamata fia logo taku faʼe pea neʼe fagona tahi mo ʼau ia kilometa e 100 ko te ʼalu pea mo te liliu mai te ako ʼaki te kūtuga neʼe hoki fakatuʼu foʼou pe. Talu mai ai, neʼe fakaloto mālohi pea neʼe tokoni tuʼumaʼu mai taku faʼe, logope neʼe lauʼi taʼu pea hoki papitema leva. Neʼe mole kei ʼau nofo tokotahi leva!
Neʼe ko te toko fā pionie ʼi tamatou kūtuga, ko te ʼu taʼahine e toko tolu ʼo te famili Agnew—ko Crystal, mo Estelle, pea mo Betty—pea mo ʼau. Ki muli age, ʼi te kamata ʼo te taʼu 1950, neʼe kau te ʼu tēhina toko tolu ʼaia ki te Faleako Faka Tohi-Tapu ʼo Kalaate ʼo Te Watchtower. Neʼe nātou misionea ʼi te ʼu fenua ko Initia pea mo Srī Lankā, pea ʼe kei nātou gāue agatonu pe nei ʼi ai.
Neʼe tapuʼi te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Ositalalia ʼi Sanualio 1941, neʼe mātou gāue ʼo mulimuli ki te faʼahi ʼaia. Neʼe mātou ʼai te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe fakaʼaoga ʼi te minisitelio—te ʼu tohi, te ʼu fakatagi, te ʼu fime ʼo te lautohi ʼo te Tohi-Tapu, pea mo te tahi ʼu meʼa—ki te kesi ʼe fālahi. Neʼe mātou tuku te kesi ʼi te fale tukuʼaga meʼa pea neʼe mātou fufū te kesi ʼi te saliote neʼe ʼi ʼai te tuʼuga luna.
Logope te tapuʼi neʼe mātou hoko pe te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, kae neʼe fakaʼeteʼete, ʼo fakaʼaogaʼi pe te Tohi-Tapu mokā mātou fai palalau mo he pule ʼo te ʼapi. Neʼe tonu ke ʼau fufū te ʼu nusipepa pea mo te ʼu tohi ʼi taku meʼa heka hōsi pea neʼe hoki ʼau toʼo ki tuʼa mokā neʼe ʼau sio ko he tahi ʼe fia mahino moʼoni ki te logo ʼo te Puleʼaga. Pea ʼi Sūnio 1943, neʼe toʼo te tapu, ʼo faka ʼāteaina tamatou toe tufa te ʼu tohi.
Ko Te ʼu Faʼahi Foʼou Neʼe Hinoʼi ʼAu Kiai
ʼI te taʼu 1943, neʼe ʼau fai ia meʼa fuli ke ʼau liliu ʼo pionie, pea ʼi te taʼu pe ʼaē neʼe hoa mai neʼe ʼau mavae mai te Moʼuga ʼo Gambier ki he tahi age fakatotonu. ʼUluaki, neʼe fakaafe ʼau ke ʼau gāue he kiʼi temi ʼi te pilō ʼo te filiale ʼo te Sosiete ʼi Strathfield. ʼOsi ʼaia, neʼe ʼau maʼu fakatahi te ʼu fakatotonu ʼaē ke ʼau gāue ʼi te ʼu kolo liliki ʼi te Potu Toga ʼo te Pays de Galles Foʼou pea mo te potu hihifo ʼo Victoria. Kae, ko te tapuakina lahi ʼaē neʼe ʼau maʼu ʼi taku ʼu gāue fakalaumālie, neʼe ko te kokelekasio lahi ʼo te kolo ʼo Melbourne. ʼI taku haʼu ʼaē mai te kiʼi kolo, neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe ʼau ako ʼi taku gāue ʼi te kolo ʼaia.
ʼI taku gāue ʼi te kolo ko Gippsland, te tisitilike ʼo Victoria, ko te pionie ʼaē neʼe gāue tahi mo ʼau, ia Helene Crawford, neʼe lahi te ʼu ako faka Tohi-Tapu neʼe ma taki, pea neʼe ma mamata ki te fakatuʼu ʼo te kokelekasio. Neʼe lahi te telituale ʼi te kolo ʼaia, pea ki tamā feʼoloʼaki neʼe ma fakaʼaogaʼi te motokā kua ʼāfea. ʼI ʼihi temi, neʼe ma fakaʼaoga te motokā, kae neʼe lahi age te temi ʼaē neʼe ma toho te motokā he neʼe mole haʼele lelei. Neʼe ʼau manatuʼi ʼosi he hōsi. ʼI te temi ʼaia, neʼe feala ke ʼau ʼui moʼoni: “ ʼE ʼau foaki anai ia meʼa fuli (gata pe ki te Puleʼaga) ke ʼau maʼu he hōsi!” Ia ʼaho nei, ʼe lahi te ʼu kolo ʼi te tisitilike ʼaia, ʼe ʼi ai te ʼu kokelekasio mālohi pea mo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga matalelei.
ʼI te taʼu 1969, neʼe toe ʼave ʼau ki Canberra, ko te kolo hau ʼi Ositalalia. Neʼe ko te telituale neʼe fakamaʼua he fakaʼaogaʼi katoa ai te ʼu fealagia pea neʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga ʼo ʼuhiga mo te gāue faka mafola, koteʼuhi neʼe lahi tamatou felāveʼi mo te hahaʼi gāue ʼi te fale puleʼaga ʼo te ʼu fenua matāpule. ʼE kei ʼau gāue ʼi henī, kae ʼi te ʼu taʼu pe ʼaenī, neʼe ʼau faka mafola lahi ʼi te koga meʼa ʼo te kolo ʼe lahi ai te ʼu gāue.
ʼI te taʼu 1973, neʼe ʼau maʼu te pilivilesio ke ʼau kau ki te fakatahi lahi neʼe fai ʼi Amelika. Ko te tahi meʼa neʼe maʼuhiga ʼi toku maʼuli neʼe ʼau fakafofoga toku fenua ʼi te ʼu fakatahi pea neʼe mātou ʼaʼahi ia Iselaele pea mo Jordanie. ʼI taku mamata ki te ʼu koga meʼa ʼaē neʼe talanoa kiai te Tohi-Tapu pea mo metitasio ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko neʼe lave loloto ki toku loto. Neʼe feala ke ʼau maʼanu ʼi te Tai Mate, ʼaki tana ʼu vai māsima, pea lolotoga taku mamata te kolo ko Petra ʼi Jordanie, neʼe feala ke ʼau toe heka hōsi. Neʼe fakamanatuʼi mai e te faʼahi ʼaia te ʼu temi ʼaē neʼe feala ai ke ʼau fakakaku te logo ʼo te Puleʼaga ki te ʼu koga meʼa mamaʼo ʼaē ʼi te tuʼa kolo ʼaki te ʼu hōsi.
Ko He Gāue Pionie Hoholo
Neʼe mole puli toku loto ʼaē ke hoko atu taku pionie katoa logope taku kua finematuʼa ʼuhi ko te meʼa kai fakalaumālie makehe ohage ko te Ako ʼa te kau Pionie pea mo te ʼu fono ʼa te kau pionie ʼaē neʼe fai tahi mo te ʼu fakatahi faka silikosikilipisio, pea mo te fakaloto mālohi tuʼumaʼu ʼaē neʼe ʼau maʼu mai te ʼu taupau feʼaluʼaki. ʼE feala ke ʼau ʼui moʼoni neʼe manavaʼofa te sio ʼa Sehova ʼi tana takitaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼo liliu ai toku ʼu ʼaho ʼaē neʼe ʼau nofo tokotahi ai ko he ʼu meʼa ʼāfea.
Ko toku taʼu 87, pea hili ia taʼu e 60 ʼi te gāue kia Sehova, ʼe ʼau fakaloto mālohiʼi ia nātou ʼaē ʼe feala pe foki ke nātou palalau fakahagatonu pea mo loto faʼitaliha: Ke koutou fakalogo tuʼumaʼu ki te takitaki ʼa Sehova. ʼOfa pe ke tokoni mai ia Sehova kia tatou ke tou lolomi tatatou palalau fakahagatonu, pea ʼofa pe ke ina fakamanatuʼi tuʼumaʼu mai ʼe logope te ʼu temi ʼe tou tau logoʼi ai ʼe tou nofo tokotahi, ʼe mole ina līʼakina anai tatou ʼi he temi.