ʼE Koutou Matehi Anai Koa Te Vavae ʼAē ʼe Kohu?
NEʼE tala e Sesu Kilisito te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ki te faʼahiga hahaʼi fuli. Tokolahi ia nātou neʼe gaohi koviʼi pea mo fakaloto mamahiʼi. Kae neʼe foaki e Sesu kia nātou te logo fakaloto mālohi. Neʼe loto manavaʼofa ki te hahaʼi ʼaē neʼe tau mo te ʼu mamahi.
Ko te tagata tohi Evaselio ko Mateo, neʼe ina faka maʼuhigaʼi te loto manavaʼofa ʼa Sesu ʼi tana fakatokagaʼi mai te lea faka polofeta ʼaē neʼe fakamatala e Isaia. ʼI tana fakamatala te ʼu palalau ʼaē neʼe fakahoko e Kilisito, neʼe tohi fēnei e Mateo: “ ʼE mole ina malaki anai te kaho ʼaē kua volu, pea ʼe mole ina matehi anai te vavaeʼi lino ʼaē ʼe kohu, ʼo kaku ki tana tuku mai te faitotonu ʼo lava lelei.” (Mateo 12:20; Isaia 42:3) Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu kupu ʼaia, pea neʼe fakahoko feafeaʼi e Sesu te lea faka polofeta ʼaia?
Ko He Fakasiosio Ki Te Lea Polofeta
ʼI te agamāhani, ʼe maʼuli te kaho ʼi he koga meʼa ʼe fonu ai te vai pea ʼe mole ko he ʼakau ʼe mālohi pea mo tuʼu tonu. Ko he “kaho kua volu” ʼe mole tuʼu fualoa anai ia. Koia ʼe feala ke ina fakatātā te hahaʼi ʼaē neʼe loto taʼomia pea mo lotomamahi ohage ko te tagata ʼaē neʼe fakamālōlō e Sesu tona nima ʼaē neʼe mate, lolotoga te Sapato. (Mateo 12:10-14) Kae koteā te faka ʼuhiga ʼo te lea fakatātā ʼaē neʼe fai ʼo ʼuhiga mo te vavae ʼo te mālama?
ʼI te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, ko te meʼa fakamālama māhani ʼi he ʼapi neʼe ko te kiʼi ipu kele ʼaki he kave ʼe takafuafua. ʼI te agamāhani neʼe fakafonu te mālama ʼaki te moʼi lolo oliva. Ko te meʼa ʼaē ʼe hoko ko te vavae lino neʼe ina homi te moʼi lolo ʼo feala ai ke uloulo tuʼumaʼu te mālama. ʼE mahino ia, ko he ‘vavae ʼe kohu’ neʼe feala ke fakatā ki he tahi ʼe ʼamanaki ke mate.
Neʼe faka mafola e Sesu tana logo fakatupu fīmālie ki te tokolahi ʼaē neʼe hage, ʼi hona ʼaluʼaga fakatā, ko he kaho kua volu, kua piko pea mo taʼomia. Ko te ʼu hahaʼi ʼaia neʼe nātou hage pe foki ko he vavaeʼi lino ʼe kohu, koteʼuhi ko te mālama ʼo tonatou maʼuli neʼe kua meihiʼi mate. Neʼe nātou lotomamahi moʼoni pea mo lotovaivai. Kae, ʼi tona ʼaluʼaga fakatā, neʼe mole malaki e Sesu te kaho ʼaē kua volu pea neʼe mole ina matehi te vavae fakatātā ʼaē ʼe kohu. Ko tana ʼu palalau ʼofa pea mo manavaʼofa neʼe mole fakaʼāʼāsili ai te lotovaivai pea mo te lotohoha ʼa te hahaʼi ʼaē neʼe tau mo te ʼu mamahi. Kailoa ia, kae neʼe fakatupu lotomālohi tana ʼu palalau pea mo tana ʼu felogoi mo nātou.—Mateo 11:28-30.
ʼO toe feiā ia ʼaho nei, tokolahi ʼe ʼaoga kia nātou te manavaʼofa pea mo te fakaloto mālohi, koteʼuhi ʼe nātou tau mo te ʼu fihifihia ʼe fakatupu lotovaivai. Māʼia mo te ʼu kaugana ʼa Sehova ʼe ʼi ai ʼihi temi ʼe nātou lotovaivai ai mokā hoko kia nātou he ʼu faigataʼaʼia. ʼI ʼihi temi, ko ʼihi ʼe nātou hage ko he ʼu vavae ʼe kohukohu. Koia, ʼe tonu ke fakaloto mālohiʼi te kau Kilisitiano ke nātou fefakaloto mālohiʼaki—ohage ko he fakamū ʼo he afi, ʼi hona ʼaluʼaga fakatā.—Luka 22:32; Gāue 11:23.
ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe tou loto ke tou fakaloto mālohiʼi ʼihi. ʼE mole tou fia fakaloto vaivaiʼi anai he tahi mokā ʼe ina kumi he tokoni ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kailoa ia, kae ʼe tou fia faʼifaʼitakiʼi ia Sesu ʼo tou fakaloto mālohiʼi niʼihi. (Hepeleo 12:1-3; 1 Petelo 2:21) ʼE maʼuhiga ke tou vakaʼi peʼe feafeaʼi tatatou ʼu felogoi mo niʼihi, heʼe lagi feala pe ke tou fakatupu lotovaivai he tahi ʼe haʼu ʼo kumi tokoni mai kia tatou. ʼE mahino papau ia, ʼe mole tou fia ‘matehi te vavae ʼaē ʼe kohu.’ Koteā te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu ʼe feala ke tokoni mai kia tatou ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
Te ʼu Fua ʼo Te Fatufatu
Kapau ko he Kilisitiano ‘ ʼe ina fai hana lākahala, ko nātou ʼaē ʼe nātou maʼu ia te ʼu kalitate fakalaumālie ʼe tonu ke nātou faiga ke nātou fakatonutonuʼi te tagata ʼaia ʼaki he agamālū.’ (Kalate 6:1) Kae, ʼe lelei koa hatatou kumi pe koteā te ʼu vaivaiʼaga ʼa ʼihi pea mo fakatonutonuʼi ia nātou ʼi te lakaga fuli pe? Peʼe ko he meʼa lelei anai koa hatatou uga ia nātou ke toe ʼāsili age te lelei ʼo tanatou ʼu faiga, ohage ʼe tou fia ʼui age kia nātou ʼe mole heʼeki feʼauga tanatou fai ʼi te temi ʼaenī, ʼo lagi tupu ai hanatou loto mahalohalo? ʼE mahino ia neʼe mole fai e Sesu he meʼa feiā. Logope pe la tatatou loto ʼaē ke tou tokoniʼi niʼihi ke nātou tuputupu, ko nātou ʼaē neʼe fai kiai he ʼu tokoni fefeka, e lagi feala ke nātou lotovaivai kae mole nātou lotomālohi. Tatau aipe mo te ʼu tokoni ʼaē ʼe kita fai moʼo fakaloto mālohi, ʼe feala ke fakatupu lotovaivai, mo kapau ʼe lahi fau te ʼu tokoni ʼaia. Kapau ko he Kilisitiano ʼe faiga fakamalotoloto, kae mole leleiʼia tana ʼu faiga ʼaia, e lagi feala ke lotovaivai pea mo ina ʼui fēnei, ‘Koteā tona ʼaoga kia ʼau ke ʼau hoko atu?’ Pea ʼe feala ai ke situʼa kia meʼa fuli.
Logope ʼe maʼuhiga te foaki ʼo te ʼu tokoni faka Tohi-Tapu, kae ʼe mole tonu ia ke liliu ko te meʼa pe ʼaia e tahi ʼe tonu ke manatu kiai te kau tagata ʼāfea ʼaē neʼe fakanofo, peʼe ko ʼihi ʼi te kokelekasio. Neʼe mole fakatuʼutuʼu pe te ʼu fono faka Kilisitiano moʼo foaki pea mo maʼu ʼi ai he ʼu tokoni. Kae ʼe tou fakatahi tuʼumaʼu ke tou tuputupu pea mo tou fefakaloto mālohiʼaki, ke fiafia te hahaʼi fuli ʼi tanatou fakatahi pea mo nātou fiafia ʼi tanatou tauhi taputapu ki te ʼAtua. (Loma 1:11, 12; Hepeleo 10:24, 25) ʼI meʼa lelei foki mokā tou mahino lelei ki te kehekehe ʼo he vaivaiʼaga pea mo he mele, pea ʼe ko he aga fakapotopoto pea mo lotoʼofa te mole tokagaʼi ʼo te meʼa ʼaia!—Tagata Tānaki 3:1, 7; Kolose 3:13.
ʼE tali vave age e te hahaʼi he fakaloto mālohi ʼi hanatou fatufatuʼi. ʼI tona fakahagatonu, ka logoʼi e te hahaʼi ʼe mole tonu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼui age kia nātou, ʼe nātou ʼāsili fai te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatonutonu ai nātou! Kae, ka ʼe tonu te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼui age kia nātou, ʼe nātou lotomālohi ai, pea ʼe uga ai nātou ke nātou tuputupu. (Tāʼaga Lea 12:18) Ohage ko Sesu, tou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe fakatupu lotomālohi, kae ke ʼaua naʼa tou ‘matehi te vavae ʼaē ʼe kohu.’
Koteā Te Manatu ʼo ʼUhiga Mo Te Fai ʼo He ʼu Fakatatau?
ʼE feala ke fakaloto mālohiʼi tatou, mokā tou logo ki ʼihi kau Kilisitiano ʼe nātou fakamatala te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko kia nātou. Ko Sesu totonu neʼe fiafia ʼi tana logo ki te ʼu fua lelei ʼaē neʼe maʼu e tana ʼu tisipulo ʼi te fai faka mafola ʼo te logo ʼo te Puleʼaga. (Luka 10:17-21) ʼO toe feiā aipe, mokā tou logo ki he fua lelei, ki he faʼifaʼitaki lelei, peʼe ko te nofo agatonu ʼo ʼihi ʼi te tui, ʼe fakaloto mālohiʼi ai tatou pea ʼe tou fakatotonu ai ke tou nofo tuʼumaʼu ʼi tatatou lele faka Kilisitiano.
Kae, koteā ʼaē ka koutou fai mo kapau ʼe fakahā atu ʼi he faʼahiga ʼaluʼaga, te tokoni fēnei ʼaenī: ‘ ʼE mole koutou lelei age koutou ʼi te ʼu Kilisitiano ʼaē, pea ʼe tonu ia ke lelei age te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou fai’? ʼE faiga fakamalotoloto anai koa ia ia ʼaē neʼe fai ki ai te tokoni ke ina muliʼi te meʼa ʼaia? ʼE mahino papau ia ʼe liliu anai ia ʼo lotovaivai pea ʼe ina līaki anai tana ʼu faiga, tāfito la mokā fai peʼe fakahā tuʼumaʼu age he ʼu fakatatau. ʼE tatau anai te faʼahi ʼaia ohage ko he tāmai pe ko he faʼe ʼe ina ʼui ki tana tamasiʼi, ‘He koʼe ʼe mole ke hage ko tou tēhina?’ Ko te faʼahiga palalau ʼaia ʼe feala ke fakatupu ʼita pea mo fakatupu lotovaivai, kae ʼe mole tokoni anai ia moʼo fakatuputupu he aga ʼe lelei age. Ko he ʼu fakatatau ʼe toe lave feiā pe ki te hahaʼi lalahi, ʼo nātou ʼiʼita ai kia nātou ʼaē ʼe fakatatau nātou ki ai.
ʼE mole tonu ke tou manatu ʼe tatau fuli tatatou ʼu fealagia ʼaē ʼe tou fakaʼaogaʼi ʼi te tauhi ki te ʼAtua. ʼI te tahi lea fakatātā ʼa Sesu, ʼe talanoa ki te tagata pule ʼe ina foaki ki tana ʼu tagata kaugana, ki te tahi te taleta siliva e tahi, ki te tahi te ʼu taleta siliva e lua pea ki te tahi leva te ʼu taleta siliva e nima. Neʼe foaki te ʼu taleta siliva ki te ʼu tagata ʼaia “ ʼo mulimuli pe ki te meʼa ʼe lavaʼi e te tagata takitokotahi.” Ko te ʼu tagata kaugana e lua ʼaē neʼe nā gāueʼi fakapotopoto pea mo fakatuputupu tanā ʼu taleta, neʼe fakapale nāua koteʼuhi neʼe nā agatonu, logope te kehekehe ʼo te ʼu fua ʼo tanā gāue.—Mateo 25:14-30.
Koia neʼe tau pea mo feʼauga te meʼa ʼaē neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ke tahi vakaʼi e te tagata takitokotahi ia tana gāue, pea ʼe fakafiafia anai ʼuhi pe ko ia totonu, kae ʼe mole fakafiafia anai ʼuhi he neʼe fakatatau mo he tahi kehe.” (Kalate 6:4) Koia, ke tou fakaloto mālohiʼi moʼoni niʼihi, ʼe mole tonu ke tou fai he ʼu fakatatau ʼe mole lelei.
Ko He ʼu Faʼahiga Fai Moʼo Fakatuputupu
Koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai moʼo fakaloto mālohiʼi ia ia ʼaē ʼe lotovaivai pe mo ʼaua naʼa tou ‘matehi te vavae ʼaē ʼe kohukohu’? Ko he foaki ʼo he fakaloto mālohi ʼe mole mulimuli ia ki he ʼu faʼahiga palalau kua kita ako fakatomuʼa. Kae ʼi tona ʼuhiga moʼoni, ʼe lotomālohi anai ʼihi ʼaki tatatou ʼu palalau, mo kapau ʼe tou maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu. Koteā te ʼu faʼahiga pelesepeto ʼaia?
Tou agavaivai. Ia Filipe 2:3, ʼe fakaloto mālohiʼi tatou e Paulo ʼo ina ʼui fēnei ke ‘ ʼaua naʼa tou fai he meʼa ʼaki he manatu fakataupiepie, ʼaki he manatu pe kia kita.’ Kae ʼe tonu ke tou palalau pea mo gāue ʼaki he agavaivai. ‘ ʼAki te loto fia mālalo, koutou faka ʼuhiga ia nātou ʼaē ohage ʼe nātou māʼoluga age ia koutou.’ Neʼe mole ʼui e Paulo ke tou manatu ʼe mole hotatou ʼuhiga. Kae ʼe tonu ke mahino kia tatou, ko te hahaʼi fuli ʼe nātou māʼoluga age ia tatou ʼi hona faʼahiga ʼaluʼaga. Ko te kupu faka Keleka ʼaenī ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “māʼoluga,” ʼe ina faka ʼuhiga ko he tagata “ ʼe fakafisi ki tona ʼu pilivilesio, pea mo ina vakavakaʼi fakalelei te ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke fai e he tahi ʼe māʼoluga age ia ia ia.” (New Testament Word Studies, ʼo John Albert Bengel, Tohi 2, pasina 432) Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia pea mo tou faka ʼuhiga ʼihi ʼe māʼoluga age ia tatou, ʼe tou agavaivai anai mo nātou.
Tou fakahā he aga fakaʼapaʼapa. Kapau ʼe tou fai fakamalotoloto, ʼe feala anai ke tou fakahā lelei ʼe tou falala moʼoni ki tatatou ʼu kaugā fagona agatonu ʼi te tui, ʼo faka ʼuhiga nātou ohage ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou fia fakafiafia te ʼAtua. Kae, kapau la ʼe ʼaoga kia nātou he tokoni ʼi te faʼahi fakalaumālie. Tou foaki he tokoni ʼaki he fakaʼapaʼapa, ʼi he ʼaluʼaga ʼe tau pea mo feʼauga. Neʼe tokoni fēnei ia Paulo: “ ʼO ʼuhiga mo takotou fefakaʼapaʼapaʼaki, koutou tuku he faʼifaʼitaki.”—Loma 12:10.
Koutou fakalogo lelei. Ei, moʼo fakaloto mālohiʼi ia nātou ʼaē ʼe nātou felāveʼi mo he ʼu fihifihia ʼe fakatupu lotovaivai, ʼe ʼaoga ke tou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe fakalogo lelei, kae mole ko he ʼu hahaʼi ʼe fai tokoni ʼāteaina pe. Tou toʼo he temi ʼe ʼaoga moʼo foaki he takitaki faka Tohi-Tapu ʼe ʼalutahi mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga moʼoni ki ai, kae ke ʼaua naʼa tou fai fakavilivili he ʼu tokoni pea mo fai he ʼu tokoni ʼe mole hona ʼuhiga. Kapau ʼe mole tou ʼiloʼi he meʼa ke tou ʼui, ko he ʼu kumi faka Tohi Tapu ʼe tokoni anai kia tatou ke tou palalau ki niʼihi ʼaki he fakaloto fīmālie pea mo he fakaloto mālohi.
Ke tou ʼofa. ʼE ʼaoga ke tou ʼofa kia nātou ʼaē ʼe tou fia fakaloto mālohiʼi. Mokā faka ʼuhiga ki te ʼu kaugana ʼa Sehova, ko tatatou ʼofa ʼaē kia nātou ʼe tonu ke laka age ʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou fai maʼa nātou. ʼE tonu ke malave loloto ia tatou. Kapau ʼe tou maʼu he faʼahiga ʼofa feiā ki te hahaʼi fuli ʼa Sehova, ʼe liliu anai tatatou ʼu palalau ko he fakaloto mālohi moʼoni kia nātou. Tatau aipe peʼe tou foaki he tokoni moʼo fakaloto mālohiʼi he tahi, ʼe mahino papau ko te ʼu meʼa ʼaē ka koutou ʼui ʼe mahino lelei anai kiai pea ʼe mole fakatupu kovi anai ki ai, mo kapau ʼe tou fai kia ia ʼaki te ʼofa, kae mole tou fai pe moʼo fakahā pe koteā tatatou manatu. Ohage ko tona fakahā e Paulo, “ko te ʼofa ʼe ina fakatuputupu.”—1 Kolonito 8:1; Filipe 2:4; 1 Petelo 1:22.
Ke Tou Fakatuputupu Tuʼumaʼu
ʼI te ʼu “ ʼaho fakamuli” maʼuhiga ʼaenī, ʼe tau te hahaʼi ʼa Sehova mo te ʼatu ʼu faigataʼaʼia kehekehe. (2 Timoteo 3:1-5) Koia ʼi ʼihi temi, ʼe nātou lotomamahi pea ʼe hage ʼe mole kei feala hanatou kātakiʼi. ʼI totatou ʼuhiga kau kaugana ʼa Sehova, ʼe mahino papau ia ʼe mole tou fia fai anai ni ʼu palalau peʼe tou fai ni ʼu meʼa ʼe fakatupu kovi ki ʼotatou ʼu kaugā fagona, ʼo nātou hage ai ko ni ʼu vavae ʼe kohukohu, pea kua meihiʼi mate pe.
ʼI meʼa maʼuhiga leva hatatou fefakaloto mālohiʼaki! Tou faiga ke tou fakatuputupu tatatou ʼu kaugā fagona ʼi te tui, ʼaki hatatou agavaivai pea mo he loto fakaʼapaʼapa ki te kau kaugā gāue. Tou fakalogo lelei ʼi te temi ʼaē ʼe nātou fakahā mai ai te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi tonatou loto, pea mo tou kumi tuʼumaʼu ke tou tokoni kia nātou ʼo fakatokagaʼi kia nātou te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. Ia meʼa fuli, tou fakahā te ʼofa, koteʼuhi ko te fua ʼaia ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼa Sehova ʼe ina tokoniʼi anai tatou ke tou fefakaloto mālohiʼaki. Tou fakaʼamu ke ʼaua naʼa tou fai he ʼu palalau peʼe tou fai he ʼu meʼa ʼe feala ai ke ina ‘matehi te vavae ʼaē ʼe kohukohu.