Koutou Fakaʼaogaʼi He Temi Ki Te Lautohi
“ ʼO aʼu ki taku ʼalu atu, haga faiga ke ke poto ʼi te lautohi ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, ʼi te fakaloto mālohi, ʼi te faiakonaki.”—1 Timoteo 4:13.
1. Koteā te ʼu fua lelei ʼaē ʼe tou maʼu ʼi tatatou lau te Tohi-Tapu?
NEʼE foaki e Sehova ki te hahaʼi te fealagia fakaofoofo ʼaē ke nātou ako ke nātou popoto ʼi te lautohi pea mo te faitohi. Neʼe ina toe foaki foki mo tana Folafola, te Tohi-Tapu, ke feala ke ina akoʼi lelei tatou. (Isaia 30:20, 21) ʼI hona ʼaluʼaga fakatā, ʼe feala, ʼaki tona ʼu pasina, ke tou “haʼele” mo te kau pateliaka ʼaē neʼe manavasiʼi ki te ʼAtua, ohage ko Apalahamo, mo Isaake, pea mo Sakopo. ʼE feala ke tou “sio” ai ki te ʼu fafine aga faka lotu, ohage ko Sala, mo Lepeka, pea mo te fafine Moapite agatonu ʼaē ko Lute. Ei, pea ʼe feala ke tou “logo” ki te Akonaki ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te Moʼuga. ʼE feala ke tou maʼu fuli te ʼu lelei ʼaia pea mo te ako lahi ʼaia mai te Tohi-Tapu, mo kapau ʼe tou popoto ʼi te lautohi.
2. Koteā ʼaē ʼe hā mai ai ko Sesu pea mo tana kau ʼapositolo neʼe nātou lautohi lelei?
2 ʼE mahino papau ia, neʼe poto lelei te tagata haohaoa ʼaē ko Sesu Kilisito ʼi te lautohi, pea ʼe mahino ia neʼe ina ʼiloʼi lelei te ʼu Tohi Faka Hepeleo. Koia, ʼi te temi ʼaē neʼe fakahalaʼi ai e te Tevolo, neʼe fakaʼaogaʼi liuliuga e Sesu te ʼu Tohi Faka Hepeleo pea mo ina ʼui, “ ʼE tohi fēnei.” (Mateo 4:4, 7, 10) ʼI te tahi lakaga, ʼi te sinakoka ʼi Nasaleti, neʼe ina lau ia muʼa ʼo te hahaʼi pea mo ina faka ʼuhiga kia ia totonu te ʼu vaega ʼo te lea faka polofeta ʼa Isaia. (Luka 4:16-21) Neʼe feafeaʼi ʼo ʼuhiga mo te kau ʼapositolo ʼa Sesu? ʼI tanatou ʼu tohi, neʼe nātou talanoa ʼi ʼihi temi ki te ʼu Tohi Faka Hepeleo. Logope la neʼe faka ʼuhiga e te kau pule Sutea ia Petelo pea mo Soane ohage ko he ʼu hahaʼi ʼe mole popoto ʼi te lautohi pea mo te faitohi, he neʼe mole nā ako ʼi te ʼu faleako lalahi faka Hepeleo, ko tanā ʼu tohi ʼaē neʼe fai ʼaki te takitaki ʼo te laumālie fakaʼatua, ʼe nātou fakamoʼoni lelei neʼe nā popoto ʼi te lautohi pea mo te faitohi lelei. (Gāue 4:13) Kae ʼe maʼuhiga moʼoni koa ke tou popoto ʼi te lautohi?
“Manuʼia Ia Ia ʼAē ʼe Lautohi Leʼolahi”
3. He koʼe ʼe maʼuhiga te lau ʼo te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Kilisitiano?
3 ʼE feala ke tou maʼu te maʼuli heʼegata, mo kapau ʼe tou ako pea mo tou maʼuliʼi te ʼatamai mālama totonu ʼo te Tohi-Tapu. (Soane 17:3) Koia, kua mahino ki te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te maʼuhiga ʼaupito ʼo te lautohi pea mo te ako ʼo te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Kilisitiano ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua ʼaki te kalasi ʼo te tagata kaugana agatonu mo poto, ʼaē ʼe faʼufaʼu e te kau Kilisitiano fakanofo. (Mateo 24:45-47) ʼE moʼoni, ko te toko lauʼi afe hahaʼi, ʼi tanatou fakaʼaogaʼi te ʼu tohi ʼa te Sosiete Watch Tower ʼaē neʼe fai tāfito ki te faʼahi ʼaia, kua nātou popoto ʼi te temi nei ʼi te lautohi pea kua nātou maʼu ai te ʼatamai mālama ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe ina foaki te maʼuli.
4. (a) He koʼe ʼe tou fiafia mokā tou lau, mo ako, pea mo maʼuliʼi te Folafola ʼa te ʼAtua? (b) Koteā te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Paulo kia Timoteo ʼo ʼuhiga mo te lautohi?
4 ʼE tou maʼu te fiafia mai te lautohi, mo te ako pea mo te maʼuliʼi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE tou maʼu te ʼu tapuakina ʼa te ʼAtua pea mo tou fiafia, koteʼuhi ʼe tou fakafiafia ia ia pea mo tou faka maʼuhigaʼi. ʼE loto e Sehova ke fiafia tana ʼu kaugana. Koia, neʼe ina fakatotonu ki te kau pelepitelo ke nātou lau tana Lao ki te hahaʼi ʼo te Iselaele ʼāfea. (Teutalonome 31:9-12) ʼI te temi ʼaē neʼe lau ai e Esitalasi, te tagata hiki tohi, pea mo ʼihi kau tagata te Lao ki te hahaʼi fuli ʼaē neʼe fakatahitahi ki Selusalemi, neʼe tonu ke nātou fakamahino lelei te faka ʼuhiga ʼo te Lao, pea neʼe tupu ai te “fiafia lahi.” (Nehemia 8:6-8, 12) Ki muli age, neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo Kilisitiano ko Paulo ki tana tagata kaugā gāue ʼaē ko Timoteo: “ ʼO aʼu ki taku ʼalu atu, haga faiga ke ke poto ʼi te lautohi ʼi muʼa ʼo te hahaʼi, ʼi te fakaloto mālohi, ʼi te faiakonaki.” (1 Timoteo 4:13) ʼE tou lau fēnei ʼi te tahi Tohi-Tapu: “Fakaʼaogaʼi tou temi ki te lau ʼo te Tohi-Tapu ʼi muʼa ʼo te kaugamālie.”—New International Version.
5. ʼE hā feafeaʼi ia Fakahā 1:3, ʼe pipiki te fiafia ki te lautohi?
5 ʼE fakahā lelei ia Fakahā 1:3, ko tatatou fiafia ʼe fakalogo ki tatatou lautohi pea mo te maʼuliʼi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE ʼui fēnei mai ʼi te vaega ʼaia: “Manuʼia ia ia ʼaē ʼe ina lau leʼolahi pea mo nātou ʼaē ʼe fagono ki te ʼu palalau ʼo te lea faka polofeta, pea mo tauhi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tohi ʼi ai; heʼe ko te temi ʼaē neʼe fakakatofa kua ōvi mai.” Ei, ʼe ʼaoga ke tou lau leʼolahi pea mo fagono ki te lea faka polofeta ʼa te ʼAtua ʼi te Fakahā pea mo te Tohi-Tapu katoa. Ko ia ʼaē ʼe fiafia moʼoni ʼe ko ia ʼaē ʼe “fiafia ʼi te lao ʼa Sehova, pea ʼi tana lao ʼe ina lau leʼo veliveli ʼi te ʼaho mo te po.” Koteā tona fua? “Ko meʼa fuli ʼe ina fai ʼe fua anai.” (Pesalemo 1:1-3) Koia, ʼuhi ko te ʼu tupuʼaga lelei ʼaia, ʼe uga e te kautahi ʼa Sehova ia tatou fuli ke tou lau pea mo ako takitokotahi tana Folafola, mo tou ako faka famili, pea mo tou ako ʼaki he ʼu kaumeʼa.
Koutou Faigaʼi Ke Koutou Fakakaukauʼi Pea Mo Koutou Metitasioʼi
6. Koteā ʼaē neʼe fakatotonu ke lau e Sosue, pea neʼe koteā tona ʼu fua?
6 ʼE lava feafeaʼi ke ʼaoga kia koutou takotou lau te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo te ʼu tohi faka Kilisitiano? ʼE mahino ia ʼe ʼaoga anai kia koutou takotou fai te meʼa ʼaē neʼe fai e Sosue, ʼaē neʼe manavasiʼi ki te ʼAtua pea mo ina takitaki te Iselaele ʼāfea. Neʼe fakatotonu age fēnei: “Ko te tohi ʼo te lao ʼe mole tonu anai ke fakamamaʼo mai tou gutu pea ʼe tonu anai ke ke lau leʼo veliveli ʼi te ʼaho mo te po, ke ke tokaga ʼo fai ia meʼa fuli ʼaē ʼe tohi ai. Heʼe ke fakaliliu anai ke manuʼia tou ala pea ʼe ke fakapotopoto anai.” (Sosue 1:8) ‘Ko te lau leʼo veliveli ʼo te lao,’ ko tona faka ʼuhiga ʼaē ke tou lau leʼo veliveli te ʼu kupu. ʼE ko he meʼa ʼe ʼaoga ki te ʼatamai, heʼe ina taupau ʼi totatou ʼatamai te ʼu meʼa ʼaē neʼe tou lau. Neʼe tonu ke lau e Sosue te Lao ʼa te ʼAtua “ ʼi te ʼaho mo te po,” peʼe ko tona faka ʼuhiga ke ina lau tuʼumaʼu. Neʼe ko te faʼahiga fai ʼaia moʼo maʼu he fua lelei pea mo agapoto ʼi te fai ʼo te ʼu maʼua ʼaē neʼe foaki age e te ʼAtua. Ko te taʼi lautohi tuʼumaʼu ʼaia ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe feala ke toe tokoni feiā kia koutou.
7. He koʼe ʼe mole tonu ke tou lau fakavilivili te Folafola ʼa te ʼAtua?
7 ʼAua naʼa koutou faiga ke koutou lau fakavilivili te Folafola ʼa te ʼAtua. Kapau neʼe koutou fakatuʼutuʼu he temi ki te lau ʼo te Tohi-Tapu peʼe ko he ʼu tohi faka Kilisitiano, ʼe lagi koutou laulau māmālie anai. ʼE maʼuhiga tāfito te faʼahi ʼaia mo kapau ʼe koutou ako ʼaki te fakatuʼutuʼu ʼaē ke koutou manatuʼi te ʼu puani tāfito. Pea ka koutou lau, koutou fakakaukauʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou lau. Koutou vakavakaʼi lelei te ʼu meʼa ʼaē neʼe tohi e te tagata ʼaē neʼe ina fai te koga tohi ʼaia. Koutou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī kia koutou: ‘He koʼe neʼe tohi e te tagata faitohi te meʼa ʼaenī? ʼE lava feafeaʼi haku maʼuliʼi te meʼa ʼaenī neʼe ʼau ako?’
8. He koʼe ʼe ko he meʼa lelei te metitasio ʼi te temi ʼaē ʼe tou lau ai te Tohi-Tapu?
8 Koutou toʼo he temi moʼo metitasio lolotoga takotou lau te Tohi-Tapu. ʼE tokoni anai kia koutou te faʼahi ʼaia ke koutou manatuʼi te ʼu fakamatala ʼo te Tohi-Tapu pea mo maʼuliʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu. Ko te metitasioʼi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua pea mo manatuʼi te ʼu puani tāfito, ʼe ina faka fealagia anai kia koutou ke koutou palalau ʼaki tokotou loto, ka mole koutou fai he ʼu palalau ʼe feala ke koutou fakahemala ai ki ʼamuli. ʼE ʼui fēnei e te tāʼaga lea neʼe tohi ʼaki te laumālie fakaʼatua: “Ko te loto ʼo ia ʼaē ʼe faitotonu ʼe metitasio ʼi muʼa ʼo tana tali.”—Tāʼaga Lea 15:28.
Koutou Fakapipiki Te ʼu Puani Foʼou Pea Mo Te ʼu Puani ʼĀfea
9, 10. ʼE lava feafeaʼi hakotou hikihiki takotou lautohi ʼi takotou fakapipiki te ʼu puani faka Tohi-Tapu foʼou mo te ʼu puani ʼaē kua koutou ʼosi ʼiloʼi?
9 ʼE mahino ia ko te tokolahi ʼo te kau Kilisitiano, ki muʼa atu neʼe mole lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua, mo tana Folafola, pea mo tana ʼu fakatuʼutuʼu. Kae, ʼi te temi nei, ko te ʼu minisi Kilisitiano ʼaia, ʼo kamata mai te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou ako ʼo ʼuhiga mo te fakatupu pea mo te tō ʼa te tagata ki te agahala, kua feala hanatou fakamahino pe koteā te fakatuʼutuʼu ʼo te sakilifisio ʼa Kilisito, pea kua feala hanatou palalau ʼo ʼuhiga mo te fakaʼauha ʼo te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī, pea kua feala hanatou fakahā peʼe lava feafeaʼi ki te hahaʼi fakalogo ʼo te malamanei ke tapuakina nātou ʼaki te maʼuli heʼegata ʼi te palatiso ʼi te kele. Kua feala tāfito te ʼu faʼahi ʼaia, he kua maʼu e te ʼu kaugana ʼaia ʼa Sehova “te ʼatamai mālama moʼoni ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua,” ʼi tanatou ako te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Kilisitiano. (Tāʼaga Lea 2:1-5) ʼAki te temi, neʼe nātou fakapipiki te ʼu puani foʼou ʼaē neʼe nātou ako pea mo te ʼu puani ʼāfea ʼaē kua nātou ʼosi mahino kiai.
10 Kua mahino kia koutou, ko te fakapipiki ʼo te ʼu puani faka Tohi-Tapu foʼou pea mo te ʼu puani ʼaē kua koutou ʼosi mahino kiai, ʼe ʼaoga anai pea mo fua lelei anai kia koutou. (Isaia 48:17) Ka fakahā he ʼu lao, peʼe ko he ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu, peʼe ko he ʼu manatu ʼe mole koutou mahino lelei kiai, koutou fakapipiki te ʼu meʼa ʼaia mo te ʼu meʼa ʼaē kua koutou ʼosi ʼiloʼi. Koutou faka ʼalutahi te meʼa ʼaē ʼe koutou ako mo te meʼa ʼaē kua koutou ako ʼo ʼuhiga mo “te faʼifaʼitaki ʼo te ʼu palalau ʼo te fakamaʼuli.” (2 Timoteo 1:13) Koutou kumi he ʼu puani ʼe feala ke tokoni atu ke koutou fakaloto mālohi tokotou ʼu vāhaʼa mo te ʼAtua, ke hikihiki ai tokotou ʼulugaaga faka Kilisitiano, pea mo tokoni atu kia koutou ke koutou vaevae te ʼu moʼoni ʼo te Tohi-Tapu mo ʼihi.
11. Koteā ʼaē ʼe lelei ke koutou fai mokā koutou lau he meʼa ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te aga? Koutou fakaʼaogaʼi he fakatā.
11 ʼI te temi ʼaē ʼe koutou lau ai he meʼa ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te aga, koutou faigaʼi ke koutou fakasiosio lelei te pelesepeto ʼaē ʼe pipiki kiai. Koutou metitasioʼi, pea mo koutou fai he tonu ʼo ʼuhiga mo te meʼa ʼaē ka koutou fai mo kapau neʼe hoko kia koutou he ʼu ʼaluʼaga feiā. Ko Sosefo, te foha ʼo Sakopo, neʼe fakafisi tuʼumaʼu ki te fai ʼo he ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga mo te ʼohoana ʼo Potifale, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE lava feafeaʼi anai haku fai te toe meʼa kovi ʼaia pea mo ʼau agahala ki te ʼAtua?” (Senesi 39:7-9) ʼI te fakamatala ʼaia, ʼe koutou maʼu ai te pelesepeto maʼuhiga—ko te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga ʼe ko he agahala ki te ʼAtua. ʼE feala hakotou fakapipiki fakaʼatamai te pelesepeto ʼaenī mo ʼihi ʼatu ʼu fakamatala ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, pea ʼe feala ke ʼaoga kia koutou te ʼatamai mālama mo kapau ʼe koutou ʼamanaki tō ki he fakahala.—1 Kolonito 6:9-11.
Koutou Sio Fakaʼatamai Ki Te ʼu Meʼa Faka Tohi-Tapu ʼAē Neʼe Hoko
12. He koʼe ʼe tonu ke tou sio fakaʼatamai ki te ʼu fakamatala ʼaē ʼe tou lau?
12 Ke tāʼofi e tokotou ʼatamai te ʼu puani ʼaē ʼe koutou lolotoga lau, koutou sio fakaʼatamai ki te meʼa ʼaē ʼe hoko. Koutou mamata ki te kele, ki te ʼu ʼapi, ki te hahaʼi. Koutou fagono ki tonatou ʼu leʼo. Koutou mamanu ki te pane ʼaē ʼe taʼo ʼi te gutuʼumu. Koutou toe sio fakaʼatamai ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko. Ko takotou lautohi ʼe liliu anai ko he meʼa ʼe malave ki tokotou loto, heʼe feala ke koutou sisio ki he kolo ʼo te temi ʼāfea, ke koutou kake ki he toe moʼuga, ke koutou ōfo ki te ʼu meʼa matalelei ʼaē neʼe fakatupu, peʼe ko takotou fakatahitahi mo he ʼu tagata pea mo he ʼu fafine neʼe nātou maʼu he tui mālohi.
13. ʼE feafeaʼi anai hakotou fakamatala te meʼa ʼaē ʼe ʼui ia Kau Fakamāu 7:19-22?
13 Ohage la ʼe koutou lolotoga lau te tohi ʼo te Kau Fakamāu 7:19-22. Koutou mamata ki te meʼa ʼaē ʼe lolotoga hoko. Ko te tagata tuʼi fakamāu ko Seteone pea mo te toko tolugeau kau tagata mālolohi Iselaelite, kua nātou tutuʼu ia tafa ʼo te nofoʼaga ʼo te kau Matianite. Ko te teitei hola hogofulu ʼo te pōʼuli, te kamata ʼo te “vaelua ʼo te pōʼuli.” Neʼe hoki fakatuʼu te kau tagata leʼo Matianite ki te ʼu faʼahi ʼaē neʼe tonu ke nātou tutuʼu ai, pea ʼe ʼaofi e te pōʼuli te nofoʼaga ʼo te kau fili ʼo Iselaele, pea ʼe nātou lolotoga momoe. Koutou sisio! ʼE puke e Seteone pea mo tana ʼu tagata te ʼu meʼa fakatagi. ʼE nātou toʼo te ʼu foʼi ipu maka lalahi neʼe ʼai kiai te ʼu afi ʼo nātou puke ʼaki tonatou nima hema. Fokifā pe, ko te ʼu foʼi tau ʼaia e tolu ʼaē neʼe nātou taki toko teau kau tagata, neʼe nātou pupuhi te ʼu meʼa fakatagi, mo nātou foaʼi te ʼu foʼi ipu maka, pea mo nātou hiki te ʼu afi ʼo nātou kalaga fēnei: “Te heletā ʼa Sehova pea mo Seteone!” ʼE koutou sisio ki te nofoʼaga. Kua feholaki te kau Matianite pea mo nātou kalaga! Neʼe kei pupuhi te kau toko tolugeau tagata tanatou ʼu meʼa fakatagi, pea neʼe fai e Sehova ke fetāmateʼiʼaki te kau Matianite ʼaki tanatou ʼu heletā. Kua feholaki te kau Matianite, pea kua foaki e Sehova te mālo kia Iselaele.
Tou Maʼu He Ako ʼe Maʼuhiga
14. ʼE lava fakaʼaogaʼi feafeaʼi te kapite 9 ʼo te Kau Fakamāu moʼo akoʼi ki te fānau te ʼaoga ʼaē ke agavaivai?
14 ʼI tatatou lau te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe feala ke tou tāʼofi ai he ʼu puani kehekehe. Ohage la, ʼe lagi koutou loto ke mahino takotou fānau ʼe ʼaoga ke nātou agavaivai. Koia, ʼe lagi faigafua ke tou sio fakaʼatamai pea mo tou mahino ki te faka ʼuhiga ʼo te meʼa ʼaē neʼe ʼui ʼi te lea faka polofeta ʼo Sotame, foha ʼo Seteone. Koutou kamata lau ia Kau Fakamāu 9:8. Neʼe ʼui fēnei e Sotame: “ ʼI te tahi ʼaho, neʼe ʼolo te ʼu fuʼu ʼakau moʼo fakanofo he hau kia nātou.” Ko te fuʼu oliveto, te fuʼu fiku pea mo te fuʼu vite neʼe nātou fakafisi ki te tuʼulaga pule. Kae ko te kiʼi fuʼu ʼakau talatala neʼe lotolelei ia ke liliu ko he pule. Ka koutou lau leʼolahi te fakamatala ʼaia ki takotou fānau, ʼe feala ke koutou fakamahino age ko te ʼu fuʼu ʼakau maʼuhiga ʼaia neʼe nātou fakafofoga te ʼu hahaʼi lelei ʼaē neʼe mole nātou kumi ke nātou pule ki tonatou ʼu kaumeʼa Iselaelite. Ko te kiʼi fuʼu ʼakau, ʼaē neʼe ʼaoga pe ia moʼo tutu te afi, neʼe ina fakatā te ʼuhiga hau ʼo te tagata fialahi ko Apimeleke, ko te tagata fai fakapō neʼe ina fia puleʼi te hahaʼi, kae neʼe fakaʼosi tana pule ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sotame ʼi tana lea faka polofeta. (Kau Fakamāu, kapite 9) ʼE loto anai koa te fānau ke nātou lalahi pea mo nātou liliu ohage ko te kiʼi fuʼu ʼakau ʼaia?
15. ʼE fakahā feafeaʼi ʼi te tohi ʼo Lute te maʼuhiga ʼaē ke tou nofo agatonu?
15 ʼE fakahā lelei mai te maʼuhiga ʼo te nofo agatonu, ʼi te tohi faka Tohi-Tapu ʼo Lute. Ohage la, ʼe tahi lau e tokotou famili he koga ʼo te fakamatala ʼaia pea ʼe nātou faiga ke nātou mahino ki te meʼa ʼaē ʼe ʼui ai. ʼE koutou sio ki te fafine Moapite ko Lute, ʼe nā ʼolo ki Petelehemi mo te faʼe vitua ʼo tona ʼohoana, ia Naomi, pea ʼe koutou fagono ki te ʼui fēnei ʼa Lute kia Naomi: “Ko tau hahaʼi ʼe liliu anai ko taku hahaʼi, pea ko tou ʼAtua, ko toku ʼAtua.” (Lute 1:16) ʼE tou sio ki te fafine faʼa gāue ko Lute ʼe ina tae te ʼu toega fulumeto ʼaē neʼe tuku e te kau tagata gāue ʼo te gāueʼaga ʼo Poase. ʼE koutou fagono ki te ʼu palalau lelei ʼaē ʼe fai e Poase ʼo ʼuhiga mo Lute, ʼo ina ʼui fēnei: “Ko te hahaʼi fuli ʼe nātou ʼiloʼi ko koe ko te fafine lelei ʼaupito.” (Lute 3:11) ʼO mole fualoa, pea ʼohoana ia Poase mo Lute. ʼO mulimuli ki te fakatuʼutuʼu ʼaē ko te ʼohoanaʼi e he fafine te tēhina ʼo tona ʼohoana ʼaē kua mate, neʼe fakatupu e Lute te tamasiʼi “maʼa Naomi” ʼaki ia Poase. Neʼe liliu ia Lute ko he kui ʼo Tavite pea mo Sesu Kilisito. Neʼe ina maʼu ai “he totogi haohaoa.” Pea tahi ʼaē, ko nātou ʼaē ʼe nātou lau te fakamatala faka Tohi-Tapu ʼaia, ʼe nātou maʼu te ako maʼuhiga ʼaenī: Koutou nofo agatonu kia Sehova, pea ʼe tapuakina lahi anai koutou.—Lute 2:12; 4:17-22; Tāʼaga Lea 10:22; Mateo 1:1, 5, 6.
16. Koteā te ʼahiʼahi ʼaē neʼe hoko ki te toko tolu kau Hepeleo, pea ʼe lava tokoni feafeaʼi te fakamatala ʼaia kia tatou?
16 Ko te fakamatala ʼo ʼuhiga mo te kau Hepeleo ʼaē ʼe higoa ko Satalake, Mesake, pea mo Apeteneko ʼe feala ke tokoni kia tatou ke tou agatonu ki te ʼAtua ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa. Tou mamata ki te meʼa ʼaē neʼe hoko kae tou lolotoga lau leʼolahi te kapite 3 ʼo Taniela. Neʼe fakatuʼu te paki aulo lahi ʼi te telea mālalo ʼo Tula, ʼaē neʼe fakatahitahi ai te hahaʼi maʼu tuʼulaga ʼo Papiloni. ʼI te tatagi ʼo te musika, neʼe nātou tuʼutuli pea mo atolasio ki te paki ʼaē neʼe fakatuʼu e te Hau ko Nepukanesa. Neʼe fai e te hahaʼi fuli te meʼa ʼaia, gata pe kia Satalake, Mesake, pea mo Apeteneko. ʼAki he aga fakaʼapaʼapa, neʼe nātou ʼui age ki te hau ʼaki he lototoʼa, ʼe mole nātou tauhi anai ki tana ʼu ʼatua pea mo atolasio ki te paki aulo. Neʼe lī te kau tama Hepeleo ʼaia ki te gutuʼumu kakaha. Kae koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko? ʼI tana fakasiosio ki te loto gutuʼumu, neʼe sio te hau ki te ʼu tagata mālolohi e toko fā, ko te tahi ia nātou neʼe “hage ko he foha ʼo te ʼu ʼatua.” (Taniela 3:25) Neʼe hū ki tuʼa te toko tolu Hepeleo mai te gutuʼumu kakaha, pea neʼe fakafetaʼi ia Nepukanesa ki tonatou ʼAtua. ʼE ko he meʼa lelei te sio fakaʼatamai ki te fakamatala ʼaia. Pea ʼe tou maʼu ai te ako maʼuhiga ʼo ʼuhiga mo te nofo agatonu kia Sehova ʼi te ʼahiʼahi!
Te ʼu Fua Lelei ʼi Te Lautohi Faka Famili ʼo Te Tohi-Tapu
17. Koutou fakamatala fakanounou te ʼu lelei ʼaē ʼe feala ke maʼu e tokotou famili ʼi te lau fakatahi te Tohi-Tapu.
17 ʼE feala ke maʼu e tokotou famili he ʼu tapuakina kehekehe mo kapau ʼe koutou toʼo he temi ke koutou lau fakatahi ai te Tohi-Tapu. ʼO kamata mai ia Senesi, ʼe feala ke koutou sio fakaʼatamai ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu pea mo sisio ki te Palatiso, ia te ʼuluaki nofoʼaga ʼo te tagata. ʼE feala hakotou sisio ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ki te kau pateliaka agatonu pea mo tonatou ʼu famili, pea mo muliʼi te kau Iselaelite ʼi tanatou fakalaka ʼi te Tai Kula. ʼE feala hakotou sio ki te mālo ʼa te tama tauhi ōvi, ko Tavite ʼi te tagata Filisitine ʼe lahi ʼaupito ko Koliate. ʼE feala ke fakatokagaʼi e tokotou famili te laga ʼo te fale lotu ʼa Sehova ʼi Selusalemi, ʼe feala hakotou sio ki tana fakaʼauha te ʼu kautau ʼo Papiloni, pea ʼe toe feala ke koutou sisio ki te toe laga ʼo te fale lotu ʼi te pule ʼo te Kovana ko Solopapele. Ia tafa ʼo te kau tagata tauhi ōvi agavaivai ʼaē ʼe nonofo ōvi ki Petelehemi, ʼe feala hakotou fagono ki te tala ʼa te kau ʼaselo te tupu ʼa Sesu. ʼE feala ke koutou maʼu he tahi ʼu fakamatala ʼo ʼuhiga mo tona papitema pea mo tona minisitelio, pea ʼe feala hakotou sisio ki tana foaki ia tona maʼuli ko he totogi, pea ʼe feala ke koutou fiafia mo koutou ʼi tona fakatuʼuake. Ki muli age, ʼe feala hakotou folau mo te ʼapositolo ko Paulo pea mo koutou sisio ki te fakatuʼu ʼo te ʼu kokelekasio ʼi te mafola ʼo te Lotu Faka Kilisitiano. Pea, ʼi te tohi ʼo te Fakahā, ʼe feala ke sio tokotou famili ki te ʼu meʼa lalahi ʼaē neʼe hā ki te ʼapositolo ko Soane ʼo ʼuhiga mo te temi ka haʼu, ʼo kau ai mo te ʼu Taʼu e Afe ʼaē ka Hau ai Kilisito.
18, 19. Koteā te ʼu tokoni ʼe foaki mai ʼo ʼuhiga mo te lautohi faka famili ʼo te Tohi-Tapu?
18 Kapau ʼi tokotou famili ʼe koutou lau leʼolahi te Tohi-Tapu, koutou lau ke mahino lelei pea mo koutou lau ʼaki he loto fiafia. Ka koutou lau he ʼu koga ʼo te Tohi-Tapu, ko he tahi ʼi te famili, lagi ko te tāmai, ʼe feala ke ina lau te fakamatala ʼo te hisitolia. Ko nātou ʼaē ʼo te famili ʼe feala ke nātou fakatā te hahaʼi ʼo te hisitolia faka Tohi-Tapu, ʼo nātou lau lelei tanatou ʼu koga tohi ʼaē kua tuku age.
19 ʼI takotou lau faka famili te Tohi-Tapu, ʼe feala anai ke tuputupu takotou poto lautohi. ʼO toe feiā aipe, ʼe toe tuputupu anai mo tokotou ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua, pea ko te faʼahi ʼaia ʼe ina fakaōvi anai koutou kia te ia. Neʼe hiva fēnei ia Asafe: “Kia te ʼau, ko te fakaōvi ʼaē ki te ʼAtua ʼe ko he meʼa lelei ia kia te ʼau. Neʼe ʼau kumi te puipui ʼa te Tuʼi ʼAliki ko Sehova, moʼo kalagaʼi tau ʼu gāue fuli.” (Pesalemo 73:28) ʼE tokoni anai te faʼahi ʼaia ki tokotou famili ke nātou hage ko Moisese, ʼaē neʼe “nofo mālohi ohage neʼe sio kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli,” ia Sehova ʼAtua.—Hepeleo 11:27.
Te Lautohi Pea Mo Te Minisitelio Faka Kilisitiano
20, 21. Koteā te pikipikiga ʼo te poto lautohi pea mo te fakatotonu ʼaē ke tou fai faka mafola?
20 Ko tatatou loto ʼaē ke tou atolasio “kia Ia ʼaē ʼe fakapulipuli” ʼe tonu ke ina uga tatou ke tou gāue ke tou liliu ko he ʼu hahaʼi lautohi lelei. Ko te poto lautohi ʼe tokoni kia tatou ke tou fai faka mafola ʼo fakaʼaogaʼi te Folafola ʼa te ʼAtua. ʼE mahino papau ia, ko te faʼahi ʼaia ʼe tokoni kia tatou ke tou fai te gāue fai faka mafola ʼo te Puleʼaga ʼaē neʼe fekauʼi kiai e Sesu tana kau tisipulo, ʼi tana ʼui ʼaē: “Koutou ʼolo pea ke koutou fai ni ʼu tisipulo ʼi te hahaʼi ʼo te ʼu fenua fuli pe, ʼo papitemaʼi ia nātou ʼi te huafa ʼo te Tāmai pea mo te ʼAlo pea mo te laumālie maʼoniʼoni, ʼo koutou ako ia nātou ke nātou mulimuli ki te ʼu meʼa fuli pe ʼaē neʼe ʼau fakatotonu atu kia koutou.” (Mateo 28:19, 20; Gāue 1:8) Ko te fai faka mafola ʼe ko te gāue tāfito ʼa te hahaʼi ʼa Sehova, pea ko te poto lautohi ʼe tokoni kia tatou ki te fakahoko ʼo te gāue ʼaia.
21 ʼE tonu ke tou faiga mālohi, mo kapau ʼe tou fia liliu ko he tahi ʼe lautohi lelei pea mo poto lelei ʼi te faiakonaki ʼaki te Folafola ʼa te ʼAtua. (Efesi 6:17) Koia, tou ‘faiga fakamalotoloto ke tou hā ki te ʼAtua ohage ko he tagata ʼe ina leleiʼia, ʼe ina fakaʼaoga lelei te folafola ʼo te moʼoni.’ (2 Timoteo 2:15) Koutou fakatuputupu tokotou ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu pea mo tokotou poto, ʼi tokotou ʼuhiga kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ʼo koutou fakaliliu te lautohi ko he meʼa maʼuhiga kia koutou.
Koteā Takotou ʼu Tali?
◻ He koʼe ʼe fakalogo te fiafia ki tatatou lau ia te Folafola ʼa te ʼAtua?
◻ He koʼe ʼe tonu ke koutou metitasio ki te meʼa ʼaē ʼe koutou lau ʼi te Tohi-Tapu?
◻ Ka koutou lau te Tohi-Tapu, he koʼe ʼe lelei ke koutou sio fakaʼatamai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou lau?
◻ Koteā te ʼu ako ʼaē ʼe feala ke tou maʼu ʼi tatatou lau ʼo te Tohi-Tapu?
◻ He koʼe ʼe tonu ke koutou lau leʼolahi te Tohi-Tapu mo tokotou famili, pea koteā te pikipikiga ʼo te lautohi pea mo te minisitelio faka Kilisitiano?
[Paki ʼo te pasina 13]
ʼI te temi ʼaē ʼe koutou lau faka famili ai te Tohi-Tapu, koutou sio fakaʼatamai ki te ʼu fakamatala pea mo koutou metitasio ki tonatou faka ʼuhiga