ʼE Tali Koa e Te ʼAtua Te ʼu Faʼahiga Tauhi Fuli?
NEʼE fakatupu e te ʼAtua te tagata mo he holi ki te faʼahi fakalaumālie, te fia tauhi ʼaē ki he meʼa. ʼE mole ko he meʼa ia ʼe tuputupu. Talu mai te kamataʼaga, neʼe ko te meʼa ia neʼe ʼi te loto ʼo te tagata.
Kae, meʼa fakaʼofaʼofa foki, neʼe fakatuputupu e te hahaʼi te ʼu faʼahiga tauhi kehekehe, pea ko te ʼu tauhi fuli ʼaia, neʼe mole nātou fakatupu he famili fiafia, ʼi te logo tahi. Kae ʼe kei hoko atu pe te ʼu tau neʼe lahi ai te ligi toto, ʼaē neʼe fai ʼaki te higoa ʼo te lotu. ʼO malaga ai te fehuʼi maʼuhiga ʼaenī: ʼE maʼuhiga koa te faʼahiga tauhi ʼaē ʼe fai e he tahi ki te ʼAtua?
Ko He Tauhi Hala ʼi Te ʼu Temi Muʼa
ʼE foaki mai e te ʼu puleʼaga ʼāfea ʼaē neʼe nonofo ʼi te Potu Hahake he faʼifaʼitaki ʼe tokoni kia tatou ke tou tali ki te fehuʼi ʼaia. Tokolahi neʼe nātou tauhi ki te ʼatua neʼe higoa ko Paale. Neʼe nātou toe tauhi foki ki te ʼu ʼohoana fafine ʼo Paale, ohage la ko Ashérah. Neʼe kau ki te tauhi ʼaē kia Ashérah te fakaʼaogaʼi ʼo te pou taputapu neʼe ko he fakatā ʼo te sino tapu. Ko te kau alekeolosia ʼaē neʼe nātou gāue ʼi te koga meʼa ʼaia, neʼe nātou maʼu te ʼu tuʼuga paki ʼo te ʼu fafine telefua. ʼE fakamatala fēnei e te tikisionalio The Encyclopedia of Religion, ko te ʼu paki ʼaia “ ʼe nātou fakahā te ʼatua fafine neʼe hā ʼona sino tapu, ʼe ina puke tona fatafata,” pea “ ʼe lagi ina fakatā . . . ia Ashérah.” Ko te meʼa e tahi ʼaē ʼe ʼiloʼi lelei, ko te tauhi kia Paale neʼe kovi ʼaupito.
Koia ʼaē ʼe mole fakapunamaʼuli ai te kau ki te tauhi ʼa Paale te ʼu felāveʼi fakasino fakalialia. (Faka au 25:1-3) Ko Sisemi, te tagata Kanaane, neʼe ina fakaʼalikiʼi te taʼahine ʼaē ko Tina. Logope la te meʼa ʼaia neʼe hoko, neʼe faka ʼuhiga ia ia ko te tagata ʼaē neʼe lelei age ʼi tona famili. (Senesi 34:1, 2, 19) Neʼe ko te meʼa māhani te fai ʼo te ʼu felāveʼi fakasino ʼi te loto famili, te felāveʼi fakasino ʼa he tagata mo he tagata pea mo he fafine mo he fafine, pea mo te ʼu felāveʼi fakasino mo te ʼu manu. (Levitike 18:6, 22-24, 27) Ko te kupuʼi palalau “sotomi” ʼaē ko he faʼahiga felāveʼi fakasino ʼe fai e he tagata mo he tagata pe ko he fafine mo he fafine, ʼe haʼu mai te higoa ʼo te kolo ʼaē neʼe tuʼu ʼi te tahi temi ʼi te koga meʼa ʼaia. (Senesi 19:4, 5, 28) Neʼe toe kau foki ki te tauhi kia Paale te ligi toto. Ko te hahaʼi ʼaē neʼe tauhi kia Paale neʼe nātou lī maʼuli tanatou ʼu fānau ki te afi ohage ko he sakilifisio ki tonatou ʼu ʼatua! (Selemia 19:5) Ko te ʼu meʼa fuli ʼaia neʼe fai neʼe pipiki ki te ʼu akonaki faka lotu. ʼO feafeaʼi?
ʼE fakamahino fēnei e te polofesea ko Merrill Unger ʼi tana tohi Archaeology and the Old Testament: “Ko te agamālohi, te ʼu holi kovi pea mo te ʼu aga fakalialia ʼo te ʼu fagana ʼo Kanaane, neʼe kovi age ia ʼi te ʼu potu ʼaē ʼo te Potu Hahake ʼo te temi ʼaia. Pea ko te agaaga fakaofoofo ʼo te ʼu ʼatua ʼo Kanaane, ʼaē neʼe mole nātou maʼu te aga ʼaē ʼe tonu ke fai, neʼe lagi ina fakatuputupu he ʼu agaaga fakalialia ia nātou ʼaē neʼe tauhi ki te ʼu ʼatua ʼaia pea tupu ai tanatou fai te ʼu aga fakalialia ʼaupito ʼi te temi ʼaia, ohage ko te aga faka paomutu taputapu, [pea mo] te sakilifisioʼi ʼo te ʼu tamaliki.”
Neʼe tali koa e te ʼAtua te tauhi ʼa te kau Kanaane? Kailoa. Neʼe ina akoʼi ki te kau Iselaelite ke maʼa tanatou tauhi kia te ia. ʼO ʼuhiga mo te ʼu aga ʼaē neʼe tala ʼi ʼoluga, neʼe fakatokagaʼi fēnei mai e te ʼAtua: “ ʼAua naʼa koutou heʼemaʼa ia koutou ʼaki te ʼu meʼa ʼaia, koteʼuhi ʼaki te ʼu meʼa fuli ʼaia neʼe heʼemaʼa ai te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe ʼau kapu ʼi ʼokoutou muʼa. Koia ko te fenua ʼe heʼemaʼa, pea ʼe ʼau fakahoko anai kia ia te tūʼa ʼuhi ko tana hala, pea ʼe luaʼi anai e te fenua tana ʼu hahaʼi ki tuʼa.”—Levitike 18:24, 25.
Neʼe ʼUlihi Te Tauhi Maʼa
Tokolahi ʼi te kau Iselaelite neʼe mole nātou tali te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te tauhi maʼa. Kae neʼe nātou fakagafua ke hoko atu te tauhi kia Paale ʼi tonatou fenua. ʼO mole fualoa kiai, neʼe loto e te kau Iselaelite ke nātou fiofio te tauhi kia Sehova pea mo te tauhi kia Paale. Neʼe tali koa e te ʼAtua te fiofio ʼaia ʼo te tauhi? Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko lolotoga te ʼafio ʼo te Hau ko Manase. Neʼe ina fakatuʼu te ʼu ʼaletale kia Paale, mo ina tutu tona foha totonu ohage ko he sakilifisio, pea mo ina fai te ʼu meʼa fakamanamana. “Tahi ʼaē meʼa, neʼe ina ʼai te paki togi ʼo te pou taputapu [ʼashe·rahʹ ʼi te faka Hepeleo], ʼaē neʼe ina fai, ki te fale ʼaē neʼe ʼui fēnei e Sehova . . . : ‘ ʼI te fale ʼaenī . . . ʼe ʼau tuku ai anai toku huafa ki he ʼu temi ʼe mole ʼiloʼi honatou gataʼaga.’ ”—2 Hau 21:3-7.
Ko te hahaʼi ʼaē neʼe fakalogo kia Manase, neʼe nātou muliʼi te faʼifaʼitaki ʼo tonatou hau. ʼI tona fakahagatonu, neʼe ina “taki nātou ke nātou fai te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi age ʼi te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe fakaʼauha e Sehova ʼi muʼa ʼo te ʼu foha ʼo Iselaele.” (2 Hau 21:9) ʼO mole ʼui ke fakalogo ki te ʼu fakatokaga liuliuga ʼaē neʼe fai age e te kau polofeta ʼa te ʼAtua, kae neʼe fakahoko e Manase te ʼu fakapō ʼo aʼu ki tana fakafonu ia Selusalemi ʼaki te toto ʼaē neʼe mole hana hala. Logope la neʼe fetogi ia Manase ki muli age, kae ko tona foha ʼaē neʼe ina fetogi ia ia, ʼaē ko te Hau ko Amone, neʼe ina toe fakatuʼu te tauhi kia Paale.—2 Hau 21:16, 19, 20.
ʼAki te temi, neʼe kamata ʼōmai te kau tagata paomutu ki te fale lotu. Neʼe koteā te manatu ʼa te ʼAtua ki te faʼahiga tauhi ʼaia kia Paale? ʼAki ia Moisese, neʼe ina fakatokagaʼi fēnei: “ ʼE mole tonu anai ke ke ʼaumai ki te fale ʼo Sehova tou ʼAtua, te totogi ʼo he paomutu, peʼe ko te totogi ʼo he kuli [ohage ko he tagata ʼe felāveʼi fakasino mo he tūpulaga] ki he faʼahiga fakapapau pe, koteʼuhi ko te ʼu meʼa ʼaia e lua, ʼe fakalialia kia Sehova tou ʼAtua.”—Teutalonome 23:17, 18, kiʼi nota ʼi te lalo pasina.
Ko te mokopuna ʼo Manase, te Hau ko Sosiasi, neʼe ina fakamaʼa te fale lotu mai te tauhi heʼemaʼa kia Paale. (2 Hau 23:6, 7) Kae neʼe mole feala ke pulihi katoa te meʼa ʼaia. ʼO mole fualoa ki te hili ʼo te mate ʼo te Hau ko Sosiasi, ko te tauhi tamapua neʼe toe fakatuʼu ʼi te fale lotu ʼa Sehova. (Esekiele 8:3, 5-17) Koia, neʼe uga e Sehova ia te hau ʼo Papiloni ke ina fakaʼauha ia Selusalemi pea mo tona fale lotu. Ko te meʼa fakaʼofaʼofa ʼaia ʼaē neʼe hoko ʼi te hisitolia, ʼe ko he fakamoʼoni ki te mole tali ʼaē e te ʼAtua he ʼu faʼahiga tauhi pe. E feafeaʼi ki totatou temi?