Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w97 15/10 p. 8-12
  • Neʼe Fakaaʼu Feafeaʼi Mai Te Tohi-Tapu Kia Tatou?—Faʼahi Tolu

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Neʼe Fakaaʼu Feafeaʼi Mai Te Tohi-Tapu Kia Tatou?—Faʼahi Tolu
  • Te Tule Leʼo—1997
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Te Kau Misionea Pea Mo Te ʼu Sosiete Faka Tohi-Tapu
  • Te ʼu Fihifihia ʼAē Neʼe Hoko Ki Te Tagata Fai Fakaliliu
  • ʼE Hoko Te ʼu Maveuveu ʼo ʼUhiga Mo Te Tohi-Tapu
  • ʼE Maʼu Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Nātou Fakamoʼoni Ki Te Tohi-Tapu
  • Ko Te Sosiete Watch Tower Pea Mo Te Tohi-Tapu
  • ʼE Fai Te Fakaliliu Pe e Tahi, Kae ʼe Lahi Te ʼu Lea Kehekehe
  • Ko He Logo Lelei Ki Te ʼu Puleʼaga Fuli
  • Te Meʼa Makehe Maʼa Te Hahaʼi ʼAē ʼe Manako Ki Te Folafola ʼa Te ʼAtua
    Te Tule Leʼo—1999
  • Ko Te Tohi-Tapu Traduction du monde nouveau—ʼE Leleiʼia e Te Lauʼi Miliona Hahaʼi ʼi Te Malamanei
    Te Tule Leʼo—2001
  • ʼE Feala Tatatou Felogoʼi Mo Sehova ʼAtua
    Te Tule Leʼo—2015
  • Ko Te Fakaliliu ʼo Te Folafola ʼa Te ʼAtua ʼe Maʼuli
    Te Tule Leʼo—2015
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—1997
w97 15/10 p. 8-12

Neʼe Fakaaʼu Feafeaʼi Mai Te Tohi-Tapu Kia Tatou?—Faʼahi Tolu

ʼI BIRMANIE, ʼi te taʼu 1824, ko te kau ofisie ʼa te hau neʼe nātou maumauʼi te nofoʼaga faka misionea ʼa te taumatuʼa ko Adoniram pea mo Ann Judson, ʼo nātou kaihaʼa tanā ʼu koloā fuli. Kae neʼe mole nātou maʼu ia te meʼa ʼaē neʼe maʼuhiga tāfito​—ko he fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu neʼe fufū e Ann ʼi tona lalo fale. Ko Adoniram, te tagata ʼaē neʼe ina fakaliliu te Tohi-Tapu ʼaia, neʼe seiniʼi ʼi te fale pilisoni neʼe namua, pea neʼe ʼui ʼe ko te malomu. Kae ʼi te kele māhūhū ʼo tonā lalo fale, neʼe kamata popo te tohi. Neʼe lava feafeaʼi ke hāofaki te tohi ʼaia? Ko Ann, neʼe ina tui te taga pila ʼo ʼai kiai te ʼu pasina ʼo te tohi, pea neʼe ina ʼave ki tona ʼohoana ʼi te fale pilisoni. Neʼe ina taupau te foʼi pila ʼaia, pea ko te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakaliliu, neʼe kau ki te ʼuluaki Tohi-Tapu faka Birmane.

Neʼe hoko te ʼu meʼa feiā ki te Tohi-Tapu ʼi te ʼu lakaga kehekehe ʼi te hisitolia. ʼI te ʼu Tule Leʼo ʼo te ʼu māhina e lua kua ʼosi, neʼe tou vakaʼi te fakaliliu pea mo te tufa ʼo te Tohi-Tapu talu mai te temi ʼaē neʼe fakagata ai tona fakaliliu ʼo aʼu ki te ʼu taʼu 1600. Neʼe feafeaʼi te taupau ʼo te Tohi-Tapu talu mai te temi ʼaia ʼo aʼu mai ki te temi ʼaenī? Neʼe lava feafeaʼi te maʼu e te hahaʼi fuli tanatou Tohi-Tapu? Koteā te meʼa ʼaē neʼe fai e te Sosiete Watch Tower moʼo fakahoko ʼo te faʼahi ʼaia?

Ko Te Kau Misionea Pea Mo Te ʼu Sosiete Faka Tohi-Tapu

ʼI te ʼu taʼu 1600 pea mo te ʼu taʼu 1700, neʼe lahi te ʼu fenua ʼaē neʼe tuputupu ai te fia lau ʼa te hahaʼi ia te Tohi-Tapu. Ko te meʼa ʼaia neʼe hoko tāfito ʼi Pilitania, ʼaē neʼe maʼuhiga ʼaupito ai te Tohi-Tapu ʼi te temi ʼaia. ʼI tona fakahagatonu, ko te fakamatala faka Tohi-Tapu pea mo tana ʼu akonaki neʼe maʼuhiga ki te hahaʼi fuli ʼo te fenua, mai te hau ʼo aʼu ki te tagata fuli kele. Kae ko te ʼofa ʼaia ki te Tohi-Tapu neʼe mafola ki te tahi ʼu fenua. Ko Pilitania neʼe ko he fenua ʼiloa ʼuhi ko tana ʼu vaka fetuku koloā, pea neʼe lahi te tahi ʼu fenua neʼe ʼolo kiai, pea ko ʼihi tagata Pilitania neʼe nātou ʼave tanatou Tohi-Tapu lolotoga tanatou ʼu folau. Ko te faʼahi ʼaia neʼe ko he tafitoʼaga ki te tufa lahi ʼo te Tohi-Tapu.

ʼI te koga fakaʼosi ʼo te 18 sēkulō, ko te Tohi-Tapu neʼe ina uga ʼihi ke nātou fakakaukauʼi te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē neʼe ʼaoga ki te hahaʼi ʼi te ʼu fenua ʼaē neʼe puleʼi e Pilitania. Kae ko te fia tokaga ʼaia ki te maʼuli fakalaumālie ʼo te hahaʼi neʼe mole hoko ʼi te malamanei katoa. Neʼe lahi te kau takitaki lotu neʼe nātou tui ki te fakatuʼutuʼu fakatomuʼa e te ʼAtua ia te maʼuli ʼa te hahaʼi, pea neʼe nātou ʼui, ʼe ko te finegalo ʼo te ʼAtua mo kapau ʼe mole hāo ʼihi. ʼI te tahi lakaga, ko William Carey (ʼaē neʼe liliu ki muli age ko he misionea) neʼe ina fai he akonaki fakamalotoloto ke tānaki he ʼu koloā moʼo lagolago ki he folau faka misionea ʼi Initia, kae neʼe pāuiʼi ia ia e he tahi, ʼo ina ʼui fēnei: “Heka ki lalo, talavou; mokā loto anai e te ʼAtua ke fetogi te hahaʼi pagani, pea ʼe ina fai anai e ia totonu!” Kae neʼe folau ia Carey ki Initia ʼi te taʼu 1793. Meʼa fakapunamaʼuli foki, neʼe ina fakaliliu te Tohi-Tapu katoa pe ko tona ʼu koga ʼi te ʼu lea faka Initia kehekehe e 35.

Neʼe mahino ki te kau misionea, ko te meʼa ʼaē neʼe ʼaoga tāfito kia nātou neʼe ko te Tohi-Tapu ʼi te lea ʼo te fenua ʼaē neʼe nātou gāue ai. Kae ko ai ʼaē ka ina ʼave he ʼu Tohi-Tapu kia nātou? Meʼa lelei foki, ko te taʼahine Pilitania ko Mary Jones ʼaē neʼe taʼu 16, neʼe ina fakatuʼutuʼu fakafūfū te kautahi neʼe nātou tufa te ʼu Tohi-Tapu ʼi te malamanei katoa. ʼI te taʼu 1800, neʼe haʼele kiliʼi vaʼe ia Mary ia kilometa e 40, ke ina totogi he Tohi-Tapu Fakapilitānia ʼi te patele. Neʼe ina taupau tana falā lolotoga taʼu e ono, pea ʼi tana ʼiloʼi ʼaē neʼe kua ʼosi fakatau te ʼu Tohi-Tapu fuli, neʼe lotomamahi ʼaupito. Neʼe ʼofa te patele kia ia, pea neʼe ina foaki kia Mary tana Tohi-Tapu ʼa ia totonu.

Ki muli age, neʼe manatuʼi e te patele ʼaia te tahi ʼu hahaʼi ʼaē neʼe ʼaoga kia nātou te Tohi-Tapu, pea neʼe fono mo tona ʼu kaumeʼa ʼi Lonitoni ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia. Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼaki te fono ʼaia, neʼe fakatuʼu ʼi te taʼu 1804 te kautahi ko te British and Foreign Bible Society. Koʼeni te fakatuʼutuʼu ʼo te kautahi ʼaia: Ko te ʼave ki te hahaʼi he ʼu Tohi-Tapu ʼe mole totogi kovi pea kua fakaliliu ki tanatou lea, pea ʼe mole tā ai “te ʼu kiʼi nota moʼo fakamahino ʼo te vaega.” ʼI tanatou mole tā ia te ʼu kiʼi nota ʼaia, ko te hahaʼi ʼo te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼaia neʼe nātou ʼamanaki ke tāʼofi te ʼu fihifihia ʼo ʼuhiga mo te fakamahino ʼo te ʼu akonaki faka Tohi-Tapu. Kae neʼe lahi te ʼu lakaga neʼe maveuveu ai te hahaʼi ʼo te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼuhi ko te ʼu tohi ʼe mole ko he ʼu tohi faka Tohi-Tapu, mo te akonaki ʼo ʼuhiga mo te papitema ʼi te vai, pea mo te akonaki ʼo te Tahitolu.

Neʼe mafola vave te manatu ʼa te kautahi ʼaia, pea ʼi te taʼu 1813, ko te tahi ʼu Sosiete faka Tohi-Tapu neʼe kua fakatuʼu ʼi Siamani, mo Holani, mo Danemark, pea mo Lusia. ʼAki te temi, neʼe hilifaki ki te ʼu kautahi ʼaia te tahi ʼu Sosiete faka Tohi-Tapu ʼi te tahi ʼu fenua. ʼI te temi ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu ai te ʼu ʼuluaki Sosiete faka Tohi-Tapu, neʼe nātou manatu neʼe mole faʼa lahi te ʼu lea ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi ʼi te malamanei. Neʼe mole nātou ʼiloʼi, neʼe ʼi ai te ʼu lea kehekehe ʼe lauʼi afe! Neʼe tokosiʼi pe te hahaʼi fai fakaliliu ʼaē neʼe popoto ʼi te faka Hepeleo pea mo te faka Keleka, ke nātou fakaliliu fakahagatonu mai te ʼu lea ʼaia ki tanatou lea. Kae ʼi te temi ʼaē neʼe lagolago ai te kautahi ko te British and Foreign Bible Society ki te fakaliliu ʼo te tahi ʼu Tohi-Tapu, ko te kau fai fakaliliu neʼe nātou fakatafito tanatou gāue ki te fakaliliu Fakapilitānia ʼo te Roi Jacques.

Te ʼu Fihifihia ʼAē Neʼe Hoko Ki Te Tagata Fai Fakaliliu

ʼE lahi te ʼu koga ʼo te Tohi-Tapu, ʼe ko te ʼu fakamatala pe ko te ʼu lea fakatātā ʼe fakatafito ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hoko māhani ʼi totatou maʼuli. Koia neʼe faigafua age tona fakaliliu, he neʼe mole tohi ʼaki te faʼahiga manatu ʼa te hahaʼi popoto. Kae ko te ʼu ʼuluaki misionea, logope la tanatou ʼu faiga, neʼe nātou tohi te ʼu meʼa neʼe mole matala lelei pea neʼe mata faikehe. Ohage la ʼi te tahi fakaliliu faka Initia, neʼe hage ki te hahaʼi ʼo te fenua ʼaia, ko te ʼAtua neʼe ko he ʼAtua ʼe lanu ʼuʼui. Ko te kupu ʼaē neʼe nātou fakaʼaogaʼi moʼo fakaliliu ʼo te kupu “selo” ʼi te kupuʼi palalau ʼaē ko te “Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo,” neʼe faka ʼuhiga fēnei “ ʼaē ʼe ina maʼu te lanu ʼo te lagi”​—te lagi moʼoni!

ʼO ʼuhiga mo te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo ia ʼaē ʼe fai fakaliliu, neʼe tohi fēnei e Adoniram Judson ʼi te taʼu 1819: ‘Ka mātou sivi te lea ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi ʼi te potu taupotu ʼo te kele, pea ʼe mole mātou ʼiloʼi he meʼa ʼo ʼuhiga mo tanatou faʼahiga fakakaukau, pea ʼe kehekehe ʼaupito tanatou ʼu mataʼi tohi pea mo tanatou ʼu kupu mo te ʼu lea ʼaē kua mātou māhani kiai; pea kapau ʼe mole mātou maʼu he tikisionalio pe ko he tagata fai fakaliliu, pea ʼe tonu ke mātou mahino ki te lea ʼaia ke feala hamatou fakaʼaogaʼi he tagata ʼo te fenua ʼaia ke ina fakaliliu maʼa mātou​—pea ʼe ko he gāue faigataʼa ʼaupito!’ Kae neʼe tuputupu te tufa ʼo te Tohi-Tapu ʼuhi ko te gāue ʼa ʼihi kau fai fakaliliu ohage ko Judson.​—Koutou vakaʼi te pasina 12.

Neʼe tokoni ia Ann Judson ki tona ʼohoana ʼi te gāue faigataʼa ʼaē ko te fai fakaliliu. Kae ko te ʼu fihifihia ʼa te ʼu Judsons neʼe mole gata ʼaki pe te gāue fai fakaliliu. ʼI te temi ʼaē neʼe ʼave ai e te kau ofisie ʼa te hau ia Adoniram ki te fale pilisoni, neʼe kua faitama ia Ann. ʼAki he lototoʼa, neʼe tagi ki te kau ofisie agamālohi lolotoga māhina e 21 ke nātou faka ʼāteaina tona ʼohoana. Ko te ʼahiʼahi ʼaia pea mo te mahaki neʼe fakatupu kovi ki tona sino. Mole faʼa fualoa ʼi te ʼosi faka ʼāteaina ʼa Adoniram, ko Ann pea mo tana kiʼi taʼahine neʼe nā mamate ʼuhi ko te fiva. Neʼe lotomamahi ʼaupito ia Adoniram. Kae neʼe ina kumi te ʼAtua ke ina fakaloto mālohiʼi ia ia, pea neʼe hoko atu tana fai fakaliliu, ʼo ina fakaʼosi te fakaliliu faka Birmane ʼi te taʼu 1835. Kae ʼi te lolotoga ʼo te temi ʼaia, neʼe kamata tuputupu ai te tahi ʼu fakafeagai ki te Tohi-Tapu.

ʼE Hoko Te ʼu Maveuveu ʼo ʼUhiga Mo Te Tohi-Tapu

ʼI te ʼu taʼu 1800, ʼi ʼihi temi neʼe hoko ai te ʼu maveuveu faka sosiale pea mo faka ekonomike lahi ʼuhi ko te Tohi-Tapu. Ohage la, logope la neʼe tupu te Sosiete faka Tohi-Tapu ʼi Lusia ʼaki te lagolago ʼa te Hau pea mo te ’Ēkelesia Orthodoxe, kae ʼaki te temi neʼe nātou tapuʼi te Sosiete ʼaia. (Ko te kau fakafeagai ʼo te Sosiete ʼaia neʼe kua nātou tutu ʼi te taʼu ki muʼa atu te ʼu Tohi-Tapu ʼe lauʼi afe.) Ko te kau takitaki lotu Orthodoxes neʼe nātou maumauʼi ʼaki he loto fiafia, te gāue ʼaē neʼe kamata fakahoko e te kau ʼuluaki Kilisitiano​—ia te tufa ʼo te Tohi-Tapu ʼi te malamanei katoa. Neʼe ʼui e te kau takitaki lotu ʼo te 19 sēkulō, ko te Tohi-Tapu ʼe feala ke ina fakatupu kovi ki te pule ʼa te ’Ēkelesia pea mo te Puleʼaga. Meʼa faikehe foki, ko te kau agatuʼu ki te puleʼaga ʼaē neʼe nātou kamata fakatuʼutuʼu tanatou kautahi ʼi te temi ʼaia, neʼe nātou ʼui ko te Tohi-Tapu neʼe mole ko he meʼa fakatupu tuʼutāmaki ki te puleʼaga, kae neʼe ko te mahafu ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e te ’Ēkelesia pea mo te Puleʼaga moʼo puleʼi ʼo te hahaʼi. Ko te hahaʼi mai te ʼu potu fuli neʼe nātou fakafeagai ki te Tohi-Tapu!

ʼI te ʼu taʼu ki muli mai, ko te hahaʼi “popoto” neʼe nātou fakafeagai ki te Tohi-Tapu. ʼI te taʼu 1831, ko Charles Darwin neʼe ina fakatuʼutuʼu he folau maʼuhiga moʼo fakamoʼoni ki tana akonaki ʼo te evolisio. ʼI te taʼu 1848, Ko Marx pea mo Engel neʼe nā tā te tohi ko te Manifeste du Parti Communiste ʼo nā ʼui ko te tauhi faka Kilisitiano neʼe ko he meʼa neʼe fakaʼaogaʼi moʼo fakamamahiʼi ʼo te hahaʼi. ʼI te temi ʼaia, neʼe toe ʼi ai foki mo te kau tagata sivi Tohi-Tapu popoto ʼaē neʼe nātou fakafihiʼi te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu, ʼo nātou ʼui ʼe mole haʼu mai te ʼAtua pea neʼe mole maʼuʼuli moʼoni te hahaʼi ʼaē ʼe talanoa kiai​—māʼiape la mo Sesu! Kae neʼe ʼiloʼi e ʼihi, neʼe nātou faihala ʼi tanatou fakafisi ki te ʼAtua pea mo te Tohi-Tapu, pea neʼe nātou faiga ke nātou fakamoʼoni, ʼe feala ke tou falala ki te Tohi-Tapu. Ko Konstantin von Tischendorf neʼe kau ʼi te hahaʼi ʼaia, pea neʼe ko te tagata sivi lea mai Siamani.

ʼE Maʼu Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Nātou Fakamoʼoni Ki Te Tohi-Tapu

Neʼe folau ia Tischendorf ʼi te Moyen-Orient katoa ke ina maʼu he ʼu tohi ʼāfea ʼo te Tohi-Tapu, ke feala tana fakahā te ʼu kupu tonu ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te kamata ʼo te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu. ʼI te taʼu 1859, ʼi te taʼu pe ʼaē neʼe tā ai e Darwin tana tohi Lʼorigine des espèces, neʼe maʼu e Tischendorf te tohi ʼaē neʼe ʼāfea tokotahi ʼi te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano, pea neʼe ina maʼu ʼi te monasetelio ʼaē ʼe tuʼu ʼi te vaʼe moʼuga ʼo Sinai. Neʼe fakahigoaʼi ko te Codex Sinaïticus, pea neʼe lagi ʼosi tohi ia taʼu e 50 ʼi muʼa ʼo te ʼosi tohi e Jérôme te Vulgate Latine. Logope la ʼe ʼui e ʼihi neʼe mole fakagafua kia Tischendorf ke ina toʼo te codex mai te monasetelio, kae neʼe ina tā te tohi ʼaia, ʼo faka fealagia ai ki te kau tagata sivi Tohi-Tapu ke nātou lau.a

Mai tona ʼuhiga ʼaē ko te Sinaïticus ʼe kau ki te ʼu tohi ʼāfea ʼaē neʼe tohi ʼi te lea ʼo te tagata faitohi, koia neʼe hā ʼaki mai neʼe mole fetogi te ʼu Tohi Faka Keleka, kae neʼe toe faka fealagia foki ki te kau tagata sivi Tohi-Tapu ke nātou maʼu te ʼu hala ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu fakaliliu ʼaē neʼe tohi ki muli age. Ohage la, ʼe tou lau ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼi te Sinaïticus ia 1 Timoteo 3:​16: “Neʼe fakahā ia ia ʼi te kakano.” ʼE lahi te ʼu fakaliliu ʼo te temi ʼaia, neʼe nātou fetogi te kupuʼi palalau “ia ia” ʼaki te fakanounou ʼo te kupu “ ʼAtua,” ʼo nātou fai he kiʼi fetogi veliveli ʼo te kupuʼi palalau faka Keleka “ia ia.” Kae ko te Sinaïticus neʼe kua fualoa tona tohi ʼi te tahi ʼu fakaliliu faka Keleka ʼaē neʼe tohi ai te kupu “ ʼAtua” ʼi te vaega ʼaia. Koia neʼe hā lelei mai ai, neʼe fetogi te vaega ʼaia, pea ʼe mahino papau ia, neʼe fai te fetogi ʼaia moʼo lagolago ki te akonaki ʼo te Tahitolu.

Talu mai te temi ʼa Tischendorf, neʼe maʼu te tahi ʼu tohi ʼāfea. Ia ʼaho nei, ʼe tou maʼu te ʼu Tohi Faka Hepeleo e 6 000, pea mo te ʼu Tohi Faka Keleka e 13 000 tupu. Neʼe fakatatau te ʼu tohi fuli ʼaia ʼaki te Tohi-Tapu, pea ʼe feala ke tou falala papau kiai. Neʼe ʼui fēnei e te tagata sivi Tohi-Tapu ko F. F. Bruce: “Ko te ʼu kehekehe ʼi te ʼu kupu ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu tohi kehekehe ʼaia . . . ʼe mole nātou fetogi te ʼuhiga moʼoni ʼo te tui pea mo te tauhi faka Kilisitiano.” Neʼe hoko atu te fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ʼi te tahi ʼu lea kehekehe, kae neʼe lava feafeaʼi ke ʼi ai he fua lelei ʼo te ʼatamai mālama lahi ʼaia ki te hahaʼi?

Ko Te Sosiete Watch Tower Pea Mo Te Tohi-Tapu

ʼI te taʼu 1881, ko te kiʼi kūtuga neʼe faʼufaʼu ʼaki he kau faiako pea mo he kau ako ʼo te Tohi-Tapu fakamalotoloto, neʼe nātou fakatuʼu te kautahi ʼaē neʼe liliu ki muli age ko te Watch Tower Bible and Tract Society. ʼI te kamata, neʼe nātou tufa he ʼu Tohi-Tapu neʼe tā e te tahi ʼu Sosiete faka Tohi-Tapu, ʼo kau ai mo te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano ʼa Tischendorf. Kae ʼi te taʼu 1890, neʼe nātou kau ki te tā ʼo te Tohi-Tapu, ʼo nātou totogi ai ke tā te ʼu tuʼuga Tohi-Tapu. ʼI te taʼu 1926, neʼe kamata tā e te Sosiete ia te Tohi-Tapu ʼaki tana masini tā tohi foʼou ʼaē neʼe nātou totogi. Kae neʼe mahino kia nātou, neʼe tonu ke fakafoʼou te faʼahiga tohi ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe feala koa ke hikihiki te ʼatamai mālama ʼaē neʼe tānaki e te ʼu tagata sivi Tohi-Tapu lolotoga te 19 sēkulō, ke liliu ko he Tohi-Tapu foʼou ʼe faigafua hona fakamahino, pea neʼe mole totogi kovi? ʼAki te manatu ʼaia, neʼe fakatuʼutuʼu e te hahaʼi ʼaē neʼe gāue fakatahi mo te Sosiete ʼi te taʼu 1946 ke nātou tā he fakaliliu foʼou ʼo te Tohi-Tapu.

ʼE Fai Te Fakaliliu Pe e Tahi, Kae ʼe Lahi Te ʼu Lea Kehekehe

Neʼe fakatuʼutuʼu e te komite ʼaē neʼe faʼufaʼu e te kau Kilisitiano fakanofo ke nātou fakaliliu te New World Translation of the Holy Scriptures ʼi te lea Fakapilitānia. Neʼe tā te ʼu koga kehekehe e ono ʼo te fakaliliu ʼaia ʼi te ʼu taʼu 1950 ki te ʼu 1960, ʼo kamata ʼaki te ʼu Tohi Faka Keleka Faka Kilisitiano. Talu mai te taʼu 1963, neʼe tā te fakaliliu Tohi-Tapu ʼaia ʼi te tahi ʼu lea e 27, pea ʼe ʼi ai te tahi ʼu lea ʼe lolotoga fakaliliu kiai ia te Tohi-Tapu. Ko te faʼahiga gāue ʼaē neʼe tonu ke fakahoko ki te fakaliliu ʼo te tahi ʼu lea, neʼe tatau mo te gāue ʼaē neʼe fai ki te fakaliliu ʼi te lea Fakapilitānia. ʼUluaki, neʼe maʼuhiga ke tonu te fakaliliu, ʼo fai ʼo mulimuli pe ki te ʼu manatu ʼa te ʼu tohi ʼāfea. Neʼe mole fakagafua ke fetogi te faka ʼuhiga ʼo te ʼu kupu moʼo lagolago ki he faʼahiga akonaki. Lua, neʼe tonu ke taupau tuʼumaʼu te faka ʼuhiga ʼo te ʼu kupu, ʼo fakaʼaogaʼi te kupu Fakapilitānia pe e tahi ki te fakaliliu ʼo te kupu ʼāfea pe e tahi, mo kapau neʼe feala ke fai feiā. Ko te faʼahiga fakaliliu ʼaia ʼe tokoni ki te kau lautohi ke nātou mahino ki te manatu ʼa te ʼu tagata faitohi, ʼi te ʼu lakaga fuli ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi ai he kupu makehe. Tolu, ʼe tonu ke mulimuli pe ki te faʼahiga palalau ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi, kae ke ʼaua naʼa liliu ʼo faigataʼa te lau ʼo te ʼu vaega. Ko te faʼahiga tohi ʼaia neʼe ina faka fealagia ki te kau lautohi ke nātou ʼiloʼi te faʼahiga palalau ʼa te hahaʼi ʼi te temi ʼaia pea mo tanatou faʼahiga manatu. Pea fā leva, ʼe tonu ke faigafua te lau ʼo te fakaliliu ke mahino kiai te hahaʼi māhani.

Ko te mulimuli lelei ʼo te fakaliliu Fakapilitānia ʼo te New World Translation ki te ʼuluaki lea ʼa te Tohi-Tapu, ʼe ina faka faigafua ai tona fakaliliu ʼi te tahi ʼu lea. Moʼo fakahoko ʼo te faʼahi ʼaia, ʼi te temi nei ʼe fakaʼaogaʼi e te ʼu kūtuga fakaliliu ʼa te Sosiete ia te ʼu olotinatea ke vave age te gāue pea ke totonu te fakaliliu. Ko te fakatuʼutuʼu ʼaia ʼe tokoni ki te kau fai fakaliliu ke nātou maʼu he ʼu lisi ʼo te ʼu kupu ʼi tanatou lea, ʼe ʼalutahi mo te ʼu kupu Fakapilitānia. ʼE toe faka fealagia foki kia nātou ke nātou sivisivi te ʼu kupu Fakapilitānia ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi moʼo fakaliliu ʼo te ʼu tohi faka Hepeleo pea mo faka Keleka.

ʼE lelei age te fakaliliu mai te lea Fakapilitānia ʼi te fakaliliu fakahagatonu mai te faka Hepeleo pea mo te faka Keleka. ʼAki te fai ʼo te faʼahi ʼaia, ʼe mole lahi fau te temi ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi ki te fakaliliu, pea tahi ʼaē meʼa, ʼe tatau te ʼu kupu ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi ʼi te ʼu lea kehekehe. Koteā tona tupuʼaga? Koteʼuhi ʼe faigafua age te fakaliliu mai he lea ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te hahaʼi ia ʼaho nei ki te tahi ʼu lea ʼo te malamanei, ʼi te fakaliliu mai he lea ʼāfea ki te ʼu lea ʼo totatou temi. Pea tahi ʼaē meʼa, ʼe feala ke felogoi te hahaʼi fai fakaliliu mai te ʼu fenua kehekehe ia ʼaho nei, kae ʼe mole feala hanatou felogoi mo nātou ʼo te ʼu temi ʼāfea.

Ko He Logo Lelei Ki Te ʼu Puleʼaga Fuli

ʼE lahi te tahi ʼu meʼa ʼaē ʼe feala ke fakamatala ʼo ʼuhiga mo te ʼu tagata pea mo te ʼu fafine lototoʼa ʼaē neʼe nātou gāue ke liliu te Tohi-Tapu ko te tohi ʼaē ʼe lahi tokotahi tona tufa ʼi te malamanei. ʼI te hisitolia, neʼe tā te ʼu Tohi-Tapu peʼe ko tona ʼu koga e fā miliale ʼi te ʼu lea e lua afe tupu, ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e te vahe 90 ʼi te teau ʼo te hahaʼi ʼi te malamanei katoa!

Neʼe fakakikite e te Tohi-Tapu, ʼe kalagaʼi anai te Puleʼaga ʼo te ʼAtua ʼi te malamanei katoa ia ʼaho nei. Moʼo fakahoko te faʼahi ʼaia, neʼe fakaʼaogaʼi moʼoni e Sehova ʼAtua he ʼu hahaʼi ke feala ki te hahaʼi fuli ke nātou maʼu ia te Tohi-Tapu ʼi te kele katoa. (Mateo 13:47, 48; 24:14) ʼI te temi muʼa, ko te kau fai fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu neʼe lototoʼa ʼaupito, he neʼe nātou tali ke tuʼutāmaki tonatou maʼuli, moʼo fakaaʼu mai kia tatou te Folafola ʼa te ʼAtua​—ko te matapuna ʼaia e tahi ʼo te mālama fakalaumālie ʼi te mālama ʼaenī ʼaē ʼe nofo ʼi te fakapōʼuli. ʼOfa pe ke uga koutou e tanatou faʼifaʼitaki, ke koutou lau, mo maʼuliʼi, pea mo koutou fakahā te Folafola ʼaia ʼaki te lototoʼa ʼaē neʼe nātou maʼu. Ei, ʼi te ʼaho fuli, koutou fakaʼaogaʼi fakalelei te Tohi-Tapu ʼaē ʼe feala hakotou falala kiai!​—Isaia 40:​6-8.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a Koutou vakaʼi te alatike “Il a sauvé le Codex Sinaïticus” ʼi Te Tule Leʼo Fakafalani, ʼo te ʼaho 15 ʼo ʼOketopeli 1988.

[Mape ʼo te pasina 12]

Ko Te Tuputupu ʼo Te Gāue Fai Fakaliliu ʼo Te Tohi-Tapu

(Vakaʼi te nusipepa)

Ko Te ʼu Lea

Kehekehe

1 Ko te kau Sutea neʼe nātou kamata fakaliliu te ʼu Tohi

Faka Hepeleo ki te lea faka Keleka ʼi te teitei taʼu 280

ʼi muʼa ʼo totatou temi

12 Neʼe fakaʼosi e Jérôme te fakaliliu ʼo te Vulgate Latine

ʼi te teitei taʼu 400 ʼo totatou temi

35 Neʼe ʼosi tā e Gutenberg te ʼuluaki Tohi-Tapu ʼi te teitei

taʼu 1455

81 Neʼe fakatuʼu te British and Foreign Bible Society ʼi te

taʼu 1804

Ko Te ʼu Lea ʼAē ʼe ʼUi Neʼe Kua Fakaliliu Kiai Te Tohi-Tapu ʼo Mulimuli Ki Te Taʼu

522

1900

600

700

800

900

1 049

1950

1 100

1 200

1 300

1 471

1970

2 123

1996

2 200

2 300

2 400

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

Sources: Christianity Today, United Bible Society

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 9]

Mountain High Maps® Copyright © 1995 Digital Wisdom, Inc.

[Paki ʼo te pasina 8]

Neʼe puke ia Judson pea neʼe ʼave ki te fale pilisoni

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

From the book Judson the Hero of Burma, by Jesse Page

[Paki ʼo te pasina 10]

Neʼe maʼu e Tischendorf te tohi ʼāfea maʼuhiga ʼi te monasetelio ʼaenī ʼi te Moʼuga ʼo Sinai

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae