ʼE Koutou Maʼu Koa “Te Manatu a Kilisito”?
“ ʼOfa pe ke tuku atu kia koutou e te ʼAtua ʼaē ʼe ina foaki ia te faʼa kātaki pea mo te fakaloto fīmālie, ke koutou maʼu . . . te faʼahiga manatu ʼaē neʼe maʼu e Kilisito Sesu.”—Loma 15:5, MN.
1. E feafeaʼi te ʼu paki ʼa Sesu ʼaē ʼe pena e te Keletiate, pea he koʼe ʼe mole moʼoni te ʼu paki ʼaia?
“NEʼE mole he temi neʼe malimali ai.” ʼE ʼui ko te ʼu palalau ʼaia ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼe maʼu ʼi te tohi neʼe fai e te ofisie Loma ʼo te temi muʼa. ʼE ʼui ko te tokolahi ʼo te hahaʼi pena paki neʼe nātou mulimuli ki te tohi ʼaia, ʼaē ʼe ʼiloʼi talu mai te 11 sēkulō.a ʼI ʼihi paki, ʼe pena ai Sesu mo tona fofoga fakaʼofaʼofa pea ʼe mole malimali. Kae ʼe mole moʼoni te ʼu paki ʼaia ʼo Sesu, heʼe ʼui e te ʼu Evaselio neʼe ko he tagata ʼofa, mo lotoʼofa pea neʼe loloto te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina logoʼi ʼi tona loto.
2. ʼE lava feafeaʼi hatatou mulimuli ki “te faʼahiga manatu ʼaē neʼe maʼu e Kilisito Sesu,” pea koteā ʼaē ʼe feala ai ke tou fai?
2 ʼE mahino ia, kapau ʼe tou fia ʼiloʼi pe neʼe feafeaʼi moʼoni ia Sesu, pea ʼe tonu ke tou fakafonu totatou ʼatamai pea mo totatou loto ʼaki te fakamahino totonu ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼi te temi ʼaē neʼe maʼuli ai ʼi te kele. Koia, tou vakavakaʼi he ʼu fakamatala ʼa te ʼu Evaselio, ke tou ʼiloʼi ai pe koteā “te manatu a Kilisito”—ko tona faka ʼuhiga, te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼi tona loto, tana tokagaʼi te ʼu meʼa, tana ʼu manatu, pea mo tana ʼu fakakaukau. (1 Kolonito 2:16) ʼI tatatou fai te faʼahi ʼaia, tou vakavakaʼi ai peʼe lava feafeaʼi hatatou mulimuli ki “te faʼahiga manatu ʼaē neʼe maʼu e Kilisito Sesu.” (Loma 15:5, MN) Kapau ʼe tou fai feiā, pea ʼe feala anai ʼi totatou maʼuli pea mo totatou vāhaʼa mo te hahaʼi ke tou mulimuli ki tana faʼifaʼitaki.—Soane 13:15.
Neʼe Faigafua Ki Te Hahaʼi Hanatou ʼOlo Kia Te Ia
3, 4. (a) Koteā te fakamatala ʼaē ʼe tou maʼu ia Maleko 10:13-16? (b) Koteā ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te faiga ʼa tana kau tisipulo ke nātou tāʼofi te ʼu tamaliki ke ʼaua naʼa nātou fakaōvi kia te ia?
3 Neʼe fia ʼolo te hahaʼi kia Sesu. ʼI te ʼu lakaga kehekehe, ko te ʼu hahaʼi kehekehe neʼe nātou fia ʼolo kia te ia. Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē ʼe fakamatala ia Maleko 10:13-16. Neʼe hoko te faʼahi ʼaia ka kua vave ʼosi tana minisitelio, ʼi tana hake fakaʼosi ki Selusalemi, ke hoko ai tona mate fakamataku.—Maleko 10:32-34.
4 ʼE ʼui ʼi te fakamatala ʼaia neʼe kamata ʼaumai e te hahaʼi tanatou fānau, ʼo kau ai mo te ʼu kihiʼi tamaliki, ke tapuakiʼi nātou e Sesu.b Kae neʼe fia tāʼofi e te kau tisipulo te ʼu tamaliki ke ʼaua naʼa nātou fakaōvi kia Sesu. Neʼe lagi manatu te kau tisipulo ʼe mole loto anai e Sesu ke fakakinakina age te ʼu tamaliki kia ia ʼi te ʼu vāhaʼa maʼuhiga ʼaia. Kae neʼe nātou faihala. Neʼe mole fiafia Sesu ʼi tana sio ki te meʼa ʼaē neʼe nātou fai. Pea neʼe pāui e Sesu te ʼu tamaliki kia te ia, ʼo ina ʼui fēnei: “Koutou tuku te tamaliki ke omai kia te au, aua tautou taofi natou.” (Maleko 10:14) Pea neʼe ina fai te meʼa neʼe hā ai tana agalelei pea mo tona ʼofa moʼoni. ʼE ʼui fēnei e te vaega: “Nee ina fua ake natou o umai, pea nee ina hilifaki kia natou ona nima mo tapuakiʼi natou.” (Maleko 10:16) ʼE tou fakatokagaʼi neʼe mole matataku te ʼu tamaliki ʼi te temi ʼaē neʼe fua ai nātou e Sesu.
5. Koteā ʼaē ʼe tou ako ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼi te fakamatala ʼa Maleko 10:13-16?
5 ʼE lahi te ʼu meʼa ʼe tou ako ʼo ʼuhiga mo te ʼulugaaga ʼa Sesu ʼi te fakamatala nounou ʼaia. Koutou fakatokagaʼi, neʼe fia ʼolo te hahaʼi kia te ia. Logope la neʼe ina maʼu te tuʼulaga maʼuhiga ʼi selo, kae neʼe mole matataku te hahaʼi agahala ʼi te ʼolo kia te ia pea neʼe mole ina meʼa noaʼi nātou. (Soane 17:5) ʼE mole toe hā koa la te faʼahi ʼaia ʼi te fia ʼolo ʼa nātou liliki kia te ia? ʼE mahino ia neʼe mole nātou fia ʼolo anai kia te ia mo kapau neʼe mole malimali pe mole kata pea mole fiafia ʼi he temi! Ko te hahaʼi kehekehe neʼe nātou ʼolo kia Sesu, he neʼe nātou sio ʼe ko he tahi ʼe agalelei pea mo agaʼofa, pea neʼe nātou ʼiloʼi papau ʼe mole ina kapu anai nātou.
6. Koteā ʼaē ʼe tonu ke fai e te ʼu tagata ʼāfea ke faigafua he fia ʼolo age ʼa te ʼu tēhina mo tuagaʼane kia nātou?
6 ʼI tatatou fakakaukauʼi te fakamatala ʼaia, ʼe feala ke tou fai kia tatou te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼE ʼau maʼu koa te manatu ʼa Kilisito? ʼE fia ʼōmai koa te hahaʼi kia ʼau?’ ʼI te ʼu temi faigataʼa ʼaenī, ʼe tonu ke faigafua ki te ʼu ōvi ʼa te ʼAtua hanatou ʼolo ki te ʼu tagata tauhi ōvi, te ʼu tagata ʼaē ʼe hage ko “he nonoʼaga mokā matagi.” (Isaia 32:1, 2; 2 Timoteo 3:1) ʼU tagata ʼāfea, kapau ʼe koutou tuʼania moʼoni pea mo ʼofa fakamalotoloto ki tokotou ʼu tēhina pea mo koutou fia tokoni kia nātou, pea ʼe nātou logoʼi anai te faʼahi ʼaia. ʼE nātou sio anai kiai ʼi tokotou fofoga, ʼi takotou ʼu palalau, pea mo nātou sio anai kiai ʼi takotou ʼu aga. Ko te ʼofa moʼoni ʼaia pea mo te tokaga ʼaia ʼe feala ke tupu ai he fefalalaʼaki, pea ʼe faigafua ai ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane, ʼo kau ai mo te ʼu tamaliki, tanatou ʼolo atu kia koutou. ʼE fakamahino fēnei e te tuagaʼane pe koteā ʼaē neʼe ina uga ai ke ʼalu ʼo palalau ki te tagata ʼāfea: “ ʼI tana ʼu palalau, neʼe agalelei pea mo manavaʼofa. Kanapaula neʼe mole palalau feiā mai, ʼe mahino ia neʼe mole ʼau gū anai. Neʼe ʼau logo fīmālie ʼi te ʼu palalau ʼaē neʼe ina fai mai.”
Neʼe Fakaʼapaʼapa Ki Te Hahaʼi
7. (a) Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu neʼe fakaʼapaʼapa ki te hahaʼi? (b) He koʼe neʼe fakamālōlō māmālie e Sesu te tagata kivi?
7 Neʼe fakaʼapaʼapa Sesu ki te hahaʼi. Neʼe ina logoʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼi ʼonatou loto. Neʼe lotomamahi ʼaupito ʼi tana sio ki te maʼuli mamahi ʼa te hahaʼi, pea neʼe tupu ai tana fia fakafimālieʼi nātou mai tonatou ʼu mamahi. (Mateo 14:14) Neʼe toe fakaʼapaʼapa foki ki te ʼu tuʼakoi ʼa te hahaʼi pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga kia nātou. (Soane 16:12) ʼI te tahi lakaga, neʼe ʼaumai kia ia e te hahaʼi te tagata neʼe kivi pea nātou kole age ke ina fakamālōlō ia ia. Neʼe fakamālōlō e Sesu te tagata kivi ʼaia kae neʼe ina fai māmālie. ʼUluaki, neʼe mole faʼa sio lelei te tagata ki te hahaʼi—he neʼe ina ʼui fēnei “e au sio e hage he vaoʼakau e haele.” Pea neʼe fai ai leva e Sesu ke sio lelei te tagata. He koʼe neʼe ina fakamālōlō māmālie feiā te tagata? Neʼe lagi ina fai feiā ke feala ki te tagata ʼaē neʼe kivi talu mai fualoa ke fakamāmāhani mo te pulagia ʼo te laʼā pea mo te hahaʼi.—Maleko 8:22-26.
8, 9. (a) Koteā ʼaē neʼe hoko ʼi te hū ʼa Sesu pea mo tana kau tisipulo ki te kolo ʼo Tekapole? (b) Koutou fakamatala pe neʼe fakamālōlō feafeaʼi e Sesu ia te tagata tuli.
8 Koutou toe fakatokagaʼi mo te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼosi pe ʼo te Pāsikate ʼo te taʼu 32 ʼo totatou temi. Neʼe hū ia Sesu mo tana kau tisipulo ki te potu fenua ʼo te Tekapole, ʼi te potu esite ʼo te Tai ʼo Kalilea. ʼI te potu fenua ʼaia, neʼe ʼolo age te toe hahaʼi tokolahi pea mo nātou ʼaumai kia Sesu te tokolahi neʼe mahahaki pea mo māʼimoa, pea neʼe ina fakamālōlō ia nātou fuli. (Mateo 15:29, 30) ʼE lelei hatatou fakatokagaʼi, neʼe toʼo kehe e Sesu te tagata ke ina fai kiai te meʼa makehe. ʼE fakahā mai e te Evaselio ʼo Maleko te meʼa ʼaē neʼe hoko, pea ʼe ko ia tokotahi ʼaē ʼe ina fakamatala te faʼahi ʼaia.—Maleko 7:31-35.
9 Neʼe tuli te tagata ʼaia pea mo ʼalelo mate. Neʼe lagi logoʼi e Sesu te hoha ʼo te tagata peʼe ko tana tuʼania. Pea neʼe fai ai e Sesu te meʼa makehe. Neʼe fakamamaʼo mo te tagata ʼaia mai te kaugamālie. Pea neʼe fakahāhā e Sesu ki te tagata te ʼu meʼa ʼaē ka ina fai. Neʼe “ina ai ona tuhi ki ona taliga, nee aanu ifo o tau i tona alelo.” (Maleko 7:33) Pea neʼe haga ake Sesu ki te lagi pea mānava lahi. Ko te milakulo ʼaia ʼaē neʼe ina fai, neʼe ko hana fia ʼui ki te tagata, ‘ko te meʼa ʼaē ʼe ʼau fai kia koe ʼe ʼau fai ʼaki te mālohi ʼa te ʼAtua.’ Moʼo fakaʼosi, neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Ava mai.” (Maleko 7:34) ʼI te temi ʼaia, neʼe toe logo ai te tagata, pea mo toe palalau.
10, 11. ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te loto ʼo nātou ʼi te kokelekasio? pea e feafeaʼi tona fakahā ʼi te maʼuli faka famili?
10 Neʼe fakaʼapaʼapa lahi ia Sesu ki te hahaʼi! Neʼe ina tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼi tonatou loto, pea ko tona lotomahino ʼaia neʼe ina uga ia ia ke ina fai he ʼu meʼa ʼo mulimuli ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼi tonatou loto. ʼI totatou ʼuhiga Kilisitiano, ʼe lelei ke tou maʼu pea mo tou fakahā te manatu ʼa Kilisito ʼi te faʼahi ʼaia. ʼE tokoni fēnei mai te Tohi-Tapu: “Ke koutou mau fuli te manatu e tahi, koutou agalelei, mo ofa ki te u tehina, mo manavaofa, pea mo agavaivai.” (1 Petelo 3:8) ʼE lagi tonu anai ke tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo te hahaʼi mokā tou palalau pea mo tou fai he ʼu meʼa.
11 ʼI te kokelekasio, ʼe feala ke tou fakaʼapaʼapa ki te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo te hahaʼi, ʼo tou faka maʼuhigaʼi ia nātou, mo tou fai kia nātou te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou loto ke fai mai kia tatou. (Mateo 7:12). Ko tona faka ʼuhiga, ke tou tokakaga ki tatatou ʼu palalau pea mo te faʼahiga fai ʼo tatatou ʼu palalau. (Kolose 4:6) Koutou manatuʼi ‘ko he ʼu palalau vale ʼe hage ko he tā ʼaki he heletā.’ (Tāʼaga Lea 12:18) E feafeaʼi ki te famili? Ko te taumatuʼa ʼaē ʼe feʼofani moʼoni, ʼe nā fakaʼapaʼapa anai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼi tonā loto. (Efeso 5:33) ʼE mole nā fai anai he ʼu palalau fefeka, mo valoki tuʼumaʼu, pea mo fai he ʼu vāvā fakatupu lotomamahi—he ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe feala ke lavea ai tonā loto pea ʼe faigataʼa tona toe pulihi. ʼE toe feiā mo te fānau, ʼe ʼi ai te ʼu meʼa ʼe nātou logoʼi ʼi ʼonatou loto, pea ʼe fakaʼapaʼapa anai kiai te ʼu mātuʼa ʼofa. Kapau ʼe tonu ke fakatonutonuʼi nātou, pea ʼe fai anai e te ʼu mātuʼa te faʼahi ʼaia ʼaki he fakaʼapaʼapa ki te matagafua ʼo tanatou fānau, pea ʼe mole nā fai anai he ʼu meʼa ke nātou ufiufi ai.c (Kolose 3:21) Kapau ʼe tou fakahā ʼe tou fakaʼapaʼapa ki te hahaʼi, pea ʼe tou fakahā ai ʼe tou maʼu te manatu ʼa Kilisito.
Neʼe Falala Ki Te Hahaʼi
12. Neʼe koteā te manatu fakapotopoto pea mo lelei ʼaē neʼe maʼu e Sesu ʼo ʼuhiga mo tana kau tisipulo?
12 Neʼe maʼu e Sesu te ʼu manatu fakapotopoto pea mo lelei ʼo ʼuhiga mo tana kau tisipulo. Neʼe ina ʼiloʼi lelei ʼe ko te ʼu hahaʼi agahala. ʼE moʼoni, neʼe ina ʼiloʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo te hahaʼi. (Soane 2:24, 25) Logola te faʼahi ʼaia, kae neʼe mole ina tokagaʼi tonatou ʼu vaivaiʼaga kae neʼe ina sioʼi tonatou ʼu kalitate lelei. Neʼe ina toe tokagaʼi mo te popoto ʼa te ʼu tagata ʼaia ʼaē neʼe taki age e Sehova kia te ia. (Soane 6:44) Neʼe hā te manatu lelei ʼa Sesu ʼo ʼuhiga mo tana ʼu tisipulo ʼi tana gaohi nātou. Ei, neʼe falala kia nātou.
13. Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tana falala ki tana kau tisipulo?
13 Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tana falala ʼaia? ʼI te temi ʼaē neʼe mavae ai ʼi te kele, neʼe ina tuku te ʼu gāue maʼuhiga ki tana kau tisipulo fakanofo. Neʼe ina tuku age kia nātou te maʼua ʼaē ke nātou tokakaga ki te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga ʼi te malamanei katoa. (Mateo 25:14, 15; Luka 12:42-44) Lolotoga tana minisitelio, neʼe falala kia nātou māʼia ʼi te ʼu kiʼi meʼa veliveli. ʼI tana fakatuputupu faka milakulo te meʼa kai moʼo fafaga ʼaki te hahaʼi, neʼe ina tuku age ki tana kau tisipulo te maʼua ʼaē ke nātou tufatufa te meʼa kai.—Mateo 14:15-21; 15:32-37.
14. E feafeaʼi hakotou fakamatala fakanounou ia Maleko 4:35-41?
14 Koutou toe fakatokagaʼi mo te fakamatala ʼaē ʼe tuʼu ia Maleko 4:35-41. ʼI te lakaga ʼaia, ko Sesu mo ʼana tisipulo neʼe nātou fakalaka mo tanatou vaka ʼi te Tai ʼo Kalilea ʼo ʼolo ki te potu esite. ʼI tanatou lolotoga ʼolo ʼaia neʼe takoto Sesu ʼi te taumuli ʼo te vaka pea tulemoe ai. Kae mole fualoa, pea “pa . . . te peau ki te loto vaka.” Neʼe ko he meʼa māhani te hoko ʼo te ʼu taʼi afā ʼaia ʼi te Tai ʼo Kalilea. ʼE mole māʼoluga te koga meʼa ʼaia, (neʼe meta 200 tona mālalo ʼi te nivo ʼo te tai) koia ʼe ʼaele vela age te koga meʼa ʼaia ʼi te ʼu koga meʼa ʼi ʼona tafaʼaki, pea ʼe tau hoko ai te ʼu afā. Pea neʼe agi mo te tuʼani matagi ʼi te Mafa ʼo Solotane, mai te Moʼuga ʼo Helemone, ʼaē ʼe tuʼu ʼi te potu noleto. Neʼe feala noa pe ke tō fakafokifā he afā mālohi. Koutou fakakaukauʼi age muʼa te faʼahi ʼaenī: neʼe ʼiloʼi lelei e Sesu ʼe tau hoko te ʼu afā he neʼe tupu ʼi Kalilea. Kae neʼe moe fīmālie, he neʼe falala ki te poto ʼo tana kau tisipulo, koteʼuhi ko ʼihi ia nātou neʼe ko he ʼu tautai.—Mateo 4:18, 19.
15. ʼE lava feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi te falala ʼaē neʼe fakahā e Sesu ki tana kau tisipulo?
15 ʼE feala koa hatatou faʼifaʼitakiʼi te falala ʼaē neʼe fakahā e Sesu ki tana kau tisipulo? ʼE faigataʼa ki ʼihi hanatou tuku he ʼu gāue ki te tahi ʼu hahaʼi. Ko nātou tuʼumaʼu ʼaē ʼe tonu ke nātou takitaki ia meʼa fuli. ʼE lagi nātou manatu fēnei, ‘Kapau ʼe ʼau loto ke fai fakalelei he meʼa, pea ʼe tonu ke ʼau fai e ʼau totonu!’ Kae kapau ʼe kita fai ia meʼa fuli, ʼe feala ke kita gaʼegaʼe ai pea lagi kita fakaʼaoga anai he temi lahi ʼe feala ke kita fakaʼaoga moʼo fakatahi mo tokita famili. Tahi ʼaē meʼa, kapau ʼe mole tou tuku age ki ʼihi he ʼu gāue pea mo he ʼu maʼua, pea ʼe mole tou faka fealagia anai kia nātou ke nātou popoto pea mo akoako te ʼu gāue ʼaia. ʼE tonu ke tou falala ki ʼihi, ke tou tuku kia nātou he ʼu gāue. ʼE lelei ke tou feʼekeʼaki fakahagatonu fēnei: ‘ ʼE ʼau maʼu koa te manatu ʼa Kilisito ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia? ʼE ʼau fia foaki koa he ʼu gāue ki ʼihi, pea mo falala ʼe nātou fai fakalelei anai te ʼu gāue ʼaia?’
Neʼe Ina Fakahā Tana Tui Ki ʼAna Kau Tisipulo
16, 17. ʼI tona po fakamuli ʼi te kele, koteā te ʼu palalau fakaloto fīmālie ʼaē neʼe fai e Sesu ki tana kau tisipulo, logola tana ʼiloʼi ʼaē ʼe nātou līaki anai ia ia?
16 Neʼe ʼi ai te tahi faʼahi neʼe fakahā ai e Sesu tana manatu lelei ʼo ʼuhiga mo tana kau tisipulo. Neʼe ina fakahā age tana tui kia nātou. Neʼe hā lelei te faʼahi ʼaia ʼi tana ʼu palalau fakaloto fīmālie ʼaē neʼe ina fai ki tana kau ʼapositolo ʼi tona po fakamuli ʼi te kele. Koutou fakatokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe hoko.
17 Neʼe lahi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te po ʼaia. Neʼe ina tuku ki tana kau ʼapositolo te faʼifaʼitaki ʼo ʼuhiga mo te agavaivai ʼo ina fufulu tonatou ʼu vaʼe. ʼOsi ʼaia, pea neʼe ina fakatuʼutuʼu te taumafa ʼo te fakamanatu ʼo tana mate. Pea neʼe toe fihi te kau ʼapositolo he neʼe nātou fia ʼiloʼi pe ko ai ia nātou neʼe lahi age. Neʼe kātakiʼi e Sesu te faʼahi ʼaia, he neʼe mole ina pupulaʼi nātou kae neʼe ina tokoniʼi nātou. Pea neʼe ina tala age kia nātou te meʼa ʼaē ka hoko: “I te po pe aeni, e koutou amanaki higa fuli uhi ko au. Io, kua tohi: ‘E au fueʼi anai te tauhiovi pea e mavetevete anai te u ovi o te fagamanu.’ ” (Mateo 26:31; Sakalia 13:7) Neʼe ina ʼiloʼi ʼe līʼakina anai ia ia e tona ʼu kaumeʼa lelei ʼi te temi faigataʼa ʼaia. Kae neʼe mole ina tauteaʼi nātou. Kailoa, kae neʼe ina ʼui fēnei kia nātou: “Kae e au muamua anai ia koutou ki Kalilea moka hili taku tuuake.” (Mateo 26:32) Ei, neʼe ina fakaloto fīmālieʼi nātou ʼo ina ʼui age, tatau aipe peʼe nātou līaki ia ia kae ʼe mole ina līaki anai nātou. Ka ʼosi anai te ʼahiʼahiʼi fakamataku ʼaia, pea ʼe toe felāveʼi anai mo nātou.
18. ʼI Kalilea, koteā te gāue maʼuhiga ʼaē neʼe tuku age e Sesu ki tana kau tisipulo, pea neʼe mulimuli feafeaʼi te kau ʼapositolo kiai?
18 Neʼe fakahoko e Sesu tana ʼu palalau ʼaia. Ki muli age, ʼi Kalilea, ko Sesu ʼi tana ʼosi fakatuʼuake, neʼe hā ki te toko 11 kau ʼapositolo agatonu, ʼaē neʼe fakatahitahi ai mo te tokolahi. (Mateo 28:16, 17; 1 Kolonito 15:6) Neʼe tuku age e Sesu kia nātou te gāue maʼuhiga ʼaenī: “Koia, koutou olo o fakahoko he u tisipulo i te atu puleaga, papitema natou i te Huafa o te Tamai, mo te Alo, mo te Laumalie-Maonioni. Koutou fakaʼako natou ki te taupau o meafuape nee au fakatotonu kia koutou.” (Mateo 28:19, 20) ʼE fakamoʼoni mai e te tohi ʼo Gaue neʼe mulimuli te kau ʼapositolo ki te fakatotonu ʼaia. Neʼe nātou agatonu ʼo faka mafola te logo lelei ʼi te ʼuluaki sēkulō.—Gaue 2:41, 42; 4:33; 5:27-32.
19. ʼO ʼuhiga mo te manatu ʼa Kilisito, koteā ʼaē ʼe tou ako ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fai ʼi tona ʼosi fakatuʼuake?
19 Koteā ʼaē ʼe akoʼi mai e te fakamatala ʼaia ʼo ʼuhiga mo te manatu ʼa Kilisito? Neʼe sio Sesu ki te faʼahi kovi ʼo tana kau ʼapositolo, kae neʼe “ofa ia natou ki te gataʼaga.” (Soane 13:1) Logope la tanatou ʼu lākahala, kae neʼe ina fakahā age neʼe tui kia nātou. Koutou fakatokagaʼi neʼe mole vaʼiganoa te falala ʼa Sesu kia nātou. ʼE mahino ia, ko tana falala pea mo tana tui kia nātou, neʼe ina fakaloto mālohi ai nātou ke nātou fakahoko te gāue ʼaē neʼe ina fakatotonu age ke nātou fai.
20, 21. ʼE tou lava fakahā feafeaʼi ʼe tou maʼu he ʼu manatu ʼe lelei ʼo ʼuhiga mo totatou ʼu tēhina?
20 ʼE lava feafeaʼi hatatou mulimuli ki te manatu ʼa Kilisito ʼi te faʼahi ʼaia? ʼAua naʼa tou manatu kovi ʼo ʼuhiga mo totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te moʼoni. Kapau ʼe koutou manatu kovi, pea ʼe hā anai te faʼahi ʼaia ʼi takotou ʼu palalau pea mo te ʼu meʼa ʼaē ka koutou fai. (Luka 6:45) Kae ʼe ʼui mai e te Tohi-Tapu ko te ʼofa “e tui ki te mea fuli.” (1 Kolonito 13:7) ʼE manatu lelei te ʼofa, kae mole manatu kovi. ʼE ina fakaloto mālohiʼi kae mole ina fakatō ki lalo he tahi. ʼE fia logo te hahaʼi mokā tou ʼofa pea mo tou fakaloto mālohi, kae ʼe mole nātou fia logo mokā tou fai age he ʼu palalau fefeka. ʼE feala ke tou lagalaga pea mo fakaloto mālohiʼi te hahaʼi mokā tou falala kia nātou. (1 Tesalonika 5:11) Kapau, ohage ko Kilisito, ʼe tou manatu lelei ʼo ʼuhiga mo totatou ʼu tēhina, pea ʼe tou gaohi fakalelei anai nātou ʼo tou fakaloto mālohiʼi nātou pea mo tou tokoni kia nātou ke nātou fai he ʼu gāue lelei.
21 Kapau ʼe tou fia maʼu pea mo fakahā te manatu ʼa Kilisito pea ʼe mole tonu ke gata ʼaki pe takita faʼifaʼitakiʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fai e Sesu. Ohage ko te meʼa ʼaē neʼe fakahā ʼi te ʼuluaki alatike, kapau ʼe tou fia faʼifaʼitaki moʼoni kia Sesu, pea ʼe tonu ʼuluaki ke tou manatu ohage ko ia. ʼI te alatike ʼaē ka hoa mai, ʼe tou fakatokagaʼi anai ʼe feala ʼaki te ʼu Evaselio ke tou sio ki te tahi agaaga ʼo tona ʼulugaaga, mo tana ʼu manatu pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼi tona loto ʼi te gāue ʼaē neʼe fekauʼi ke ina fai.
[Nota ʼi te lalo pasina]
a ʼI te tohi ʼaia, ko te tagata faitohi ʼe ina fai te fakamatala loi ʼo ʼuhiga mo te agaaga ʼo te fofoga ʼo Sesu, mo te lanu ʼo tona lauʼulu, mo tona kava, pea mo tana ʼu mata. ʼE fakamahino e te tagata fakaliliu ʼo te Tohi-Tapu ko Edgar J. Goodspeed, neʼe fai te fakamatala loi ʼaia “ke tali e te hahaʼi fuli te ʼu tohi ʼaē neʼe pena ai te paki ʼa Sesu e te hahaʼi pena paki.”
b Neʼe lagi taʼu kehekehe te ʼu tamaliki. Ko te kupu ʼaenī “tamaliki” neʼe toe fakaʼaogaʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼofafine ʼo Sailusi, ʼaē neʼe taʼu 12. (Maleko 5:39, 42; 10:13) Kae ʼi te fakamatala e Luka te meʼa ʼaia, ʼe ina toe fakaʼaogaʼi te kupu ʼaia ki te ʼu kiʼi tamaliki ʼaē kei meamea.—Luka 1:41; 2:12; 18:15.
c Vakaʼi te alatike “ ʼE Koutou Fakaʼapaʼapa Koa Ki Tonatou Matagafua?” ʼi Te Tule Leʼo ʼo te ʼaho 1 ʼo ʼApelili 1998.
ʼE Feala Koa Hakotou Fakamahino?
• Koteā ʼaē neʼe fai e Sesu ʼi te faiga ʼa tana kau tisipulo ke nātou tāʼofi te ʼu tamaliki ke ʼaua naʼa nātou fakaōvi kia te ia?
• Neʼe fakahā feafeaʼi e Sesu tana fakaʼapaʼapa ki te hahaʼi?
• E feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi te falala ʼa Sesu ki tana kau tisipulo?
• ʼE lava feafeaʼi hatatou faʼifaʼitakiʼi te tui ʼaē neʼe fakahā e Sesu ki tana kau tisipulo?
[Paki ʼo te pasina 16]
Neʼe fia ʼolo te ʼu tamaliki kia Sesu
[Paki ʼo te pasina 17]
Neʼe manavaʼofa Sesu ki te hahaʼi
[Paki ʼo te pasina 18]
ʼE ko he tapuakina mokā faigafua hakita ʼalu ki te ʼu tagata ʼāfea