Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w01 15/5 p. 3-4
  • Te Maʼuli Mamahi ʼa Te Tagata

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Maʼuli Mamahi ʼa Te Tagata
  • Te Tule Leʼo—2001
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE Feafeaʼi Anai Te Ka Haʼu?
  • ʼE Tokaga Moʼoni Koa Te ʼAtua Kia Tatou?
    ʼE Tokaga Moʼoni Koa Te ʼAtua Kia Tatou?
  • Te Tui Pea Mo Tokotou Ka Haʼu
    Te Tule Leʼo—1998
  • Kua Fetogi Te Agaaga ʼo Te Tau
    Te Tule Leʼo—2004
  • Neʼe Ko Te Sēkulō Koa ʼa Satana?
    Te Tule Leʼo—2003
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2001
w01 15/5 p. 3-4

Te Maʼuli Mamahi ʼa Te Tagata

“KOTEĀ TONA TUPUʼAGA Ê ʼATUA?” Ko te ʼu kupu tāfito lalahi ʼaia neʼe tohi ʼi te ʼuluaki pasina ʼo te nusipepa neʼe lahi tona tufa ʼi te ʼosi tō ʼo te mafuike neʼe lahi ai te maumau ʼi Asie Mineure. Neʼe pipiki kiai te paki ʼe fakahā ai te tāmai lotomamahi ʼe ina fua tona ʼofafine kua lavea ʼi te holo ʼo tonatou ʼapi.

ʼUhi ko te ʼu tau, mo te ʼu hoge, mo te ʼu taʼi mahaki pea mo te ʼu tuʼutāmaki faka natula, neʼe hoko ai te toe mamahi lahi ʼaupito, te fetāgihi pea mo te kau mate ʼe mole feala hona lau. Hilifaki atu kiai te mamahi ʼo nātou ʼaē neʼe fakaʼalikiʼi, peʼe neʼe kākāʼi nātou kae neʼe kei nātou liliki pea mo ʼihi ʼatu ʼu meʼa fakalialia. Koutou tokagaʼi age muʼa te lahi ʼaupito ʼo te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe lāvevea pea mo mamate ʼi te ʼu fakaʼī. Pea ʼe ʼi ai mo te tuʼania ʼe tau mo te ʼu lauʼi miliale hahaʼi ʼuhi ko te mahaki, mo te matutuʼa, pea mo te mate ʼa he ʼu hahaʼi neʼe tou ʼofa mamahi ki ai.

Neʼe lahi ʼaupito te ʼu mamahi ʼi te 20 sēkulō. Mai te taʼu 1914 ki te 1918, ko te teitei toko hogofulu miliona kau solia neʼe mamate ʼi te ʼUluaki Tau Faka Malamanei. ʼE ʼui e ʼihi tagata fai hisitolia ʼe teitei tatau mo te kaugamālie ʼo te hahaʼi sivile ʼaē neʼe mamate ai. ʼI te Lua Tau Faka Malamanei, neʼe teitei ko te toko 50 miliona kau solia pea mo te kau sivile neʼe mamate ai, ʼo kau ai te ʼu lauʼi miliona hahaʼi fafine, mo te tamaliki pea mo te hahaʼi matutuʼa neʼe mole honatou puipuiʼaga. Lolotoga te sēkulō kua ʼosi, ko te tahi lauʼi miliona hahaʼi neʼe mamate ʼi te faigaʼi ke molehi he lanu, peʼe ko he agatuʼu ki te puleʼaga, mo te agamālohi ʼo te ʼu lanu kehekehe, mo te pakupaku pea mo te maʼuli masiva. ʼE fakafuafua e te tohi Historical Atlas of the Twentieth Century ko te toko 180 miliona tupu hahaʼi neʼe mamate ʼuhi ko te ʼu “tuʼuga fihifihia” ʼaia.

Ko te toko 20 miliona hahaʼi neʼe mamate ʼuhi ko te taʼi mahaki faka Sepania ʼi te taʼu 1918 mo te 1919. ʼI te ʼu taʼu e ʼuafulu kua hili, ko te teitei toko 19 miliona hahaʼi neʼe mamate ʼi te SITA, pea ko te toko 35 miliona ʼi te temi nei ʼe nātou maʼu te virus ʼaē ʼe tupu ai te mahaki ʼaia. Ko te ʼu lauʼi miliona tamaliki ʼe mole kei ʼi ai hanatou ʼu mātuʼa—neʼe mamate ʼi te SITA. Pea ko te ʼu tamaliki kei meamea ʼe kaugamālie ʼaupito ʼe nātou mamate ʼi te SITA koteʼuhi neʼe nātou pikisia ai ʼi te temi ʼaē neʼe kei fuafatuʼi ia nātou.

Ko te tahi ʼu mamahi ʼe tau mo te tamaliki. ʼI te fakaʼosiʼosi taʼu ʼo te 1995 neʼe tā e te nusipepa Manchester Guardian Weekly te ʼu logo mai te Fonds des Nations unies pour lʼenfance (UNICEF): “ ʼI te ʼu tau ʼo te ʼu taʼu e hogofulu kua hili, ko te toko 2 miliona tamaliki neʼe matematehi, ko te toko 4 ki te 5 miliona kua māʼimoa, ko te toko 12 miliona tamaliki mole kei ʼi ai honatou ʼapi, ko te tahi miliona tupu tamaliki kua hala mo mātuʼa peʼe kua mavete mo tanatou ʼu mātuʼa pea ko te toko 10 miliona tamaliki kua mahaki ʼulu ʼuhi ko he ʼu meʼa fakapunamaʼuli neʼe hoko kia nātou.” Koutou hilifaki atu kiai te toko 40 ki te 50 miliona fakatō fatu ʼi te malamanei—ʼi te taʼu fuli!

ʼE Feafeaʼi Anai Te Ka Haʼu?

Tokolahi te hahaʼi ʼe nātou ʼui ʼe hoko anai he meʼa fakamataku ʼi te temi ka haʼu. Neʼe ʼui fēnei e te kau tagata popoto: “ ʼE lagi fetogi anai te maʼuli ʼo te mālama e te ʼu gāue ʼa te tagata, ʼo mole kei ina lava taupau te maʼuli ohage ko te meʼa ʼe tou ʼiloʼi nei.” Neʼe nātou toe ʼui fēnei: “Māʼia mo te temi nei, ʼi he foʼi toko nima ko he toko tahi ʼe maʼuli masiva ʼaupito ʼo mole ʼi ai hana meʼa kai, pea ʼi he toko hogofulu ʼe ko he toko tahi ʼe mole kai lelei.” Neʼe fakaʼaogaʼi e te kau popoto ʼaia te faigamālie moʼo “fakatokaga ki te malamanei ʼo ʼuhiga mo te meʼa ka ʼamanaki hoko” pea neʼe nātou ʼui fēnei: “ ʼE tonu ke fai he fetogi lahi ʼo ʼuhiga mo tatatou fakatokatoka te kele pea mo te maʼuli, ke mole fakaʼofaʼofa te ʼaluʼaga ʼo te hahaʼi pea ke mole hoholo atu te maumauʼi ʼo te kele.”

He koʼe koa neʼe fakagafua e te ʼAtua he toe mamahi pea mo he toe agakovi feiā? Koteā tana fakatuʼutuʼu moʼo fakatokatoka te ʼaluʼaga ʼaia? Ko ʼafea ʼaē ka ina fakahoko ai te potu ʼaia?

[Haʼuʼaga ʼo te paki pasina 3]

Top, wheelchair: UN/DPI Photo 186410C by P.S. Sudhakaran; middle, starving children: WHO/OXFAM; bottom, emaciated man: FAO photo/B. Imevbore

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae