Tonatou Maʼuli
Ko He Maʼuli Fakaofoofo ʼi Te Tauhi Kia Sehova
NEʼE FAKAMATALA E ERIC MO HAZEL BEVERIDGE
“ ʼE ʼau fakatūʼa koe ke ke pilisoni ia māhina e ono.” Neʼe ʼau logo ki te ʼu palalau ʼaia ʼi toku ʼave ki te Fale Pilisoni ʼo Strangeways ʼi Manchester, ʼi Pilitania. Neʼe ko te māhina ʼo Tesepeli 1950, pea neʼe ko toku taʼu 19 ʼaia. Ko te ʼahiʼahi lahi ʼaia neʼe hoko kia ʼau ʼi toku temi tūpulaga ʼuhi ko taku fakafisi ki te solia.—2 Kolonito 10:3-5.
NEʼE ʼau pionie katoa ʼi te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova, ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo taku mole solia ai, kae ko te lao Pilitania neʼe mole ina tali te fakatuʼutuʼu ʼaia. Koia ʼaē neʼe pilisoniʼi ai ʼau. Pea neʼe ʼau manatuʼi taku tāmai koteʼuhi neʼe pilisoniʼi ʼau ʼuhi ko ia.
Tuku muʼa ke ʼau fakamatala atu. Ko Papa neʼe ko te tagata leʼo fale pilisoni, pea neʼe nofo ʼi te kolo ʼo Yorkshire pea neʼe ʼi ai te ʼu meʼa neʼe tui mālohi kiai. ʼI tana kua ʼiloʼi lelei te ʼu gāue ʼo te solia ʼo feiā mo te leʼo fale pilisoni, neʼe fehiʼa ʼaupito ia ki te lotu Katolika. Ko tana ʼuluaki palalau mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova neʼe hoko ʼi te ʼu taʼu 1930 he neʼe ina tali nātou, pea mo toʼo tanatou ʼu tohi! Ki muli age neʼe apone ki te nusipepa Consolation (ʼi te temi nei ko te Réveillez-vous !). ʼI te taʼu fuli neʼe ʼōmai te kau Fakamoʼoni kia ia ʼo toe fakafoʼou tana apone. ʼI toku taʼu 15, neʼe nātou fai palalau leva mo Papa pea neʼe ʼau lagolago ki te kau Fakamoʼoni ʼi te fai palalau ʼaia, pea neʼe ko te temi ʼaia neʼe ʼau kamata ako ai te Tohi-Tapu.
Neʼe ʼau papitema ʼi toku taʼu 17, ʼi te māhina ʼo Malesio 1949 moʼo fakahā ai kua ʼau foaki toku maʼuli kia Sehova. Ki muli age ʼo te taʼu pe ʼaia, neʼe ʼau felāveʼi mo te tautēhina ko John pea mo Michael Charuk, neʼe nā hoki maʼu pepa mai te faleako misionea ʼo Kalaate pea neʼe nā ʼamanaki ʼolo ki Nigéria. Neʼe malave kia ʼau tonā maʼuli faka misionea. Tatau aipe pe neʼe nā ʼiloʼi peʼe kailoa te faʼahi ʼaia, kae neʼe malave ʼaupito kia ʼau tonā maʼuli.
ʼI taku lolotoga ako te Tohi-Tapu, neʼe mole kei ʼau fia ʼalu ki te univelesitē. Mole heʼeki hili he taʼu katoa ki taku gāue ʼi te Pilō ʼo te ʼu Douanes, ʼi Lonitoni, pea neʼe ʼau logoʼi ʼe faigataʼa te fakahoko ʼo taku fakapapau ki te ʼAtua mo kapau ʼe ʼau gāue. ʼI te temi ʼaē neʼe ʼau mavae ai ʼi taku gāue, neʼe vikiʼi ʼau e toku kaugā gāue kua fualoa tana gāue ai, ʼi taku tuku “te gāue ʼe ina maumauʼi tokita maʼuli.”
Kae neʼe ʼi ai te tahi fihifihia—e feafeaʼi ʼapē haku fakahā ki taku matuʼa ʼe mole kei ʼau fia gāue heʼe ʼau fia pionie katoa. ʼI te tahi afiafi ʼi taku haʼu ʼo mālōlō mai ki fale, neʼe ʼau fakahā ki ai taku ʼu fakatuʼutuʼu. Neʼe ʼau manatu ʼe ʼita anai ia Papa. Kae neʼe ina ʼui mai pe: “ ʼE fakalogo pe kia koe, pea tokaga ʼo taupau maʼu tau manatu ʼaia. Kae kapau ʼe mole hoko tau fakatuʼutuʼu ʼaia, ʼaua naʼa ke fakahemala.” ʼI taku kaupepa neʼe ʼau tohi fēnei ʼi te ʼuluaki ʼaho ʼo Sanualio 1950: “Neʼe ʼau palalau kia Papa ki te selevisi pionie. Neʼe ʼau punamaʼuli ʼi tana tali lelei taku fakatuʼutuʼu. Neʼe mole ʼau lava tāʼofi taku tagi ʼuhi ko tana agalelei.” Neʼe ʼau mavae mai taku gāue ʼo pionie katoa.
Ko Te Telituale Mo “Te Kiʼi ʼApi” Veliveli
Pea hoko mai te tahi ʼahiʼahi ʼo taku ʼofa ki te ʼAtua. Neʼe fakahā mai taku telituale pea mo “te kiʼi ʼapi” ʼi Lancashire, ʼe ʼau nofo ai anai mo toku kaugā gāue ko Lloyd Griffiths mai Wales. Neʼe lahi taku ʼu fakatuʼutuʼu ʼo ʼuhiga mo te kiʼi ʼapi ʼaia, kae ʼi taku tau atu ki te kolo ʼo Bacup neʼe mole fiafia te hahaʼi pea neʼe pela te fenua. Neʼe ʼau mahino ai pe koteā te faʼahiga maʼuli ʼaē ʼe fakatalitali mai kia ʼau, heʼe ko te kiʼi ʼapi ʼaē neʼe ʼau manatu kiai neʼe ko te kihiʼi kogafale pe ia! Neʼe ʼi ai te ʼu kumā pea mo te ʼu ʼelelū ʼi te pōʼuli. Neʼe meihiʼi pe ke ʼau toe liliu kiō ʼoku. Kae neʼe ʼau faikole ke ʼau maʼu he mālohi moʼo kātakiʼi te ʼaluʼaga ʼaia. Mole tuai, neʼe ʼau logoʼi kua tokalelei toku loto, pea mo kamata fetogi ai taku manatu. Neʼe ko taku telituale mai te kautahi ʼa Sehova, pea neʼe ʼau falala kia te ia ʼe tokoni mai anai. ʼE ʼau fakafetaʼi lahi ʼi taku kātakiʼi te fihifihia ʼaia he neʼe fetogi ai leva toku maʼuli!—Isaia 26:3, 4.
ʼI muʼa ʼo toku pilisoniʼi ʼuhi ko taku mole fia solia, neʼe ʼau faka mafola ia māhina e hiva ʼi te telituale ko Rossendale Valley, ʼaē neʼe tokakovi ʼi te faʼahi faka ekonomika. Hili vāhaʼa e lua ʼi taku nofo ʼi te Fale Pilisoni ʼo Strangeways, neʼe ʼave ʼau ki te Fale Pilisoni ʼo Lewes, ʼe tuʼu ʼi te potu saute ʼo Pilitania. ʼI te fale pilisoni ʼaia neʼe mātou toko nima kau Fakamoʼoni, pea neʼe mātou fai te fono ʼo te ʼAho Fakamanatu ʼo te mate ʼo Kilisito ʼi te kogafale ʼo te pilisoni.
Neʼe haʼu Papa ʼo fakasiosio ʼau. Lagi neʼe ko he meʼa fakaufiufi kia ia he neʼe ko te tagata leʼo pilisoni ʼiloa, kae neʼe haʼu ki tana tama ʼe pilisoni! ʼE ʼau fakafetaʼi tuʼumaʼu ki tana haʼu ʼi te ʼaho ʼaia. Neʼe ʼau mavae mai te fale pilisoni ʼi te māhina ʼo ʼApelili 1951.
ʼI taku mavae mai te fale pilisoni ʼo Lewes, neʼe ʼau heka ki te saliote afi ʼo ʼalu ki Cardiff, ʼi Wales, heʼe ko taku tāmai ʼaē neʼe pule lahi ai ki te ʼu tagata leʼo pilisoni. Neʼe ko ʼau te ʼuluaki ʼo tana ʼu fānau e toko fā—ko te foʼi toko tolu tagata pea mo te taʼahine e tahi. Pea neʼe ʼau gāue vaeluaʼi temi moʼo totogi te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki toku maʼuli fakasino pea mo ʼau toe toʼo te selevisi pionie. Neʼe ʼau gāue ʼi te fale koloā mutuʼi meʼa, kae ko te meʼa ʼaē neʼe maʼuhiga tāfito kia ʼau, ʼe ko te minisitelio faka Kilisitiano. ʼI te temi ʼaia neʼe mole kei nofo tamatou faʼe mo mātou. Neʼe ko he meʼa fakaloto mamahi kia Papa pea mo mātou te fānau, ʼaē neʼe tau 8 ki te 19 pea meʼa fakaʼofaʼofa he neʼe mavete leva taku ʼu mātuʼa.
ʼE Ina Maʼu Te ʼOhoana Lelei . . .
Neʼe lahi te kau pionie ʼi te kokelekasio. Neʼe ʼi ai te tuagaʼane ia nātou ʼaia neʼe haʼu ʼi te ʼaho fuli mai te lameni ʼo Rhondda Valley ʼo gāue pea mo faka mafola. Neʼe higoa ko Hazel Green—pea neʼe ko te pionie faiva. Neʼe kua fualoa tana ʼiloʼi ia te moʼoni—pea neʼe kau tana ʼu mātuʼa ʼi te ʼu fono ʼo te kau Ako ʼo te Tohi-Tapu ʼi te ʼu taʼu 1920 (ʼi te temi nei ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova). Kae tou tuku muʼa ke ina fakamatala atu tona maʼuli.
“Neʼe mole maʼuhiga kia ʼau te Tohi-Tapu ʼo aʼu ki te taʼu 1944 ʼi taku lau te kiʼi pepa lotu Fakapilitānia Ko Te Lotu ʼe Ina Utu Te Afā. Neʼe fakalotoʼi ʼau e taku faʼe ke ʼau ʼalu ki te fakatahi faka silikosikilipisio ʼi Cardiff. Logola te mole heʼeki lahi ʼo taku mahino ki te Tohi-Tapu, kae ʼi muʼa ʼo te fale koloā neʼe ʼau tuʼu ai mo te pano ʼe tau ʼi toku kia ʼe tohi ai te akonaki ki te kaugamālie. Logola tomatou gaohi koviʼi e te kau takitaki lotu pea mo te hahaʼi, kae neʼe mole ʼau tokagaʼi tanatou ʼu agakovi ʼaia. Neʼe ʼau papitema ʼi te 1946 pea neʼe ʼau pionie ʼi te māhina ʼo Tesepeli ʼo te taʼu pe ʼaia. Pea ʼi te taʼu 1951 neʼe tau mai te pionie kei tūpulaga ki Cardiff, neʼe ko Eric pea neʼe hoki mavae mai te fale pilisoni.
“Neʼe ma faka mafola fakatahi. Neʼe ma felogoi lelei pea neʼe tatau tamā ʼu fakatuʼutuʼu—neʼe ma fia fakamuʼamuʼa te ʼu gāue ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua. Koia neʼe ma ʼohoana ai ʼi te māhina ʼo Tesepeli 1952. Logola tamā pionie katoa pea neʼe mole lahi tamā foʼi falā, kae neʼe ma maʼu tuʼumaʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki tomā maʼuli. ʼI ʼihi temi kapau neʼe lahi fau te ʼu confitures peʼe ko te ʼu topa ʼaē neʼe fakaʼui e te fafine Fakamoʼoni ki tona koloā, pea ina foaki fakaʼofa mai kia māua—pea to tonu mai he neʼe ʼaoga kia māua te ʼu meʼa ʼaia! Neʼe ma fakafetaʼi lahi ki te ʼu taʼi meʼa ʼofa ʼaia. Kae neʼe ʼi ai te tahi ʼu meʼa fakaofoofo neʼe hoko mai.”
Ko Te Meʼa Fakaofoofo Neʼe Ina Fetogi Tomā Maʼuli
ʼI te māhina ʼo Novepeli 1954, neʼe ʼi ai te meʼa fakaofoofo neʼe hoko kia māua, neʼe kole mai e te filiale ʼo Lonitoni ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova peʼe mole ʼau fia tagata taupau feʼaluʼaki, moʼo ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi te vāhaʼa fuli. ʼI tamā manatu neʼe ko he faihala, koia neʼe mole ma fakahā ai ki he tahi ʼi te kokelekasio. Kae neʼe ʼau tohi te pepa ʼo momoli ki te filiale, pea ma fakatalitali ai leva ʼaki he lotohoha. Hili te ʼu ʼaho kiai pea neʼe nātou tali fēnei mai, “Koulua ʼōmai ki te ako ʼaē ʼe fai ʼi Lonitoni”!
ʼI te filiale ʼo Lonitoni, ʼi toku taʼu 23 neʼe ʼau punamaʼuli ʼi taku fakatahi ai mo te ʼu tēhina neʼe hage kia ʼau ko he ʼu tēhina ʼe makehe age ʼi te faʼahi fakalaumālie—ko Pryce Hughes, mo Emlyn Wynes, mo Ernie Beavor, mo Ernie Guiver, mo Bob Gough, Glynn Parr, mo Stan pea mo Martin Woodburn, pea mo ʼihi age, kua mamate la ʼihi ia nātou. Neʼe nātou tuku te fakatafitoʼaga lelei ʼi Pilitania ʼi te ʼu taʼu 1940 pea mo te ʼu taʼu 1950, ʼo ʼuhiga mo te gāue mālohi pea mo te agatonu.
Ko Te Gāue Faka Silikosikilipisio ʼi Pilitania—ʼE Mole Fakapiko
Neʼe ma kamata ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼi te temi momoko ʼo te taʼu 1954 pea mo te 1955. Ko tamā telituale neʼe ko te Potu Esite ʼo Anglia, ko te koga meʼa halafalafa ʼo Pilitania, ʼe agi mai kiai te ʼu matagi momoko ʼo te Tai ʼo te Potu Tokelau. ʼI te temi ʼaia neʼe ko te kau Fakamoʼoni pe ʼe toko 31 000 ʼi Pilitania. Neʼe mole faigafua te ʼaʼahi ʼo te ʼuluaki silikosikilipisio ʼaia; he neʼe mata faigataʼa taku ʼu tokoni ki te ʼu tēhina ʼaē neʼe ma ʼaʼahi—ʼi ʼihi temi neʼe lotomamahi te ʼu tēhina, koteʼuhi neʼe mole heʼeki ʼau fakapotopoto ʼi te gāue pea neʼe fakahagatonu fau taku ʼu palalau ʼuhi heʼe ʼau haʼu mai te kolo ʼo Yorkshire. ʼI te ʼalu ʼo temi, neʼe mahino ai kia ʼau, ʼe maʼuhiga age te agaʼofa ʼi te lelei ʼo he gāue, pea ʼe maʼuhiga age te hahaʼi ʼi he ʼu lekula. Logola ʼe mole ko he meʼa faigafua tuʼumaʼu, kae ʼe kei ʼau faigaʼi ke ʼau faʼifaʼitakiʼi ia te agalelei ʼa Sesu ki te hahaʼi.—Mateo 11:28-30.
Hili māhina e 18 ʼi te Potu Esite ʼo Anglia, neʼe fekauʼi leva māua ke ma ʼolo ʼo ʼaʼahi te silikosikilipisio ʼo te potu tokelau-esite ʼo Pilitania, ko Newcastle ʼi Tyne pea mo Northumberland. Neʼe ʼau ʼofa ki te hahaʼi agalelei ʼo te koga meʼa matalelei ʼaia. Neʼe tokoni ʼaupito kia mātou te ʼaʼahi ʼaē neʼe fai mai e te tēhina feʼaluʼaki faka tisitilike ko Don Ward, mai Seattle ʼi Washington, ʼi Amelika. Neʼe ko te tēhina maʼu pepa mai te 20 kalasi ʼo Kalaate. Neʼe vave fau taku palalau mokā ʼau fai akonaki, pea neʼe ina akoʼi mai ke ʼau ʼaveʼave māmālie taku ʼu palalau, ke ʼau fai he ʼu kiʼi tuʼu, pea mo te faiako.
Ko Te Tahi Meʼa Fakaofoofo Neʼe Fetogi Ai Tomā Maʼuli
ʼI te 1958 neʼe ma maʼu te tohi neʼe fetogi ai tomā maʼuli. Neʼe fakaafe māua ke ma kau ki te Faleako ʼo Kalaate ʼi te South Lansing, ʼi New York, ʼi Amelika. Neʼe ma fakatau tamā kiʼi motokā 1935 Austin Seven, pea ma totogi ai tomā ʼu pepa folau ke ma ʼolo ki New York. Neʼe ma ʼuluaki kau ki te fakatahi faka malamanei ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi New York. Pea ma ʼolo ki Peterborough, ʼi Ontario, pea ia māhina e ono neʼe ma pionie ai ʼi muʼa ʼo tamā ʼolo ki te Faleako ʼo Kalaate.
Ko te kau faiako neʼe ko te tēhina ko Albert Schroeder, ʼaē ʼe kau nei ʼi te Kolesi Pule, pea mo Maxwell Friend pea mo Jack Redford, ʼaē kua mamate. Neʼe ko he meʼa fakaloto mālohi ia tamā kau ʼi te toko 82 kau ako mai te ʼu fenua kehekehe e 14. Neʼe mātou kamata mahino siʼisiʼipe ki tamatou ʼu agaʼi fenua takitokotahi. Ko tamatou ako neʼe fio ai te ʼu tēhina neʼe faigataʼa kia nātou te lea Fakapilitānia, ʼo mahino ai kia māua te fihifihia ʼaē ka tau mo māua mokā ma ako anai he tahi age lea. Neʼe fai tamatou ako ia māhina e nima pea neʼe fekauʼi mātou ki te ʼu fenua e 27. Pea hoko mai leva te tufa ʼo te ʼu pepa, pea mole fualoa pea ma ʼolo ʼo nonofo ʼi New York ʼo fakatalitali ai ki te vaka Queen Elizabeth, ʼaē ka ina ʼave māua ki te Eulopa.
Ko Te ʼUluaki Fenua ʼAē Neʼe Fekauʼi Māua Kiai
Ko te telituale fea ʼaē neʼe fekauʼi māua kiai? Ko Potukalia! Neʼe ma tau ki Lisbonne ʼi te māhina ʼo Novepeli 1959. Ko te fihifihia ʼaē neʼe tau mo māua, ko te ako ʼo te lea pea mo te agaʼi fenua. ʼI te 1959 neʼe ko te kau Fakamoʼoni e toko 643 neʼe faka mafola ʼi Potukalia, pea ko te kaugamālie ʼo tona hahaʼi ʼe teitei pe ko te toko 9 miliona. Kae neʼe mole fakagafua e te puleʼaga ia tamatou fai faka mafola. Neʼe ʼi ai tomatou ʼu Fale ʼo te Puleʼaga, kae neʼe mole tuʼu ai he fakaʼiloga.
ʼI te kua ʼosi akoʼi kia māua te lea Potukalia e te misionea ko Elsa Piccone, neʼe ma ʼaʼahi ai leva te ʼu kokelekasio pea mo te ʼu kiʼi kūtuga ʼi te ʼu tafaʼaki ʼo Lisbonne, ko Faro, mo Evora pea mo Beja. Pea ʼi te taʼu 1961 neʼe hoko te ʼu fetogi. Neʼe ʼau fai te ako Tohi-Tapu mo te tūpulaga ʼe higoa ko João Gonçalves Mateus. Pea neʼe ina fakatuʼutuʼu ke mole kau ki te solia. Mole fualoa, pea pāuiʼi ʼau ki te fale polisi ke fakafehuʼi ʼau. Neʼe hoko te meʼa fakapunamaʼuli! Hili te ʼu kiʼi ʼaho, neʼe tuku mai ʼaho e 30 ke ma mavae ʼi te fenua! Neʼe toe hoko te faʼahi ʼaia ki tamā tahi ʼu kaugā gāue misionea ko Eric mo Christina Britten pea mo Domenick mo Elsa Piccone.
Neʼe ʼau fai leva taku kole, pea neʼe tali ke ma felogoi mo te pule ʼo te kau polisi. Neʼe ina fakahā fakahagatonu mai pe koʼe neʼe nātou fakamavae māua, ʼe tupu ko João Gonçalves Mateus, te tūpulaga ʼaē neʼe ʼau fai tana ako! Neʼe ina ʼui mai ko Potukalia ʼe mole tatau mo Pilitania, ʼe mole nātou fakagafua ia te mole fakalogo ki te puleʼaga. Koia neʼe ma mavae ai ʼi Potukalia pea neʼe mole ʼau toe ʼiloʼi pe neʼe feafeaʼi ia João. Kae hili ʼaia taʼu e 26, ʼi meʼa fakafiafia leva taku toe sio ki ai mo tona ʼohoana pea mo tona ʼu ʼofafine e toko tolu ʼi te avahi ʼo te Petele foʼou ʼi Potukalia! Neʼe mole ʼalunoa tamatou minisitelio ʼi Potukalia!—1 Kolonito 3:6-9.
Neʼe toe fekauʼi māua ki fea? ʼI meʼa fakaofoofo! Neʼe fekauʼi māua ki Sepania, ʼaē ʼe feōvi mo tomā fenua. ʼI te māhina ʼo Fepualio 1962, neʼe ma heka ki te saliote afi ʼi Lisbonne pea ma ʼolo ai ki Madrid.
Neʼe Ma Toe Ako Te Tahi ʼu Agaʼi Fenua
ʼI Sepania neʼe tonu ke mātou fai fakafūfū tamatou faka mafola pea mo tamatou ʼu fono. ʼI te agamāhani mokā mātou faka mafola ʼe mole mātou fai hoholo te ʼu ʼapi. Ka mātou ʼosi fai he ʼapi, pea ʼe mātou ʼolo ki te tahi kauala, ki te tahi fale laufata. ʼAki te fakatuʼutuʼu ʼaia, neʼe faigataʼa te puke ʼo mātou e te kau polisi peʼe ko te kau patele. Koutou manatuʼi neʼe takitaki te fenua e te tagata pule mālohi Fasciste pea ʼe lotu Katolika, pea neʼe tapuʼi tamatou gāue fai faka mafola. ʼUhi ko māua ko te ʼu matāpule, koia neʼe ma fakaʼaogaʼi ai te ʼu higoa Sepania ke ʼaua naʼa ʼiloʼi māua. Neʼe ʼau higoa ko Pablo, pea ko Hazel ʼe ko Juana.
Hili te ʼu māhina ʼi tamā nonofo ʼi Madrid, pea fekauʼi māua ke ma ʼaʼahi te silikosikilipisio ʼo Barcelone. Neʼe ma ʼaʼahi te ʼu kokelekasio ʼo te kolo ʼaia ia vāhaʼa e lua peʼe tolu. Neʼe loaloaga te ʼu ʼaʼahi ʼaia he neʼe ma ʼaʼahi te ʼu ako tohi fuli ohage ko hamā ʼaʼahi he kokelekasio, pea ʼi te vāhaʼa fuli neʼe ko ako tohi e lua ʼaē neʼe ma ʼaʼahi.
Ko Te Meʼa Neʼe Mole Ma ʼAmanaki Kiai
ʼI te 1963, neʼe kole mai ke ma fai te gāue faka tisitilike ʼi Sepania. Moʼo taupau te teitei toko 3 000 kau Fakamoʼoni ʼo te telituale, neʼe tonu ke ma foli te fenua katoa, moʼo ʼaʼahi te ʼu silikosikilipisio e hiva neʼe kua tuʼu ʼi te temi ʼaia. Neʼe lahi tamatou ʼu fakatahi faka silikosikilipisio neʼe fai fakafūfū, ko te tahi neʼe fai ʼi te tuvao ʼe ōvi ki Séville, ʼi te falemanu ʼe ōvi ki Gijon, pea ia tafa ʼo te ʼu vaitafe ʼaē ʼe ōvi ki Madrid, mo Barcelone pea mo Logroño.
Ke mole puke mātou ʼi tamatou fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi, neʼe ʼau vakavakaʼi lelei ʼi te mape te ʼu ala fuli ʼaē ʼe faka fealagia anai ke mātou feholaki ai mokā hoko he tuʼutāmaki. ʼI taku tahi faka mafola ʼi Madrid, ko ʼau mo te tahi Fakamoʼoni neʼe ma faka mafola ʼi te laufata, pea fokifā pe neʼe ma logo ki te ʼu kalaga mai te laufata lalo. ʼI tamā hifohifo atu, neʼe ma felāveʼi mo te ʼu finemui ʼe lotu Katolika, pea ʼe nātou kau ki te kautahi ʼe higoa ko te Hijas de María (Te ʼu Taʼahine ʼa Malia). Neʼe nātou tala ki te hahaʼi ke ʼaua naʼa nātou tali ia māua. Neʼe mole feala hamā palalau mo nātou, pea neʼe ʼau ʼiloʼi neʼe tonu ke ma ʼolo naʼa puke māua e te kau polisi. Koia neʼe ma feholaki fakavilivili ai!
Neʼe ko he ʼu temi fakaofoofo ʼaia kia māua ʼi Sepania. Neʼe ma faiga ke ma fakaloto mālohiʼi te ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼo Sepania, ʼo feiā mo te kau pionie makehe. Neʼe meihiʼi pe ke pilisoniʼi nātou, pea ʼi ʼihi temi neʼe nātou ʼutakiʼi te ʼu mamahi ke feala hanatou faka mafola te logo lelei ʼo te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, pea ke tuʼu mālohi te ʼu kokelekasio.
ʼI te ʼu temi ʼaia neʼe ʼi ai mo te ʼu logo fakaloto mamahi. ʼE fakamahino fēnei e Hazel: “ ʼI te 1964 neʼe mate taku faʼe kae neʼe ko te Fakamoʼoni agatonu. ʼE ko he meʼa fakaloto mamahi mokā mate he tahi kae neʼe mole kita tauʼinē mo ia. ʼE ko te tahi ʼaia sakilifisio ʼe tonu ke tali e te kau misionea.”
Ko Te ʼĀteaina
ʼI te ʼosi ʼo te ʼu fakataga, ʼi te māhina ʼo Sūlio 1970, neʼe fakagafua leva e te puleʼaga ʼa Franco te gāue ʼa te kau Fakamoʼoni. Neʼe ma fiafia lahi ʼi te avahi ʼo te ʼu Fale ʼo te Puleʼaga, ko te ʼuluaki fale ʼi Madrid pea lua ʼi Lesseps, ʼi Barcelone. Neʼe nātou fakatuʼu tuʼumaʼu te ʼu lauʼi pano ke hā lelei. Neʼe mātou loto ke ʼiloʼi e te hahaʼi kua fakagafua te fai faka mafola ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea ʼe mātou nonofo ʼi Sepania! ʼI te temi ʼaia, ʼi te 1972, neʼe teitei pe ko te toko 17 000 kau Fakamoʼoni ʼi Sepania.
ʼI te temi ʼaia, neʼe ʼau maʼu te ʼu logo fakafiafia mai Pilitania. ʼE haʼu anai taku tāmai kia māua ʼi Sepania ʼi te 1969. ʼI tona gaohi leleiʼi e te kau Fakamoʼoni Sepania, neʼe malave ai kia ia pea ʼi tana liliu ki Pilitania neʼe ina ako te Tohi-Tapu. Koia ʼi te 1971, neʼe fakahā mai kua papitema ia Papa! Neʼe ko he meʼa fakafiafia ia tamā ʼōmai kiō ia kua liliu ko toku tēhina Kilisitiano, ʼo feiā mo te temi ʼaē neʼe faikole ai ke tapuakiʼi tamatou meʼa kai. Neʼe ʼau fakatalitali ia taʼu e 20 ke hoko te ʼaho ʼaia. Ko toku tēhina mo tona ʼohoana neʼe nā liliu ko te ʼu Fakamoʼoni ʼi te 1958. Ko tanā tama ko Phillip, ko te tagata taupau feʼaluʼaki faka silikosikilipisio ʼi Sepania pea mo Jeanne tona ʼohoana. ʼE ko he meʼa fakafiafia kia māua tamā sisio ʼe nā gāue ʼi te fenua taulekaleka ʼaia.
Ko Te Tahi Meʼa Fakaofoofo
ʼI te māhina ʼo Fepualio 1980, neʼe ʼaʼahi mātou e te tēhina ʼo te Kolesi Pule, ko te tēhina taupau ʼo te ʼu fenua. Neʼe mole ʼau ʼamanaki ʼe fia faka mafola mo ʼau, pea neʼe mole ʼau ʼiloʼi ʼi te temi ʼaia neʼe ina lolotoga sivisivi ʼau! Koia ʼi te māhina ʼo Sepetepeli, ko te Petele ʼo Brooklyn, ʼi New York neʼe ina fakaafe māua ke ma ʼolo age! Neʼe ma fiafia ʼaupito. Neʼe ma tali te fakaafe ʼaia, logola tomā lotomamahi ʼi tamā mavete mo tomā ʼu tēhina ʼi Sepania. ʼI te temi leva ʼaia neʼe ko te kau Fakamoʼoni e toko 48 000!
ʼI tamā mavae mai Sepania, neʼe foaki mai e te tēhina te meʼa ʼofa ko te ʼuasi. Neʼe tohi ʼi te ʼuasi te ʼu vaega Tohi-Tapu e lua—“Luka 16:10; Luka 17:10.” Neʼe ina ʼui mai ko te ʼu vaega ʼaia ʼe tonu ke ʼau mulimuli kiai. Ko te koga tohi ʼo Luka 16:10 ʼe ina fakahā mai ʼe tonu ke tou agatonu ʼi te ʼu kiʼi meʼa liliki; pea ʼe ʼui ia Luka 17:10, ko tatou ‘ko te kau kaugana ʼe mole tou lelei ʼi he meʼa,’ pea ʼe mole tonu ke tou laupisiʼi ai tatou. Neʼe mahino tuʼumaʼu pe kia ʼau, ko he faʼahiga gāue pe ʼe tou fai ʼi te tauhi kia Sehova, ʼe ko totatou maʼua ʼi totatou ʼuhiga kaugana ki te ʼAtua.
Ko Te Mahaki
ʼI te 1990, neʼe ʼau kamata mahaki mafu. Pea neʼe fakapipiki kia ʼau te tuio moʼo avahi te ua neʼe māpunu. ʼI te temi faigataʼa ʼaia neʼe tokaga lelei ia Hazel kia ʼau, neʼe ina toʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe mole kei ʼau lava fua ohage ko te ʼu kato pea mo te ʼu pasikete. Pea ʼi te māhina ʼo Maio 2000, neʼe fakapipiki kia ʼau te kiʼi masini. ʼI toe fetogi lahi ki toku maʼuli!
Ia taʼu e 50 ko ʼau mo Hazel, neʼe ma sio ki te nima ʼo Sehova pea mo te fakahoko ʼo tana ʼu fakatuʼutuʼu ʼi tona lakaga tonu, kae mole hoko ʼi te temi ʼaē neʼe ma loto kiai. (Isaia 59:1; Hapakuke 2:3) Neʼe lahi te ʼu meʼa fakaofoofo fakatupu fiafia neʼe hoko ʼi tomā maʼuli, pea neʼe ʼi aipe mo te ʼu kihiʼi meʼa fakaloto mamahi, kae ʼi te ʼu potu fuli pe ʼaia neʼe tokoni mai Sehova kia māua. ʼI te nofoʼaga tāfito ʼo te hahaʼi ʼa Sehova, ʼe ma fiafia ʼi tamā felogoi ʼi te ʼaho fuli mo te ʼu tēhina ʼo te Kolesi Pule. ʼI ʼihi temi, ʼe ʼau feʼekeʼaki fēnei, ‘ ʼE ma nonofo moʼoni koa ʼi henī?’ ʼE ko he toe ʼofa makehe. (2 Kolonito 12:9) ʼE ma falala ko Sehova ʼe ina haga puipui anai māua mai te ʼu kākā ʼa Satana, pea mo ina taupau māua ke ma sio ki te ʼaho ʼaē ka ina fakahoko ai tana pule faitotonu ki te kele katoa.—Efeso 6:11-18; Apokalipesi 21:1-4.
[Paki ʼo te pasina 26]
Ko te Fale Pilisoni ʼo Strangeways, ʼi Manchester ʼaē neʼe ʼau ʼuluaki pilisoni ai
[Paki ʼo te pasina 27]
Ko te gāue faka silikosikilipisio ʼi Pilitania mo tamā motokā te Austin Seven
[Paki ʼo te pasina 28]
Ko te fakatahi fakafūfū ʼi te 1962 ʼi Cercedilla, ʼi Madrid, ʼi Sepania
[Paki ʼo te pasina 29]
Ko tamatou laupapa ʼi Brooklyn ʼe hili ai tamatou ʼu tohi faka Tohi-Tapu