ʼE Maʼuhiga Ke Tou Felogoi Lelei Mo Te Hahaʼi
“ ʼE lelei age he vāhaʼa fale ʼe ōvi mai ʼi he tēhina ʼe mamaʼo.”—Tāʼaga Lea 27:10.
ʼI TE ʼuluaki sēkulō neʼe fehuʼi fēnei e te tagata sivi Tohi-Tapu kia Sesu: “Ko ai toku kāiga?” ʼI te tali age ʼaē ʼa Sesu, neʼe mole ina fakahā age pe ko ai tona kāiga, kae ʼe feafeaʼi te aga faka kāiga. ʼE lagi koutou ʼiloʼi lelei te lea fakatātā ʼaia ʼa Sesu. Tokolahi ʼe nātou ʼiloʼi te lea fakatātā ʼo te tagata Samalitana ʼaē ʼe fakamatala ʼi te Evaselio ʼo Luka. Koʼeni te fakamatala ʼa Sesu ia te hisitolia ʼaia:
“Ko te tagata neʼe hifo mai Selusalemi ki Seliko, pea neʼe fetaulaki ia mo te kau kaihaʼa, ʼo nātou kaihaʼa ia ia pea mo nātou tāmateʼi, pea nātou ʼolo ai, kaʼe tuku ai kua teitei mate. Pea fokifā pe kua ʼalu ifo te pelepitelo ʼi te ala ʼaia, kaʼe ʼi tana sio ki te tagata, neʼe fetogi kau ala ia pea hoko atu tona fagona. ʼO toe feiā pe, mo te Levite, ʼi tana kaku atu ki te potu ʼaia pea ʼi tana sio ki ai, neʼe fetogi kau ala ia pea hoko atu tona fagona. Kaʼe neʼe ʼi ai leva te tagata Samalitana, neʼe haʼu tona fagona ʼi te ala ʼaia, pea ʼi tana kaku mai ki te potu ʼaia pea mo tana sio ki ai, neʼe tupu atu aipe ia te ia te manavaʼofa. Pea neʼe fakaōvi age kia ia pea ina haʼi tona ʼu lavea, ʼo ina liligi kiai te lolo pea mo te vino. ʼOsi ʼaia pea ina fakaheka ia ia ki tana manu, pea ina ʼave ki te fale tali fagona pea taupau lelei ki ai. Pea ʼi te ʼaho ake, neʼe ina toʼo ia tenalio e lua, ʼo ina ʼavage ki te tagata ʼo te fale tali fagona ʼo ʼui maʼana, ‘Ke ke taupau lelei ki ai, pea ko te falā ʼaē ka ke puli anai kiai ʼo laka age, ʼe ʼau totogi atu anai ʼi taku liliu mai.’ Ko ai la ʼi te toko tolu ʼaia, ʼaē neʼe ko te kāiga ʼo te tagata ʼaē neʼe fetaulaki mo te kau kaihaʼa?”—Luka 10:29-36, MN.
ʼIo neʼe mahino lelei ki te tagata sivi Tohi-Tapu te puani maʼuhiga ʼo te lea fakatātā. Neʼe ina tala fakahagatonu age peʼe ko ai te kāiga ʼo te tagata ʼaē neʼe lavea: “Ko ia ʼaē neʼe manavaʼofa kia te ia.” Pea neʼe ʼui maʼa Sesu kia te ia: “ ʼAlu la, pea ke toe fai feiā mo koe.” (Luka 10:37, MN ) ʼE ko he lea fakatātā mālohi moʼo fakahā ia te ʼuhiga totonu ʼo te aga faka kāiga moʼoni! ʼE feala pe ki te lea fakatātā ʼa Sesu ke ina uga tatou ke tou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī kia tatou totonu: ‘ ʼE feafeaʼi taku aga ki te hahaʼi? Ko taku felogoi mo te hahaʼi ʼe fakalogo koa ki toku lanu peʼe ki toku fenua? ʼE faka tuʼakoi koa taku tokoni ki he tahi ʼuhi pe ko te ʼu meʼa ʼaia? ʼE tonu koa ke fetogi taku manatu ke ʼau felogoi lelei ai mo te hahaʼi?’
ʼE Tou Kamata ʼIfea?
Kapau ʼe tou logoʼi ifo ʼe tonu ke tou toe vakavakaʼi te faʼahi ʼaia, pea ʼe tonu ke tou kamata ʼi totatou ʼatamai. ʼE tonu ke tou fakatuʼutuʼu ke tou liliu ko he tahi ʼe aga faka kāiga. ʼE tou toe lagolago aipe ki tatatou felogoi lelei mo te hahaʼi. Kua teitei hili nei kiai taʼu e lua afe, neʼe fakahā lelei e Sesu ʼi tana Akonaki ʼiloa ʼi te Moʼuga ia te maʼuhiga ʼo te pelesepeto ʼo ʼuhiga mo te felogoi ʼa te tagata. Neʼe ina ʼui fēnei: “Koia, ko te meʼa fuli pe ʼe koutou loto ke fai e te hahaʼi maʼa koutou, ʼe maʼua foki mo koutou, ke koutou toe fai feiā maʼa nātou.” (Mateo 7:12, MN ) Ka tou fakaʼapaʼapa ki te hahaʼi, mo faka maʼuhigaʼi nātou, pea mo agalelei kia nātou, pea ʼe nātou toe fai feiā mai kia tatou.
ʼI te nusipepa The Nation Since 1865, ʼi te alatike “Loving Thy Neighborhood,” (ʼOfa Ki Tou Tatau) neʼe fakahā ai e te fafine fai sulunale ko Lise Funderburg, ʼe ʼi ai te ʼu kiʼi faʼahi veliveli ʼe kau ki te fakaloto mālohiʼi ʼo te felogoi lelei ʼa te hahaʼi. Neʼe ina tohi fēnei: “ ʼE ʼau loto . . . ki ni ʼu felogoi ʼe fefakahāʼaki, ʼaki he ʼu kiʼi aga ʼe lelei—te toʼo ʼo he sulunale maʼa he tahi, te leʼoleʼo ʼo ni ʼu tamaliki, te fai fakatau maʼa he tahi mai te fale koloā. ʼE ʼau fia fai ki te taʼi felogoi ʼaia ʼi he mālama kua tahitahiga ai te ʼu aga ʼaia, koteʼuhi kua maʼuʼuli te hahaʼi ʼi te mataku pea mo te agamālohi.” Neʼe ina toe ʼui fēnei: “ ʼE tonu ke koutou fakahā te ʼu taʼi aga ʼaia ʼi te ʼu ʼaluʼaga fuli. Pea lagi lelei ke koutou kamata atu ia ia ʼaē ʼe nofo ōvi atu kiō koutou.”
ʼI te nusipepa Canadian Geographic ʼe toe talanoa ai ki te potu maʼuhiga moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou fakatuputupu he ʼu aga ʼe lelei ia nātou. ʼE ʼui fēnei e te fafine faitohi ko Marni Jackson: “Ko te ʼu kāiga, ohage la ko te famili, ʼe ko ni hahaʼi ʼi tokotou maʼuli ʼe mole feala ke koutou filifili tuʼumaʼu. ʼE tonu ke tou aga fakaʼeteʼete mokā ʼe tou fia felogoi lelei mo te hahaʼi, ohage la ke tou aga fakaʼapaʼapa pea mo aga fakamolemole.”
Tou Aga Fakakaumeʼa—Tou Loto Foaki
ʼIo, ʼe mole faigafua ki te tokolahi ia tatou ke tou fakaōvi ki te hahaʼi. ʼE faigafua ʼaupito age hatatou mole felogoi mo nātou pea mo hatatou fakamamaʼo mai ia nātou. Kae ʼe ʼui e te Tohi-Tapu “ ʼe lahi age te fiafia ʼi takita foaki, ʼi takita tali.” (Gaue 20:35, MN ) Koia ʼe faiga anai he tahi ʼe fia vāhaʼa lelei mo te hahaʼi ʼi tona ʼu tafaʼaki ke feʼiloʼiʼaki mo nātou. ʼE mole faiga anai ke kaumeʼa lelei mo nātou, kae ke nātou fefaiʼaki he ʼu aga fakaʼapaʼapa, lagi ke malimali peʼe ina hiki tona nima moʼo fakamālo kia nātou.
Ohage ko te meʼa neʼe kua tou talanoa kiai, ka fefakahāʼaki e te hahaʼi “he ʼu kiʼi aga ʼe lelei” pea ʼe feʼauga moʼo fakahoko pea mo taupau he ʼu felogoi lelei. Koia ʼe lelei ai ke koutou fakahā he ʼu faʼahiga aga ʼe lelei ki he tahi, heʼe feala aipe ke koutou felogoi tahi pea mo fefakaʼapaʼapaʼaki. Koia kapau ʼe tou fai feiā, ʼe tou muliʼi anai te fakaloto mālohi faka Tohi-Tapu ʼaenī: “ ʼAua naʼa ke fakafisi te meʼa ʼaē ʼe lelei kia nātou ʼaē ʼe tonu ke fai ki ai, mo kapau ʼe feala ki tou nima ke ina fai te faʼahi ʼaia.”—Tāʼaga Lea 3:27; Sakopo 2:14-17.
ʼE Ko He Meʼa Lelei He ʼu Vāhaʼa Fale Agalelei
ʼE ko he meʼa lelei mo kapau ʼe loto fakafetaʼi te hahaʼi fuli ʼaē neʼe fai age kia nātou he tokoni pea mo he ʼu meʼa ʼofa. Kae ʼi te agamāhani ʼe mole feiā. ʼI te mole loto fakafetaʼi ʼo te hahaʼi ki te ʼu tokoni pea mo te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe foaki age kia nātou, ʼe feala pe kia ia ʼaē ʼe ina foaki mo tona loto katoa ke manatu fēnei, ‘Ko te ʼaho gata ʼaē ʼo taku toe fai he agalelei!’ ʼI ʼihi temi, ʼe koutou faiga mālohi anai ke koutou agalelei ki tokotou ʼu vāhaʼa fale kae mole he tahi ʼe ina tali leleiʼi takotou ʼu faiga ʼaia.
Kae ʼe lahi te ʼu ʼaluʼaga, ko ia ʼaē ʼe tou agalelei ki ai ʼe hage ʼe mole fiafia, kae lagi ʼi tona loto ʼe mole feiā. ʼE lagi lotolotolua peʼe aga ufiufi ʼuhi ko tana agaʼi fenua, koia ʼaē ʼe hage ʼe mole ina tokagaʼi ai tatatou ʼu agalelei, peʼe hage ʼe mole fia kaumeʼa mo tatou. ʼI te tahi faʼahi, ʼi te mālama heʼe loto fakafetaʼi ʼaenī, ʼe mole māhani te hahaʼi ki te ʼu aga fakaʼapaʼapa ʼaē ʼe koutou fai age, peʼe lagi nātou mahalohalo kovi anai ki te ʼu taʼi aga ʼaia. ʼE lagi nātou fia ʼiloʼi papau pe koʼe ʼe koutou agalelei feiā. Koia, kapau ʼe tou fia maʼu he ʼu felogoi lelei mo te hahaʼi, pea ʼe feala ke fualoa pea ke kita faʼa kātaki. Kae ko te hahaʼi ʼaē ʼe nātou ako ke nātou liliu ko ni hahaʼi loto foaki pea mo loto fakafetaʼi, ʼe nātou hikihiki anai ia te felogoi lelei heʼe ko he meʼa ʼe lagolago ki te fakatokatoka pea mo te maʼuli fiafia.
Ka Hoko He ʼu Tuʼutāmaki
ʼE ʼaoga tāfito he kāiga lelei mokā hoko he tuʼutāmaki. ʼI te ʼu temi mamahi ʼaia, ʼe tou sio lelei ai ki te fetokoniʼaki ʼa te hahaʼi. ʼE lahi te ʼu gāue ʼofa ʼe fai ʼi te ʼu taʼi lakaga ʼaia. Ka hoko he ʼu tuʼutāmaki ki te hahaʼi, kua hage ʼi te temi ʼaia kua nātou faifaitahi pea mo feʼofaniʼaki. Māʼiape la mo nātou ʼaē neʼe mole ʼalutahi tanatou ʼu manatu kua nātou gāue fakatahi.
Ohage la, neʼe fakahā e te sulunale The New York Times, ʼi te temi ʼaē neʼe hoko ai te mafuike fakamataku ʼi Tulukia ʼi te taʼu 1999, neʼe faifaitahi ʼi te temi ʼaia te hahaʼi ʼaē neʼe fefakafeagaiʼaki tuʼumaʼu. ʼI te sulunale ʼi Athènes, neʼe ʼui e te fafine fai sulunale Keleka ko Anna Stergiou: “Talu mai fualoa, neʼe akoʼi mai kia mātou, ke mātou fehiʼa ki te kau Tulukia. Kae neʼe mole mātou fiafia ʼi tonatou ʼu mamahi. Neʼe mātou lotomamahi, pea mo tagi ke puli la te fehiʼa fualoa ʼaia mokā mātou sisio ki te mamate ʼo te ʼu kiʼi toe meamea.” ʼI te temi ʼaē neʼe tuku ai e te puleʼaga te ʼu tokoni, neʼe fia hoko atu e te ʼu kūtuga tokoni Keleka, te kumi ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe tuʼutāmaki ʼi te mafuike.
ʼE mahino ia ko te gāue moʼo hāofaki ʼo te hahaʼi ʼi te hili ʼo he tuʼutāmaki, ʼe ko he fakatuʼutuʼu lelei ki he ʼu felogoi fakakaumeʼa. Kae ko te fakahā fakatomuʼa ʼo he tuʼutāmaki moʼo hāofaki ʼo he tahi, ʼe maʼuhiga age ʼi he gāue faka kāiga. Kae ʼe fakahā ʼi te hisitolia, ʼi te agamāhani ʼe mole tali leleiʼi te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fakahā fakatomuʼa te ʼu tuʼutāmaki ʼaē ka hoko, talu mai te temi ʼaē neʼe fai ai te fakatokaga, ʼe mole pe la faka tui te hahaʼi ki te ʼamanaki hoko mai ʼo te tuʼutāmaki. ʼI te agamāhani, ʼe mole faka tui te hahaʼi kia nātou ʼaē ʼe nātou fakahā fakatomuʼa age te ʼu tuʼutāmaki ka hoko. ʼE tonu kia nātou ʼaē ʼe nātou fakahā te taʼi tokoni ʼaia ke nātou faʼa kātaki pea mo fai he ʼu sakilifisio, moʼo hoko atu ʼo tanatou tokoni kia nātou ʼe tuʼutāmakiʼia.
Te Tokoni Lahi Ki Te Hahaʼi
Ia ʼaho nei, ʼe ʼamanaki hoko mai ki te malamanei te meʼa ʼe maʼuhiga ʼaupito age ʼi te tuʼutāmaki faka natula. Neʼe fakakikite e te ʼAtua Māfimāfi ʼe ina pulihi anai ʼi te kele ia te fakapō, te agakovi, pea mo te ʼu fihifihia. (Apokalipesi 16:16; 21:3, 4) ʼE hoko moʼoni anai te fakaʼauha ʼaia! Ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou fia vaevae te ʼatamai mālama moʼo hāofaki te hahaʼi mai te meʼa fakamataku ʼaē ka ʼamanaki hoko ki te malamanei. Koia ʼe nātou kau mālohi ai ki te gāue fai faka mafola ʼi te malamanei. (Mateo 24:14) ʼE nātou kau kiai mo tonatou loto katoa, heʼe nātou ʼofa ki te ʼAtua pea mo tonatou tatau.
Koia, ʼaua naʼa koutou tuku te ʼu fakakovi peʼe ko te ʼita ke mole koutou fagono ki te logo ʼaē ʼe ʼolo atu mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki tokotou ʼapi peʼe ʼi he tahi age faʼahi. ʼE nātou faiga ke nātou aga faka kāiga. Koia koutou tali mokā ʼe nātou fakaʼui atu ke fai hakotou ako Tohi-Tapu. Ke mahino kia koutou ʼe fakahā lelei mai e te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe feala anai ʼi te ka haʼu ke tou maʼuʼuli fakatahi fuli. ʼI te temi ʼaia, ʼe pulihi anai te filifili lanu, te fehiʼa ki te lotu, peʼe ko te ʼu fakapalatahi ʼaē ʼe nātou maumauʼi te ʼu felogoi lelei ʼaē ʼe tou fakaʼamu kiai.
[Paki ʼo te pasina 7]
ʼE lelei ke koutou agalelei ki tokotou ʼu vāhaʼa fale
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
Globe: Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.