“Koutou Fakafeagai Ki Te Tevolo”
“Koutou fakafeagai ki te Tevolo, pea ʼe hola mamaʼo anai ia koutou.”—Sakopo 4:7, MN.
1. E feafeaʼi te malamanei ʼi te temi nei, pea he koʼe ʼe tonu ke nofo tokaga te kau fakanofo pea mo tonatou ʼu kaugā gāue?
“KUA puli te ʼAtua, kae kei maʼuli te Tevolo.” Neʼe fai te ʼu palalau ʼaia e te tagata faitohi Falani ko André Malraux, pea ʼe ʼalutahi tana manatu mo te maʼuli ʼo te mālama ʼaenī. Ko te ʼu gāue ʼaē ʼe fai e te tagata, ʼe ʼasi lelei ai ʼe mole ko te ʼAtua ʼaē ʼe ina takitaki te malamanei kae ko te Tevolo. ʼE fakahalaʼi e Satana te hahaʼi “ ʼaki te ʼu faʼahiga gāue mālohi kehekehe pea mo te ʼu fakaʼiloga pea mo te ʼu fakakikite loi, ʼo feiā mo te ʼu faʼahiga kākā kehekehe ʼo te heʼe faitotonu maʼa nātou ʼaē ka fakaʼauha.” (2 Tesalonika 2:9, 10, MN ) Kae ʼi te ʼu “aho fakamuli” ʼaenī, ʼe faigaʼi tāfito e Satana ke ina fakahalaʼi te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua, ʼo ina tauʼi te kau Kilisitiano fakanofo ʼaē “ ʼe nātou mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua pea mo nātou maʼu te gāue ʼaē ko te fakamoʼoni kia Sesu.” (2 Timoteo 3:1; Apokalipesi 12:9, 17, MN ) Ko te ʼu kaugana fakanofo ʼaia ʼa te ʼAtua pea mo tonatou ʼu kaugā gāue ʼaē ʼe ʼamanaki maʼuʼuli ʼi te kele, ʼe tonu ke nātou nofo tokaga.
2. Neʼe fakahalaʼi feafeaʼi e Satana ia Eva, pea koteā ʼaē neʼe tuʼaniaʼi e te ʼapositolo ko Paulo?
2 ʼE mālohi ʼaupito te ʼu kākā ʼa Satana. Neʼe ina fakaʼaogaʼi te gata moʼo kākāʼi ia Eva, ke feala hana manatu ʼe fiafia age anai mo kapau ʼe faʼifaʼitaliha mai te ʼAtua. (Senesi 3:1-6) Hili kiai taʼu e fā afe, neʼe fakahā e te ʼapositolo ko Paulo ʼe tuʼania naʼa tō te kau Kilisitiano fakanofo ʼo Kolonito ki te ʼu kākā ʼa Satana. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE ʼau mataku, naʼa ʼi he faʼahiga ʼaluʼaga, ohage ko te fakahalaʼi ʼo Eva e te gata ʼaki tana kākā, naʼa fakahehema tokotou ʼatamai pea mo fakamamaʼo ʼi te agatonu pea mo te nofo maʼa ʼaē ʼe tau mo Kilisito.” (2 Kolonito 11:3, MN ) ʼE kākāʼi e Satana te ʼatamai ʼo te hahaʼi pea ʼe ina fakahalaʼi tanatou ʼu fakakaukau. Ohage pe ko tana fakahalaʼi ia Eva, ʼe feala pe ke ina fakaneke te kau Kilisitiano ke nātou maʼu he ʼu manatu hala, pea mo nātou manatu ʼe nātou fīmālie age anai mo kapau ʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe tapuʼi e Sehova pea mo tona ʼAlo.
3. Koteā te faʼahiga puipui ʼaē ʼe foaki e Sehova moʼo tauʼi te Tevolo?
3 ʼE feala ke fakatatau ia Satana ki he tagata puke manulele, ʼe ina fai tana ʼu hele moʼo puke te hahaʼi ʼaē ʼe mole nātou ʼiloʼi tana ʼu kākā. Moʼo ʼiloʼi te ʼu hele ʼa Satana, ʼe tonu ke tou ‘nofo ʼi te potu fakalilo ʼo te Māʼoluga,’ te nonoʼaga fakalaumālie ʼaē ʼe foaki e Sehova kia nātou ʼaē ʼe nātou fakahā ʼaki tanatou ʼu gāue, ʼe nātou fakamoʼoni ki tona tuʼi ʼaliki ʼo te ʼatulaulau. (Pesalemo 91:1-3) ʼE ʼaoga kia tatou fuli te puipui ʼaē ʼe foaki mai e te ʼAtua ʼaki tana Folafola, mo tona laumālie, pea mo tana kautahi “ke feala ai [hatatou] tutuʼu mālohi ʼo fakafeagai ki te ʼu kākā ʼa te Tevolo.” (Efeso 6:11, MN ) Ko te kupu faka Keleka ʼaē ʼe fakaliliu ʼaki te kupu “kākā,” ʼe feala ke toe fakaliliu ʼaki te kupu “fakahala.” ʼE mahino ia, ʼaki tana ʼu kākā pea mo tana ʼu fakahala, ʼe faigaʼi e te Tevolo ke ina matehi te ʼu kaugana ʼa Sehova.
Te ʼu Fakahala ʼa Satana Neʼe Ina Fai Ki Te ʼu ʼUluaki Kilisitiano
4. Neʼe feafeaʼi te mālama ʼaē neʼe maʼuʼuli ai te ʼu ʼuluaki Kilisitiano?
4 Ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki pea mo te lua sēkulō ʼo totatou temi, neʼe nātou maʼuʼuli ʼi te temi ʼaē neʼe mālohi ai te Puleʼaga Loma. Neʼe feala ʼaki te Pax Romana (Te Tokalelei ʼo te kau Loma) ke tuputupu te maʼu koloā ʼo te fenua. Ko te mahu koloā ʼaia neʼe ina foaki he ʼu temi fakafiafia lahi ki te hahaʼi takitaki, pea neʼe fai e te kau takitaki ʼaia te ʼu fakatuʼutuʼu ke maʼu e te hahaʼi fuli te ʼu fakafiafia ke ʼaua naʼa nātou fakafeagai ki te puleʼaga. ʼI ʼihi temi, neʼe lahi maumau age te ʼu ʼaho mālōlō ʼi te ʼu ʼaho gāue. Neʼe fakaʼaogaʼi e te kau pule takitaki te falā ʼa te hahaʼi moʼo totogi ʼaki te pane pea mo te ʼu gaoʼi maʼa nātou, ke nātou makokona pea mo hēhē ai tanatou ʼu fakakaukau.
5, 6. (a) He koʼe neʼe mole tonu ke ʼolo te kau Kilisitiano ki te ʼu teate pea mo te ʼu malaʼe faigaoʼi ʼa te kau Loma? (b) Koteā te hele neʼe fakaʼaogaʼi e Satana, pea neʼe lava tekeʼi feafeaʼi e te kau Kilisitiano te faʼahi ʼaia?
5 Ko te ʼaluʼaga ʼaia neʼe fakatupu tuʼutāmaki koa ki te kau ʼuluaki Kilisitiano? Kapau ʼe tou vakaʼi te ʼu fakatokaga neʼe fai e te kau ʼuluaki hahaʼi faitohi ohage ko Tertullien, ʼi te ʼosi mate ʼo te kau ʼapositolo, ʼe teitei pe ki te ʼu fakafiafia fuli ʼo te temi ʼaia ke fonu ai te ʼu tuʼutāmaki ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai e te kau Kilisitiano. ʼUluaki, ʼe teitei ki te hahaʼi fuli ke nātou fai te ʼu lafeti lalahi pea mo te ʼu gaoʼi ki te ʼu ʼatua pagani. (2 Kolonito 6:14-18) ʼI te ʼu teate, ko te ʼu gaoʼi ʼaia neʼe fai ai te ʼu aga heʼeʼaoga peʼe neʼe lahi ai te ligi toto. Kae ki muli age, neʼe mole kei feʼauga maʼa te hahaʼi te ʼu fakafiafia classiques, pea kua nātou fetogi ʼaki te ʼu kiʼi gaoʼi ʼe nātou faʼifaʼitakiʼi ai te ʼu meʼa māhani ʼo te maʼuli ʼi hona ʼaluʼaga heʼeʼaoga. Ko te tagata fai hisitolia ko Jérôme Carcopino, ʼe ina ʼui fēnei ʼi tana tohi Daily Life in Ancient Rome: “ ʼI te ʼu gaoʼi ʼaia, neʼe fakagafua ki te ʼu hahaʼi fafine ʼaē neʼe gaoʼi ai ke nātou gaoʼi telefua . . . Neʼe lahi ai te ligi toto. . . . Tokolahi te hahaʼi ʼo te kolo neʼe nātou leleiʼia [te ʼu kiʼi gaoʼi] ʼaia heʼe fakagafua ai te ʼu aga heʼeʼaoga. Neʼe mole kei nātou fehihiʼa ki te ʼu taʼi aga ʼaia koteʼuhi talu mai fualoa neʼe kua fefeka tonatou ʼu loto ʼi te ʼu agamālohi ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu malaʼe faigaoʼi.”—Mateo 5:27, 28.
6 ʼI te ʼu malaʼe faigaoʼi, neʼe fetauʼaki ai te kau kalatiatea ʼo aʼu ki tonatou mamate, peʼe nātou tau mo te ʼu manu fekai, peʼe ko nātou ʼaē ʼe nātou matehi te ʼu manu peʼe ko te ʼu manu ʼaē ʼe nātou matehi ia nātou. Pea ko te hahaʼi pilisoni, ʼo tokolahi ai mo te kau Kilisitiano, neʼe lī ia nātou ki te ʼu manu fekai. Tatau aipe mo te ʼu temi ʼaia, neʼe loto ia Satana ke meʼa noaʼi e te hahaʼi te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga pea mo te agamālohi, pea ke hage kia nātou ʼe mole ko he ʼu aga ʼe kovi pea ke nātou manako kiai. Ko te puleʼaki pe e tahi ke ʼaua naʼa higa he tahi ki te hele ʼaia, ko te fakamamaʼo mai te ʼu fale ʼaē neʼe fai ai te ʼu gaoʼi ʼaia pea mo te ʼu malaʼe faigaoʼi.—1 Kolonito 15:32, 33.
7, 8. (a) He koʼe neʼe mole ko he aga fakapotopoto ʼa he Kilisitiano hana ʼalu ki te ʼu lele hōsi ʼaē neʼe fai ʼaki te ʼu saliote? (b) Neʼe lava fakaʼaogaʼi feafeaʼi e Satana te ʼu māʼanuʼaga ohage ko he hele moʼo fakahalaʼi te kau Kilisitiano?
7 Ko te ʼu lele hōsi ʼaē neʼe fai ʼaki te ʼu saliote ʼi te foʼi malaʼe laulahi, ʼe mahino ia neʼe ko he ʼu temi fakafiafia ʼaupito, kae neʼe mole lagolago kiai te kau Kilisitiano koteʼuhi neʼe ko he ʼu lakaga neʼe agamālohi ai te hahaʼi tokolahi. Neʼe ʼui e te tagata faitohi ʼo te tolu sēkulō, ko ʼihi ʼi te hahaʼi mamata neʼe nātou fuhu, pea ʼe ʼui e Carcopino, ʼi te ʼu lalo fale ʼo te foʼi malaʼe ʼaia, “neʼe gāue ai te hahaʼi fai fakakikite ʼaki te ʼu fetuʼu pea mo te kau paomutu.” ʼIo, ko te ʼu malaʼe faigaoʼi ʼaia ʼa te kau Loma, neʼe mole ko he koga meʼa ke ʼolo kiai te kau Kilisitiano.—1 Kolonito 6:9, 10.
8 E feafeaʼi ki te ʼu māʼanuʼaga ʼa te kau Loma? ʼE mahino ia, neʼe mole kovi hakita maʼanu ke kita maʼa. Kae neʼe lahi te ʼu māʼanuʼaga ʼo te kau Loma neʼe fai lomilomi ai te hahaʼi, mo te ʼu kogafale faigaoʼi, pea mo te ʼu kogafale ʼe nātou kakai ai pea mo ʼiʼinu ai. Logola neʼe ʼi ai te faʼahi ke maʼanu ai te hahaʼi tagata pea mo te tahi faʼahi maʼa te hahaʼi fafine, kae neʼe fakagafua pe ke nātou maʼanu fakatahi. Neʼe tohi fēnei e Clément dʼAlexandrie: “Neʼe fakagafua tatau ki te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine te ʼu māʼanuʼaga; pea neʼe nātou faʼitaliha ai ʼi te maʼanu telefua.” Koia, logola neʼe ko he ʼu māʼanuʼaga lelei kae neʼe feala pe ke fakaʼaogaʼi e Satana ko he hele maʼa te kau Kilisitiano. Ko te hahaʼi fakapotopoto neʼe mole nātou ʼolo ki te ʼu fale ʼaia.
9. Koteā te ʼu hele neʼe tonu ke fakamamaʼo mai ai te kau ʼuluaki Kilisitiano?
9 Ko te gaoʼi paʼaga neʼe ko he temi fakafiafia ʼaia ki te hahaʼi ʼi te temi ʼaē neʼe mālohi ai te Puleʼaga Loma. Kapau neʼe mole ʼolo te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ki te ʼu lele hōsi, pea neʼe feala ai hanatou mole kau ki te ʼu paris ʼaē neʼe fai ʼi te ʼu gaoʼi ʼaia. Neʼe fai fakafūfū te ʼu kiʼi gaoʼi feiā ʼi te ʼu fale tali kāiga. Neʼe gaoʼi paʼaga te kau gaoʼi ki te ʼu numelo ʼe tohi ʼi te ʼu kiʼi foʼi maka peʼe ki te ʼu kiʼi moʼi hui neʼe puke e te ʼu nima ʼo te tahi ʼe gaoʼi ʼo fakafeagai mai. Ko te gaoʼi neʼe ko te tahi ʼaia meʼa moʼo fakafiafia te hahaʼi, he neʼe manatu e te hahaʼi ʼe nātou maʼu gafua ai anai hanatou falā. (Efeso 5:5) Tahi ʼaē meʼa, ʼi te agamāhani neʼe ko te ʼu fafine paomutu ʼaē neʼe nātou tufa te ʼu meʼa ʼinu, ko he tahi ʼaia tuʼutāmaki neʼe feala ke higa ai te kau Kilisitiano ʼo fai ni ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga. Neʼe ko he ʼu hele neʼe fakaʼaogaʼi e Satana ki te kau Kilisitiano ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi te ʼu kolo ʼo te Puleʼaga Loma. Kua fetogi koa te ʼu meʼa ʼaia ia ʼaho nei?
Te ʼu Hele ʼa Satana Ia ʼAho Nei
10. Koteā ʼaē ʼe tatau ai te ʼaluʼaga ʼo te temi nei pea mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te Puleʼaga Loma?
10 ʼI te agamāhani, talu mai te ʼu sēkulō ʼe mole heʼeki fetogi te ʼu kākā ʼa Satana. Ke ʼaua naʼa “kākāʼi [ia nātou] e Satana,” neʼe foaki e te ʼapositolo ko Paulo te tokoni mālohi ki te kau Kilisitiano ʼaē neʼe maʼuʼuli ʼi te kolo aga fakahehema ko Kolonito, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼE mole pulipuli kia tatou [te] ʼu fakatuʼutuʼu [ʼa Satana].” (2 Kolonito 2:11, MN ) ʼI te ʼu fenua koloaʼia ʼo te temi nei, ʼe lahi ai te ʼu ʼaluʼaga ʼe tatau mo te ʼu meʼa neʼe hoko ʼi te temi ʼaē neʼe mālohi ai te Puleʼaga Loma. Tokolahi te hahaʼi ʼe lahi ʼaupito te ʼu temi ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi ki te ʼu fakafiafia. Māʼiape la mo te hahaʼi māsisiva ʼe nātou fakaʼamu ke nātou mālo ʼi te ʼu loteli. ʼE lahi te ʼu fakafiafia ʼe mole totogi kovi moʼo fakahēhē te ʼatamai ʼo te hahaʼi. Kua fonu te hahaʼi ʼaē ʼe ʼolo ki te ʼu malaʼe faigaoʼi, ʼe gaoʼi paʼaga te hahaʼi, pea ʼi ʼihi temi kua agamālohi te hahaʼi, ʼo toe feiā mo te hahaʼi faigaoʼi. ʼE fakalogo te hahaʼi ki te ʼu musika heʼeʼaoga, pea ʼe fai te ʼu kiʼi gaoʼi heʼeʼaoga ʼi te ʼu teate, te ʼu sinema pea mo te televisio. ʼI ʼihi fenua, kua maʼanu fakatahi te hahaʼi tagata pea mo te hahaʼi fafine ʼi te ʼu saunas pea mo te ʼu vai māfana, ʼi ʼihi matatai kua maʼanu telefua te tokolahi. Ohage pe ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō, ʼe fakahalaʼi e Satana te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼaki te ʼu fakafiafia ʼo te malamanei.
11. Koteā te ʼu hele ʼe tou maʼu ʼi te holi ʼaē ke tou mālōlō?
11 ʼI he mālama ʼe maʼuli hoha ai te hahaʼi, ʼe matatonu ai te fia mālōlō ʼa te hahaʼi pea mo tanatou fia fakafiafia. Kae ohage pe ko te kau ʼuluaki Kilisitiano ʼaē neʼe feala ke nātou tuʼutāmaki ʼi te ʼu māʼanuʼaga ʼa te kau Loma, ʼe toe fakaʼaogaʼi pe e Satana te tahi ʼu fale mālōlō pea mo te ʼu fakatuʼutuʼu ki te mālōlō ʼi te temi nei moʼo fakahēhē te kau Kilisitiano, ke tupu ai hanatou higa ki ni ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga peʼe nātou ʼinu kava. Neʼe faitohi fēnei ia Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo Kolonito: “Aua naa koutou faihala: ‘Ko te u fakakauga ae e kovi, e ina maumauʼi te u aga e lelei.’ Taofi mooni tautou konahia, pea aua tautou agahala! Koteuhi e i ai ihi e mole natou iloi te Atua.”—1 Kolonito 15:33, 34.
12. Koteā te ʼu faʼahiga kākā ʼe fakaʼaogaʼi e Satana ia ʼaho nei moʼo fakahalaʼi te ʼu kaugana ʼa Sehova?
12 Neʼe tou fakatokagaʼi ʼi te faʼifaʼitaki ʼa Eva neʼe fakaʼaogaʼi e Satana te kākā moʼo fakahalaʼi tana fakakaukau. (2 Kolonito 11:3) Ia ʼaho nei, ʼe ʼi ai te hele ʼe fakaʼaogaʼi e te Tevolo, ʼe ina faigaʼi ke manatu ia te kau Kilisitiano, kapau ʼe nātou fai he ʼu aga ʼo te malamanei moʼo fakahā ko te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou hage pe ko te hahaʼi fuli, pea ʼe feala anai hanatou taki mai niʼihi hahaʼi ki te moʼoni. ʼI ʼihi temi, ʼi tanatou faiga fau ʼaē ke nātou hage ko te hahaʼi ʼo te malamanei, neʼe nātou mavae ai ʼi te moʼoni. (Asea 2:12-14) Ko te tahi kākā ʼa Satana, ʼe ina uga te kau Kilisitiano ʼaē kua foaki tonatou maʼuli kia Sehova, peʼe ko te kau tūpulaga peʼe ko te ʼu tēhina kua fotufotuʼa, ke nātou fai te ʼu faʼahiga maʼuli e lua pea ke nātou ‘fakamamahiʼi [ai] te laumālie maʼoniʼoni ʼo te ʼAtua.’ (Efeso 4:30) Ko ʼihi neʼe nātou higa ki te fakahala ʼaia ʼi te fakaʼaogaʼi kovi ʼo te Internet.
13. Koteā te hele ʼe ū ʼe ko he tahi kākā ʼaia ʼa te Tevolo, pea koteā te tokoni ʼaoga ʼe maʼu ia Tāʼaga Lea?
13 Ko te tahi hele ʼe ū ʼa Satana ʼe ko te ʼu meʼa faifakalauʼakau. ʼE mole ʼi ai he Kilisitiano moʼoni ʼe loto anai ke ina fai he ʼu meʼa faka Temonio peʼe faifakalauʼakau. Kae ko ʼihi ʼi tanatou mole nofo tokaga neʼe nātou sioʼi te ʼu ʼata, mo fakaʼaogaʼi te ʼu gaoʼi viteo, pea mo te ʼu tohi maʼa te ʼu tamaliki ʼe faka maʼuhigaʼi ai te agamālohi pea mo te ʼu meʼa fakamataku. ʼE tonu ke tou fakamamaʼo mai te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe pipiki ki te ʼu meʼa faifakalauʼakau. ʼE ʼui fēnei e te tāʼaga lea fakapotopoto: “ ʼE maʼu ʼi te ala ʼo ia ʼaē ʼe aga fakapikopiko te ʼu tala pea mo te ʼu hele; ko ʼaē ʼe ina puipui tona nefesi ʼe mamaʼo ia mai ai.” (Tāʼaga Lea 22:5) ʼUhi ko Satana ʼaē ko “te atua o te malama-nei,” ko meʼa fuli ʼaē ʼe tali e te hahaʼi ʼe feala pe ke fakaʼaogaʼi e Satana ohage ko he hele.—2 Kolonito 4:4; 1 Soane 2:15, 16.
Neʼe Fakafeagai Ia Sesu Ki Te Tevolo
14. Neʼe fakafeagai feafeaʼi ia Sesu ki te ʼuluaki fakahala ʼa te Tevolo?
14 Neʼe tuku mai e Sesu te faʼifaʼitaki lelei he neʼe fakafeagai ki te Tevolo ʼo hola ai mai ia te ia. ʼI tona ʼosi papitema pea mo sesunio ia ʼaho e 40, neʼe ʼahiʼahiʼi e Satana ia Sesu. (Mateo 4:1-11) ʼI tana ʼuluaki ʼahiʼahiʼi neʼe ina fakaʼaogaʼi te fia kai ʼa Sesu ʼi tana ʼosi sesunio. Neʼe fakaneke e Satana ia Sesu ke ina fai tana ʼuluaki milakulo moʼo fakafimālieʼi tona fia kai. Kae neʼe fakahā age e Sesu ia Teutalonome 8:3, ʼo mole ina fia fakaʼaogaʼi ai tona mālohi fakaʼatua moʼo fakahoko he meʼa neʼe loto kiai, pea neʼe ina fakamuʼamuʼa te meʼa kai fakalaumālie ʼi te meʼa kai fakasino.
15. (a) Koteā te meʼa ʼi te tagata fuli ʼaē neʼe fakaʼaogaʼi e Satana moʼo fakahalaʼi ʼo Sesu? (b) Koteā te kākā tāfito ʼe fakaʼaogaʼi e te Tevolo moʼo fakahalaʼi te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ia ʼaho nei, kae ʼe tou lava fakafeagai feafeaʼi kia te ia?
15 Ko te manatu maʼuhiga ʼi te fakahala ʼaia ʼa te Tevolo, neʼe mole ina fakaneke ia Sesu ke agahala ʼo fai ni ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga. ʼI te temi ʼaia, neʼe ina fakaʼaogaʼi te fia kai he neʼe ina ʼiloʼi kua fualoa te nofo pakupaku ʼa Sesu. Koteā te ʼu fakahala ʼe fakaʼaogaʼi e te Tevolo ia ʼaho nei moʼo kākāʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua? ʼE lahi ʼaupito te ʼu fakahala pea ʼe nātou kehekehe, kae ʼe kau te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga ki te ʼu kākā ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi tāfito e Satana moʼo maumauʼi te agatonu ʼa te hahaʼi ʼa Sehova. ʼE feala ke tou fakafeagai ki te Tevolo pea mo tana ʼu fakahala mo kapau ʼe tou faʼifaʼitakiʼi ia Sesu. Neʼe iku noa te ʼu fakahala ʼa Satana he neʼe manatuʼi e Sesu te ʼu vaega faka Tohi-Tapu, ʼo toe feiā pe mo tatou mokā tou tau mo ni ʼu fakahala pea ʼe feala ke tou manatuʼi te ʼu koga tohi ohage ko Senesi 39:9 pea mo 1 Kolonito 6:18.
16. (a) Neʼe feafeaʼi te fakahalaʼi tuʼa lua e Satana ia Sesu? (b) Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ia ʼaho nei ʼe feala anai ke fakahalaʼi ai tatou e Satana ke tou ʼahiʼahiʼi ia Sehova?
16 Ki muli age, neʼe fakaneke e te Tevolo ia Sesu ke fakatō mai te fale lotu pea mo ʼahiʼahiʼi ai te ʼAtua peʼe feala ke ina puipui ia ia ʼaki Tana kau ʼaselo. Neʼe fakahā age e Sesu ia Teutalonome 6:16, moʼo fakamahino age ʼe mole ina fia ʼahiʼahiʼi tana Tāmai. ʼE mole feala ke fakahalaʼi tatou e Satana ke tou fakatō mai he fale lotu, kae ʼe feala ke ina fakaneke tatou ke tou ʼahiʼahiʼi ia Sehova. ʼE tou fia faʼifaʼitakiʼi koa te ʼu teu pea mo te gaohi ʼo totatou ʼulu ohage ko te malamanei? ʼE mole tou fia kumi tokoni koa ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahi ʼaia? ʼE tou fia ʼahiʼahiʼi koa te ʼu fakafiafia heʼeʼaoga ʼo te temi nei? ʼE feala ʼi te ʼu temi ʼaia ke tou ʼahiʼahiʼi ai Sehova. Kapau ʼe tou fia fai ki te ʼu meʼa ʼaia, pea ʼe mole hola anai Satana ia tatou kae ʼe nofo anai mo tatou, ʼo ina faigaʼi tuʼumaʼu ke ina kākāʼi tatou ke tou fakafeagai ki te ʼAtua.
17. (a) Neʼe feafeaʼi te tolu fakahala ʼaē neʼe fai e te Tevolo kia Sesu? (b) ʼE moʼoni feafeaʼi ia Sakopo 4:7 ʼo ʼuhiga mo tatou?
17 ʼI te temi ʼaē neʼe ʼui age ai e Satana kia Sesu, kapau ʼe atolasio age kia te ia, pea ʼe ina foaki age anai te ʼu puleʼaga fuli ʼo te malamanei, neʼe toe fakafeagai aipe ia Sesu kia ia ʼo ina lau age te ʼu vaega faka Tohi-Tapu, ʼo ina fakahā ai tana tauhi ʼāteaina pe ki tana Tāmai. (Teutalonome 5:9; 6:13; 10:20) ʼE mole feala ke momoli mai e Satana te ʼu puleʼaga ʼo te malamanei, kae ʼe ina fakahalaʼi tuʼumaʼu tatou ke tou mānumānu ki te ʼu koloā, ke hage kia tatou te faʼahi ʼaia ko hotatou puleʼaga. ʼE tou hage anai koa ko Sesu, ʼo tou tauhi ʼāteaina pe kia Sehova? Kapau ʼe tou fai feiā, pea ʼe hoko anai kia tatou te meʼa ʼaē neʼe hoko kia Sesu. ʼE ʼui fēnei ʼi te evaselio ʼo Mateo: “Pea hoki tukunoaʼi ai e te Tevolo.” (Mateo 4:11, MN ) ʼE tukunoaʼi anai tatou e Satana mo kapau ʼe tou fakafeagai mālohi kia te ia ʼo tou manatuʼi te ʼu pelesepeto faka Tohi-Tapu pea mo tou maʼuliʼi. Neʼe ʼui fēnei e te tisipulo ko Sakopo: “Koutou fakafeagai ki te Tevolo, pea ʼe hola mamaʼo anai ia koutou.” (Sakopo 4:7, MN ) Neʼe faitohi fēnei te tēhina ki te filiale ʼo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼi Falani: “ ʼE kākā moʼoni ia Satana. Logola taku ʼu faiga mo toku loto katoa, kae ʼe faigataʼa kia ʼau te lolomi ʼo toku ʼu holi. Kae ʼaki te lototoʼa, mo te faʼa kātaki, pea mo te tokoni ʼa Sehova neʼe ʼau nofo agatonu pea mo taupau maʼu te moʼoni.”
ʼE Tou Katoa Moʼo Fakafeagai Ki Te Tevolo
18. Koteā te teu tau fakalaumālie ʼe tou lava tui moʼo fakafeagai ki te Tevolo?
18 Neʼe foaki mai e Sehova totatou teu tau fakalaumālie ke feala ai hatatou “tutuʼu mālohi ʼo fakafeagai ki te ʼu kākā ʼa te Tevolo.” (Efeso 6:11-18, MN ) Ko tatatou manako ki te moʼoni ʼe ina nonoʼo anai totatou koga loto, peʼe ina teuteuʼi tatou ki tatatou ʼu gāue faka Kilisitiano. Ko tatatou puke maʼu te ʼu lekula faitotonu ʼa Sehova, ʼe liliu anai ohage ko he kofu ukamea moʼo puipui ʼo totatou loto. Kapau ʼe tou tui te logo lelei ʼi totatou ʼu vaʼe, ʼe tou kau tuʼumaʼu anai ki te gāue fai faka mafola, pea ʼe ina fakaloto mālohiʼi anai tatou pea mo puipui tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ko tatatou tui mālohi ʼe hage anai ko he meʼa tali tau lahi, moʼo puipui tatou mai “te ʼu mahafu kakaha ʼa te agakovi,” tana ʼu kākā pea mo tana ʼu fakahala. Ko tatatou falala ki te fakahoko ʼo te ʼu fakapapau ʼa Sehova, ʼe liliu anai ko te puloga moʼo puipui ʼo totatou ʼu fealagia fakakaukau pea mo foaki mai te tokalelei ʼo te ʼatamai. (Filipe 4:7) Kapau ʼe tou faiva ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe hage anai ko he heletā ʼe feala ke tou fakaʼaogaʼi moʼo tokoni ki te hahaʼi ke nātou ʼāteaina mai te ʼu haʼisia fakalaumālie ʼa Satana. ʼE toe feala pe foki ke tou fakaʼaogaʼi te ʼu meʼa ʼaia moʼo puipui ʼo tatou totonu, ohage ko tona fai e Sesu ʼi tona ʼahiʼahiʼi e Satana.
19. ʼO hilifaki ki tatatou ‘fakafeagai ki te Tevolo,’ koteā te tahi meʼa ʼe tonu ke tou fai?
19 Kapau ʼe tou haga taupau “te teu tau katoa ʼo te ʼAtua” pea mo haga faikole tuʼumaʼu, ʼe feala ke tou falala ʼe puipui anai tatou e Sehova mokā ʼe tauʼi tatou e Satana. (Soane 17:15; 1 Kolonito 10:13) Kae neʼe fakahā e Sakopo ʼe mole tonu ke gata ʼaki pe tatatou “fakafeagai ki te Tevolo.” ʼE toe maʼua tāfito foki ke ‘tou fakalogo ki te ʼAtua,’ ʼaē ʼe tokaga kia tatou. (Sakopo 4:7, 8) ʼE tou vakaʼi anai ʼi te alatike ka hoa mai peʼe tou lava fai feafeaʼi te faʼahi ʼaia.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?
• Koteā te ʼu hele ʼa Satana neʼe tonu ke fakamamaʼo mai ai te kau ʼuluaki Kilisitiano?
• Koteā te ʼu kākā ʼe fakaʼaogaʼi e Satana ia ʼaho nei moʼo fakahalaʼi te ʼu kaugana ʼa Sehova?
• Neʼe fakafeagai feafeaʼi ia Sesu ki te ʼu fakahala ʼa te Tevolo?
• Koteā te teu tau fakalaumālie ʼe tou lava tui moʼo fakafeagai ki te Tevolo?
[Paki ʼo te pasina 8, 9]
Neʼe fakafeagai mālohi ia Sesu ki te Tevolo
[Paki ʼo te pasina 10]
Neʼe fakafisi te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō ki te ʼu fakafiafia agamālohi pea mo heʼeʼaoga
[Haʼuʼaga ʼo te paki]
The Complete Encyclopedia of Illustration/J. G. Heck