ʼE Tonu Ke Fetokoniʼaki Te Kau Kilisitiano
“Ko tatou ko te ʼu koga ʼo te sino e tahi.”—Efeso 4:25, MN.
1. Koteā ʼaē ʼe ʼui e te encyclopedia ʼo ʼuhiga mo te sino ʼo te tagata?
KO TE sino ʼo te tagata ʼe ko he meʼa fakatalakitupua! ʼE ʼui fēnei e te The World Book Encyclopedia: “ ʼI ʼihi temi ʼe ʼui e te hahaʼi ʼo ʼuhiga mo te sino ʼo te tagata ʼe ko te masini—heʼe makehe ʼaupito tona faʼu. Kae ko te sino ʼo te tagata ʼe mole ko he masini. ʼE feala ke fakatatau ki he masini ʼi tona ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe. Ko te sino ohage pe ko he masini ʼe lahi tona ʼu koga kehekehe. Ko tona ʼu koga fuli ohage pe ko te ʼu koga ʼo te masini, ʼe nātou fakahokohoko lelei tanatou ʼu gāue. Kae ʼe gāue fakatahi te ʼu koga fuli ʼaia, ʼo feala ai ki te sino peʼe ko te masini ke haʼele lelei.”
2. Ko te faʼahi fea ʼaē ʼe tatau ai te sino pea mo te kokelekasio faka Kilisitiano?
2 Ei, ʼe lahi te ʼu koga kehekehe ʼo te sino, pea ʼe takitahi pe tonatou ʼaoga. ʼE ʼi ai pe te gāue ʼo te ʼua, ʼo te ivi, pea mo te tahi atu ʼu koga ʼo te sino. ʼO feiā mo te hahaʼi fuli ʼo te kokelekasio faka Kilisitiano, ʼe feala pe ke nātou gāue fakatahi ki te fīmālie pea mo te matalelei fakalaumālie. (1 Kolonito 12:14-26) Koia ʼe mole fia maʼuhiga age anai he tahi ʼi te kokelekasio, peʼe manatu ʼo ʼuhiga mo ia totonu ʼe mole hona ʼaoga ʼi te kokelekasio.—Loma 12:3.
3. ʼE hā feafeaʼi ia Efeso 4:25 ko te kau Kilisitiano ʼe tonu ke nātou fetokoniʼaki?
3 Ohage pe ko te gāue fakatahi ʼo te ʼu koga ʼo te sino, ʼe tonu ki te kau Kilisitiano ke nātou fetokoniʼaki. Neʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo ki tona ʼu tēhina fakanofo: “ ʼI te temi ʼaenī kua koutou līaki ai te loi, koutou fepalalauʼaki ʼi te moʼoni, heʼe ko tatou ko te ʼu koga ʼo te sino e tahi.” (Efeso 4:25, MN ) ʼE ʼi ai te felogoi moʼoni pea mo te gāue fakatahi ʼi te hahaʼi ʼo te Iselaele fakalaumālie—“te sino ʼo Kilisito.” Ei, ko nātou fuli ʼaia ʼe ko te sino e tahi. (Efeso 4:11-13, MN ) Kae ʼe moʼoni te logo tahi ʼaē ʼe nātou maʼu, pea ʼe ʼamanaki te kau Kilisitiano ke nātou maʼuʼuli fakatahi ʼi te kele.
4. Ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē ʼe tou lava tokoni ai kia nātou kei foʼofoʼou?
4 ʼI te taʼu fuli, ʼe papitema ia te toko lauʼi afe hahaʼi ʼe nātou ʼamanaki ke nātou maʼuʼuli ʼi te palatiso ʼi te kele. Ko ʼihi ʼi te kokelekasio ʼe nātou tokoni fakafiafia kia nātou ʼaia ke nātou “hiki atu ki te katoa o te tagata kua lahi.” (Hepeleo 6:1-3) ʼE lagi ko he tali ki ni ʼu fehuʼi faka Tohi-Tapu peʼe nātou kaugā ʼolo mo nātou ʼo fai faka mafola. ʼE tou lava tokoni kia nātou kei foʼofoʼou ʼaki hatatou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼi tatatou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono faka Kilisitiano. ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe nātou tau ai mo ni ʼu faigataʼaʼia, ʼe tou lava fakaloto mālohiʼi nātou peʼe fakafimālieʼi nātou. (1 Tesalonika 5:14, 15) ʼE tonu ke tou kumi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ke tou tokoni ai ki niʼihi ke nātou “haga haʼele . . . ʼi te moʼoni.” (3 Soane 4, MN ) Peʼe tou tūpulaga peʼe tou matuʼa, pe neʼe heʼeki fualoa peʼe kua fualoa tatatou haʼele ʼi te moʼoni, kae ʼe tou lava hikihiki ia te fīmālie fakalaumālie ʼo totatou ʼu tēhina—pea ʼe tou ʼaoga kia nātou.
ʼE ʼAoga Ke Tou Tokoni Kia Nātou
5. Neʼe koteā te tokoni lelei neʼe foaki e Akila mo Pilisila kia Paulo?
5 Ko te ʼu taumatuʼa Kilisitiano ʼe nātou fiafia mo nātou ʼi tanatou tokoni ki tonatou ʼu tēhina. Ohage la ko Akila pea mo tona ʼohoana ko Pilisila neʼe nā tokoni kia Paulo. Neʼe nā fakaafe ia ia ki tonā ʼapi, neʼe nā gāue mo ia ki te faʼu ʼo te ʼu falelā, pea neʼe nā lagolago kia ia ʼi te fakatuʼu ʼo te kokelekasio foʼou ʼi Kolonito. (Gaue 18:1-4) ʼE mole talanoa kiai te Tohi-Tapu, kae neʼe meimei pe ke nā mate maʼa Paulo. Neʼe nā nonofo ʼi Loma ʼi te temi ʼaē neʼe ʼui fēnei ai e Paulo ki te kau Kilisitiano ʼo Kolonito: “ ʼOʼofa age kia Pilisila mo Akila, ʼoku ʼu kaugā gāue ia Kilisito Sesu, ʼaē neʼe mei tuʼusi tonā ʼu kia ʼuhi ko toku nefesi, pea ʼe ʼau fakamālo kia nāua, ʼo mole ko ʼau tokotahi pe, kae ʼe toe kau ai mo te ʼu kokelekasio fuli ʼo te ʼu puleʼaga.” (Loma 16:3, 4, MN ) Ko ʼihi Kilisitiano ʼo te temi nei ohage pe ko Akila mo Pilisila, neʼe nātou fakatuʼu te ʼu kokelekasio pea mo tokoni ki tonatou ʼu tēhina ʼi te ʼu faʼahiga ʼaluʼaga kehekehe, ʼo teitei pe ʼi ʼihi temi ke nātou mamate maʼa te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ke mole gaohi koviʼi peʼe mole matehi e tonatou ʼu fili.
6. Koteā te tokoni neʼe foaki kia Apolose?
6 Neʼe toe tokoni ia Akila mo Pilisila ki te Kilisitiano poto palalau ko Apolose, ʼaē neʼe ina akoʼi ia Sesu Kilisito ki te hahaʼi ʼo Efeso. ʼI te temi ʼaia, neʼe mahino pe Apolose ki te papitema ʼaē neʼe fai e Soane ʼo ʼuhiga mo te fakahemala ki te ʼu agahala ʼaē neʼe fai ki te fuakava ʼo te Lao. Koia ʼi tanā mahino ʼaē ʼe ʼaoga ke fai he tokoni kia Apolose, koia ko Akila mo Pilisila neʼe nā “fakamahinohino lelei age kia te ia te ala ʼo te ʼAtua.” ʼE mahino ia lagi neʼe nā fakamahino age ko te papitema ʼo te kau Kilisitiano ʼe tonu ke fakauku katoa te sino ki te vai pea ke nātou maʼu ai te laumālie maʼoniʼoni. Neʼe muliʼi e Apolose te faʼahi ʼaia. Ki muli age ʼi Akaia, “neʼe tokoni lahi kia nātou ʼaē neʼe tui ʼuhi ko te ʼofa makehe ʼo te ʼAtua; koteʼuhi, ʼaki he lotomālohi neʼe ina fakamoʼoni katoa ʼi muʼa ʼo te hahaʼi neʼe faihala te kau Sutea, pea neʼe ina fakahā ʼaki te Tohi-Tapu neʼe ko Sesu ia ko Kilisito.” (Gaue 18:24-28, MN ) Ko te ʼu palalau ʼaē ʼe fai e te ʼu tēhina ʼe feala ke tokoni ki te hikihiki ʼo tatatou mahino ki te Folafola ʼa te ʼAtua. Mo te faʼahi foki ʼaia, ʼe tou ʼaoga ai ki totatou ʼu tēhina.
Ko Te Tokoni ʼi Te Faʼahi Fakasino
7. Neʼe feafeaʼi te kau Filipe ʼi te temi ʼaē neʼe ʼaoga ai ki tonatou ʼu tēhina he tokoni fakasino?
7 Ko te kau Kilisitiano ʼo te kokelekasio ʼo Filipe neʼe nātou ʼofa ʼaupito kia Paulo pea ʼi tana nofo ʼi Tesalonika neʼe nātou momoli ki ai te ʼu meʼa ʼofa ʼi te faʼahi fakasino. (Filipe 4:15, 16) ʼI te temi ʼaē neʼe ʼaoga ai he tokoni fakasino ki te ʼu tēhina ʼo Selusalemi, neʼe foimo fakahā atu aipe e te ʼu tēhina ʼo Filipe tanatou fia lagolago kia nātou ʼaia ʼaki tonatou ʼu koloā. ʼI tana leleiʼia ʼaupito te tokoni ʼo tona ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo Filipe, neʼe talanoa ia Paulo kia nātou ohage ko he faʼifaʼitaki ki te tahi ʼu tēhina mo tuagaʼane.—2 Kolonito 8:1-6.
8. Neʼe feafeaʼi te aga ʼa Epafolotito?
8 ʼI te temi ʼaē neʼe pilisoniʼi ai Paulo, neʼe momoli e te kau Filipe te ʼu meʼa ʼofa ʼi te faʼahi fakasino kae neʼe nātou toe fekauʼi mo tonatou tēhina ko Epafolotito ke ʼalu kia nātou. Neʼe ʼui fēnei e Paulo: “Nee amanaki ia [ia Epafolotito] ke mate o uhiga mo te gaue a Kilisito, pea nee ina momoli tona mauli, ke ina fakakatoa tautou tauhi o uhiga mo au.” (Filipe 2:25-30; 4:18) ʼE mole ʼui mai ʼi henī pe ko Epafolotito neʼe ko he tagata ʼāfea peʼe ko he tagata faifekau faka minisitelio. Kae ko te Kilisitiano neʼe maʼuli faka sakilifisio pea mo tokoni lelei, he neʼe ʼaoga moʼoni kia Paulo. ʼE ʼi ai koa he tahi ʼe hage ko Epafolotito ʼi tokotou kokelekasio?
Neʼe Ko Te ‘ ʼu Tokoni Fakaloto Mālohi’
9. Koteā te faʼifaʼitaki ʼe tou maʼu mai ia Alisitaloko?
9 Ko te ʼu tēhina pea mo te ʼu tuagaʼane ʼofa ohage ko Akila, mo Pilisila, mo Epafolotito ʼe nātou maʼuhiga ʼaupito ʼi te ʼu kokelekasio. Ko totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼe lagi nātou hage ko te Kilisitiano ko Alisitaloko ʼo te ʼuluaki sēkulō. Ko ia pea mo ʼihi neʼe ko “he tokoni ʼe fakaloto mālohi,” pea lagi neʼe nātou fakafimālieʼi peʼe tokoni ki niʼihi neʼe tau mo he ʼu fihifihia. (Kolose 4:10, 11, MN ) ʼI tana tokoni kia Paulo, ko Alisitaloko neʼe liliu ko tona kaumeʼa moʼoni ʼi te temi faigataʼaʼia ʼo Paulo. Neʼe hage ia ko te talanoa ʼaē ia Tāʼaga Lea 17:17: “Ko he kaumeʼa moʼoni ʼe ʼofa ia ʼi te temi fuli pe, pea ʼe ko he tēhina ia ʼe tupu moʼo te ʼu ʼaho ʼo te mamahi.” Ko tatou fuli ʼe tonu ke tou faiga ke tou liliu ko he “tokoni ʼe fakaloto mālohi” ki ʼotatou ʼu kaugā fagona. ʼE tonu ke tou tokoni tāfito kia nātou ʼaē ʼe tau mo ni ʼu faigataʼaʼia.
10. Koteā te faʼifaʼitaki neʼe tuku mai e Petelo ki te ʼu tagata ʼāfea?
10 Ko te kau tagata ʼāfea ʼe tonu tāfito ke nātou fakaloto mālohiʼi tonatou ʼu tēhina pea mo tuagaʼane fakalaumālie. Neʼe ʼui fēnei e Kilisito ki te ʼapositolo ko Petelo: “Fakamalohiʼi ou tehina.” (Luka 22:32) Neʼe lava fai e Petelo te faʼahi ʼaia koteʼuhi neʼe ina fakahā te ʼu kalitate mālohi, tāfito ʼi te ʼosi fakatuʼuake ʼo Sesu. ʼU tagata ʼāfea, ʼi te ʼu faʼahi fuli koutou faiga ke koutou fai feiā ʼaki he lotolelei pea mo he aga fakapelepele heʼe koutou ʼaoga ki ʼokotou ʼu tēhina.—Gaue 20:28-30; 1 Petelo 5:2, 3.
11. ʼE tou lava faʼifaʼitakiʼi feafeaʼi ia te tui mālohi ʼa Timoteo?
11 Ko te kaugā gāue folau ʼo Paulo ko Timoteo, neʼe ko te tagata ʼāfea neʼe tokaga moʼoni ki te kau Kilisitiano. Logola neʼe mahamahaki, kae neʼe tui mālohi Timoteo pea mo ‘kaugā kaugana mo Paulo ki te faka mafola ʼo te logo lelei.’ Koia neʼe lava ʼui fēnei ai e te ʼapositolo ki te kau Filipe: “E mole au mau he tahi e hage ko ia, e tatau oma loto, pea e tokaga mooni anai kia mea o uhiga mo koutou.” (Filipe 2:20, 22; 1 Timoteo 5:23; 2 Timoteo 1:5) Kapau ʼe tou hage ko Timoteo pea ʼe tou liliu anai ko he tapuakina maʼa totatou ʼu tēhina. ʼIo, ʼe tonu ke tou kātakiʼi totatou ʼu vaivaiʼaga pea mo totatou ʼu faigataʼaʼia, kae ʼe tonu foki ke tou maʼu he tui ʼe mālohi pea mo he tokaga ʼofa ki totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE tonu ke tou manatuʼi tuʼumaʼu ʼe tou ʼaoga kia nātou.
Ko Te ʼu Fafine Neʼe Tokaga Ki ʼIhi
12. Koteā te ako ʼe tou maʼu mai te faʼifaʼitaki ʼa Tolokasi?
12 Ko Tolokasi neʼe kau ʼi te ʼu fafine aga faka lotu ʼaē neʼe tokaga ki ʼihi. ʼI te temi ʼaē neʼe mate ai, neʼe pāuiʼi e te kau tisipulo ia Petelo pea neʼe nātou taki ia ia ki te kogafale ʼi te laufata. “Nee fai fetagihi i ai ia natou finetaka pea nee natou tutuu i ona mua o fakahaʼage te u tunika mo te u pulupulu nee gaohi e Talika i tana kei fakatahi mo natou.” Neʼe toe fakatuʼuake ia Tolokasi pea ʼe mahino ia neʼe hoko atu pe te ‘lahi ʼo tana ʼu gāue lelei pea mo te ʼu meʼa ʼofa ʼe ina fai ʼaki he lotolelei.’ ʼI te kokelekasio faka Kilisitiano ia ʼaho nei, ohage ko Tolokasi ʼe ʼi ai te ʼu fafine ʼe lagi nātou tui te ʼu mutuʼi meʼa peʼe nātou fai he tahi atu ʼu meʼa ʼe ʼaoga maʼa ʼihi. ʼE mahino ia, ko tanatou ʼu ʼuluaki gāue lelei ʼe nātou fai moʼo faka haʼele ki muʼa ia te ʼu meʼa ʼo te Puleʼaga pea mo nātou kau ki te fai ʼo ni ʼu tisipulo.—Gaue 9:36-42; Mateo 6:33; 28:19, 20.
13. Neʼe tokaga feafeaʼi ia Litia ki tona ʼu kaumeʼa Kilisitiano?
13 Ko Litia ko te fafine neʼe manavasiʼi ki te ʼAtua neʼe tokaga ki te hahaʼi. Neʼe tupu ʼi Tiatile, pea neʼe nofo ʼi Filipe ʼi te temi tonu ʼaē neʼe fai faka mafola ai Paulo ʼi te taʼu 50 ʼo totatou temi. Ko Litia lagi neʼe ko te fafine Sutea poloselite, neʼe lagi ʼi ai he kau Sutea e tokosiʼi kae neʼe mole nātou ʼi te sinakoka ʼo Filipe. Ko ia pea mo ʼihi fafine aga faka lotu neʼe nātou fakatahi ʼo tauhi ʼi te kauvai ʼi te temi ʼaē neʼe fai faka mafola ai e te ʼapositolo ia te logo lelei kia nātou. ʼE ʼui fēnei e te fakamatala: “Nee fakaʼava e te Aliki tona loto [ʼo Litia] ke fakalogo kia mea nee akonaki ki ai Paulo. Pea i te hili o tona papitema mo tona kauga api, nee faiga mai kia matou mo ui maʼana: ‘Kapau kua koutou fakamooni, e au tui ki te Aliki, koutou omai o nonofo i toku api’, pea nee ina fakamalohiʼi matou ke matou nonofo.” (Gaue 16:12-15) ʼI te fia fai e Litia ia he ʼu meʼa lelei maʼa ʼihi, neʼe ina fakalotoʼi ia Paulo pea mo tona ʼu kaugā gāue ke nātou nonofo iō ia. ʼE tou fakafetaʼi ki te ʼu tali kāiga feiā ia ʼaho nei ʼa te kau Kilisitiano mokā ʼe nātou fakahā ʼaki te agalelei pea mo te ʼofa!—Loma 12:13; 1 Petelo 4:9.
Mo Koutou Kau Tūpulaga ʼe ʼi Ai Tokotou ʼAoga
14. Neʼe feafeaʼi te aga ʼa Sesu ki te ʼu tamaliki?
14 Ko te kokelekasio faka Kilisitiano neʼe fakatuʼu e Sesu Kilisito ia te ʼAlo agalelei pea mo manavaʼofa ʼo te ʼAtua. Neʼe faigafua te fakaōvi ʼo te hahaʼi kia te ia ʼuhi he neʼe ʼofa pea mo lotomahino. ʼI te kamata ʼaumai e ʼihi ia tanatou ʼu tamaliki kia Sesu ʼi te tahi ʼaluʼaga, neʼe fia kapu nātou e tana ʼu tisipulo. Kae neʼe ʼui fēnei age e Sesu: “Koutou tuku te tamaliki ke omai kia te au, aua tautou taofi natou; koteuhi ko te Puleaga o te Atua e anatou ae e hage ko natou. Mooni, e au tala atu kia koutou, ko ae mole ina tali te Puleaga o te Atua o hage he tamasiʼi, e mole hu anai ki ai.” (Maleko 10:13-15) Ke tou maʼu te ʼu tapuakina ʼo te Puleʼaga, ʼe tonu ke tou agavaivai pea mo faigafua hotatou akoʼi ohage ko te kau tamaliki. Neʼe fakahā e Sesu tona ʼofa ki te kihiʼi tamaliki ʼi tana fāʼufua kia nātou pea mo tapuakinaʼi nātou. (Maleko 10:16) E feafeaʼi ki te kau tūpulaga ia ʼaho nei? Ke mahino kia koutou ʼe ʼofainaʼi koutou pea ʼe koutou ʼaoga ʼi te kokelekasio.
15. Koteā te ʼu meʼa ʼo ʼuhiga mo Sesu ʼe fakahā mai ia Luka 2:40-52, pea koteā te faʼifaʼitaki neʼe ina tuku ki te kau tūpulaga?
15 ʼI te kei veliveli ʼa Sesu, neʼe ina fakahā tona ʼofa ki te ʼAtua pea mo te Tohi-Tapu. ʼI tona taʼu 12, neʼe haʼu ia mai Nasaleti mo tana ʼu mātuʼa, ia Sosefo pea mo Malia ʼo ʼolo ki Selusalemi ke nātou kau ki te toʼotoʼoga ʼo te Pāsikate. ʼI tanatou liliu kiō nātou, neʼe fakatokagaʼi e te ʼu mātuʼa ʼa Sesu neʼe puli Sesu ʼi te fagona. Pea neʼe nā maʼu atu ia ia ʼe nofo ʼi te fale lotu, ʼe fakalogo ki te kau faiako Sutea pea mo faifehuʼi ai. ʼI tana punamaʼuli heʼe mole ʼiloʼi e Sosefo mo Malia pe neʼe ʼifea ia ia, neʼe fehuʼi fēnei age e Sesu: “[ʼE] mole koulua iloi e tonu ke au nofo i te api o taku Tamai?” Pea neʼe liliu mo tana ʼu mātuʼa kiō nātou, pea neʼe fakalogo kia nāua, pea neʼe tuputupu ʼi te poto mo te lahi ʼo tona sino. (Luka 2:40-52) ʼE ko he faʼifaʼitaki lelei neʼe tuku mai e Sesu ki tatatou kau tūpulaga! ʼE mahino ia, ʼe tonu anai ke nātou fakalogo ki tanatou ʼu mātuʼa pea mo tokaga ki te ako ʼo te ʼu meʼa fakalaumālie.—Teutalonome 5:16; Efeso 6:1-3.
16. (a) Koteā ʼaē neʼe kalagaʼi e te ʼu kiʼi tamaliki tagata ʼi te temi ʼaē neʼe faka mafola ai Sesu ʼi te fale lotu? (b) Koteā te pilivilesio ʼe maʼu ia ʼaho nei e te kau Kilisitiano tūpulaga?
16 ʼI tokotou temi tūpulaga, ʼe koutou lava faka mafola ʼo ʼuhiga mo Sehova ʼi te faleako pea mo te ʼu ʼapi mo takotou ʼu mātuʼa. (Isaia 43:10-12; Gaue 20:20, 21) ʼI te temi ʼaē neʼe fai faka mafola ai Sesu pea mo ina fakamālōlō te hahaʼi ʼi te fale lotu ʼi te kiʼi temi nounou ʼi muʼa ʼo tona mate, ko te ʼu tamaliki tagata neʼe nātou kalaga fēnei: “Hāofaki, ʼe mātou kole atu, te ʼAlo ʼo Tavite!” Neʼe ʼiʼita te kau pule pelepitelo pea mo te kau sekelipa, pea ʼui maʼa nātou: “ ʼE ke logo ki te meʼa ʼaē ʼe nātou ʼui?” Neʼe ʼui maʼa Sesu kia nātou: “Ei. Neʼe mole heʼeki koutou lau koa la te meʼa ʼaenī: ‘Mai te gutu ʼo te kihiʼi tamaliki pea mo nātou ʼaē ʼe kei huhu, neʼe ke foaki ia te fakavikiviki.’ ” (Mateo 21:15-17, MN ) Ohage ko te ʼu tamaliki ʼaia, ʼe koutou maʼu e koutou kau tūpulaga ʼo te kokelekasio ia te pilivilesio lahi ʼaē ke koutou fakavikiviki ki te ʼAtua pea mo tona ʼAlo. ʼE mātou loto pea ʼe koutou ʼaoga kia mātou ke tou kaugā gāue fakatahi ʼi te faka mafola ʼo te Puleʼaga.
ʼI Te Temi ʼAē ʼe Hoko Ai Te ʼu Fihifihia
17, 18. (a) He koʼe neʼe tānaki e Paulo te ʼu meʼa ʼofa maʼa te kau Kilisitiano ʼaē ʼi Sutea? (b) Neʼe malave feafeaʼi ki te kau Kilisitiano Senitile pea mo Sutea ia te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe nātou fai maʼa te kau Kilisitiano ʼaē ʼi Sutea?
17 Tatau aipe peʼe feafeaʼi totatou ʼu ʼaluʼaga, ʼe uga tatou e te ʼofa ke tou tokoni ki totatou ʼu kaugā fagona Kilisitiano ʼaē ʼe faigataʼaʼia. (Soane 13:34, 35; Sakopo 2:14-17) Neʼe uga e tona ʼofa ki tona ʼu tēhina pea mo tuagaʼane ʼaē ʼi Sutea ke tānaki e Paulo he ʼu meʼa ʼofa maʼa nātou ʼo te kokelekasio ʼi Akaia, mo Kalate, mo Masetonia, pea mo te tisitilike ʼo Asia. Ko te fakataga, pea mo te ʼu maveuveu faka sivile, pea mo te hoge ʼaē neʼe tau mo te ʼu tisipulo ʼi Selusalemi, ʼe lagi ko te ʼu meʼa ʼaia ʼaē neʼe ʼui ai e Paulo ko te “[ʼu] mamahi,” te ‘ ʼu fakataga,’ “te faʼao o [tonatou ʼu] koloa.” (Hepeleo 10:32-34; Gaue 11:27–12:1) Ko te tupuʼaga la ʼaia ʼo te tokaga ʼa Paulo ʼo tānaki te ʼu meʼa ʼofa maʼa te kau Kilisitiano māsisiva ʼaē ʼi Sutea.—1 Kolonito 16:1-3; 2 Kolonito 8:1-4, 13-15; 9:1, 2, 7.
18 Ko te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe fai maʼa te kau maʼoniʼoni ʼaē ʼi Sutea, neʼe fakahā ai te noʼo fale tautēhina neʼe kua maʼu ʼi te kau atolasio Sutea pea mo Senitile ʼa Sehova. Ko te foaki ʼo te ʼu koloā neʼe feala ki te kau Kilisitiano Senitile ke nātou fakahā ai ki tonatou ʼu tēhina Sutea tonatou loto fakafetaʼi ki te ʼu koloā fakalaumālie ʼaē neʼe nātou maʼu mai ia nātou. Koia, neʼe hoko ai te fefoakiʼaki ʼi te faʼahi fakasino pea mo te faʼahi fakalaumālie ia nātou. (Loma 15:26, 27) Ia ʼaho nei, ko te ʼu meʼa ʼofa maʼa te ʼu tēhina māsisiva ʼe toe fai pe ʼaki te lotolelei pea mo te ʼofa. (Maleko 12:28-31) ʼE toe ʼaoga foki ki te faʼahi ʼaia tatatou fetokoniʼaki ke feala ai ‘kia ia ʼaē neʼe veliveli tana meʼa ke mole veliveli ifo tana maʼu.’—2 Kolonito 8:15.
19, 20. Koutou tuku mai he faʼifaʼitaki, peʼe feafeaʼi te tokoni ʼa te hahaʼi ʼa Sehova mokā hoko he ʼu tuʼutāmaki.
19 ʼI tatatou ʼiloʼi ko te kau Kilisitiano ʼe tonu ke nātou fetokoniʼaki, ʼe tou foimo tokoni anai ki totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi te tui. Ohage la, koutou fakatokagaʼi te meʼa neʼe fai ʼi te ʼosi tō ʼo te mafuike pea mo te tafe ʼo te pela fakamataku ʼi El Salvador ʼi te kamataʼaga ʼo te taʼu 2001. Neʼe fakamatala fēnei: “Ko te ʼu tokoni neʼe fai e te ʼu tēhina ʼo te ʼu kolo fuli ʼo El Salvador. Neʼe ʼōmai te ʼu tēhina mai Kuatemala, mo Amelika, pea mo Kanata ʼo tokoni mai kia mātou. . . . ʼI te kiʼi temi nounou pe neʼe laga ai te ʼu Fale ʼo Te Puleʼaga e 3 mo te ʼu ʼapi e 500 tupu. Neʼe feala ke sio te hahaʼi ki he fakamoʼoni lahi ʼaki te gāue kinakina pea mo te tokoni fakamalotoloto ʼaē neʼe fakahā e te ʼu tēhina.”
20 ʼE ʼui fēnei e te tohi mai te Potu Saute ʼo Afelika: “Ko te lōmaki fakamataku ʼaē neʼe tō ʼi Mosapike, neʼe tuʼutāmaki ai totatou ʼu tēhina Kilisitiano e tokolahi. Neʼe tokaga te filiale ʼo Mosapike ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga kia nātou. Ko te ʼu tēhina ʼo te filiale neʼe nātou kole mai ke mātou momoli age he ʼu mutuʼi meʼa lelei maʼa te ʼu tēhina ʼaē neʼe ʼaoga kiai. Neʼe mātou tānaki te ʼu mutuʼi meʼa ʼo fafaʼo ki te kotenea mutuʼi meʼa ke fakamomoli ki tomatou ʼu tēhina ʼi Mosapike.” Ei ʼi te ʼu taʼi ʼaluʼaga ʼaia, ʼe tonu ke tou fetokoniʼaki.
21. Koteā anai ka tou vakaʼi ʼi te alatike ka hoa mai?
21 Ohage ko tatatou ʼui ʼi te kamata ʼo te alatike, ʼe maʼuhiga te ʼu koga fuli ʼo te sino. ʼE toe feiā pe mo te kokelekasio faka Kilisitiano. Ko te hahaʼi fuli ʼaē ʼi te kokelekasio ʼe tonu ke nātou fetokoniʼaki. ʼE ʼaoga foki ke nātou haga tauhi ʼi te logo tahi. Ko te alatike ka hoa mai, ʼe tou vakaʼi anai te ʼu meʼa ʼaē ʼe nātou faka fealagia te faʼahi ʼaia.
ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai
• Koteā ʼaē ʼe tatau ai te sino ʼo te tagata pea mo te kokelekasio faka Kilisitiano?
• Koteā ʼaē neʼe fai e te ʼu ʼuluaki Kilisitiano ʼi te temi ʼaē neʼe ʼaoga ai ki tonatou ʼu tēhina he tokoni?
• Koteā te ʼu faʼifaʼitaki ʼi te Tohi-Tapu ʼe ʼasi mai ai ʼe ʼaoga ki te kau Kilisitiano ke nātou fetokoniʼaki?
[Paki ʼo te pasina 10]
Neʼe tokaga ia Akila mo Pilisila ki te hahaʼi
[Paki ʼo te pasina 12]
ʼE fetokoniʼaki te hahaʼi ʼa Sehova mokā hoko he ʼu fihifihia