Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w02 1/12 p. 4-7
  • Te Foaki ʼAē ʼe Tou Maʼu Ai Te Fiafia

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Te Foaki ʼAē ʼe Tou Maʼu Ai Te Fiafia
  • Te Tule Leʼo—2002
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Te Totogi ʼo Te Time Pea Mo Te Lao ʼa Moisese
  • Te Meʼa ʼe Foaki e Te Kilisitiano
  • “O Fai Ki Te Mea Kua Tonu Ki Ai Tona Loto”
  • Te Foaki ʼAki He Lotolelei Ia ʼAho Nei
  • ʼE Li Koa e Te Kau Fakamoʼoni ʼa Sehova Ia He Vahe Hogofulu Ki Te Lotu?
    Fehuʼi ʼe Fai Tuʼumaʼu
  • Te Foaki Kae Faigataʼaʼia
    Te Tule Leʼo—2002
  • “Koutou Fetuku Mai Te Hogofulu ʼo Te Vahe Fuli Ki Te Faleoko”
    Te Tule Leʼo—1992
  • “Koutou Mauli i Te Fakafetai”
    Te Tule Leʼo—2003
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2002
w02 1/12 p. 4-7

Te Foaki ʼAē ʼe Tou Maʼu Ai Te Fiafia

KO GENIVAL, ʼe nofo ʼi te nofoʼaga fakaʼofaʼofa ʼi te potu noleto esite ʼo Pelesile, pea ʼaki pe tona kiʼi totogi ʼaē neʼe ina maʼu ʼi tana gāue leʼoleʼo ʼi te lopitali neʼe ina taupau ai tona ʼohoana pea mo tana fānau. Logola tona ʼu fihifihia, neʼe tokaga ia Genival ʼo totogi fakalelei ia te time. ʼE ina manatuʼi te faʼahi ʼaia mo alaala tona fatu: “ ʼI ʼihi temi neʼe fia kai toku famili kae neʼe ʼau sakilifisioʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼaoga ki toku famili ʼi taku fia foaki ki te ʼAtua te meʼa ʼaē ʼe lelei.”

Neʼe mole kei gāue ia Genival kae neʼe kei ina totogi pe tana time. Ko te tagata takitaki ʼi tana lotu neʼe ina uga ia ia ke ina ʼahiʼahiʼi te ʼAtua ʼo ina foaki ki ai he totogi ʼe lahi. Neʼe ina fakapapau age ʼe tapuakinaʼi ai leva ia ia e te ʼAtua. Koia neʼe fakatuʼutuʼu ai e Genival ke ina fakatau tona ʼapi pea ko te falā ʼaē ka ina maʼu ai ʼe ina foaki leva maʼa te ʼēkelesia.

ʼE tokolahi ia nātou ʼaē ʼe nātou foaki fakamalotoloto ohage ko Genival. Tokolahi te hahaʼi māsisiva ʼe nātou fakahoko fakalelei tonatou maʼua ʼaē ko te totogi ʼo te time ʼuhi he neʼe akoʼi age e tanatou lotu, ʼe ko te faʼahi ʼaia ʼe fakamaʼua mai e te Tohi-Tapu. Kae ko te moʼoni koa?

Te Totogi ʼo Te Time Pea Mo Te Lao ʼa Moisese

Ko te fakatotonu ʼaē ke totogi te time neʼe tuʼu ʼi te Lao ʼaē neʼe foaki e Sehova ʼAtua ki te ʼu telepi e 12 ʼo te Iselaele ʼāfea kua hili nei kiai taʼu e 3 500. Neʼe tuʼu ʼi te Lao ʼaia ke foaki te vahe e tahi ʼi te hogofulu ʼo te ʼu magisi ʼo te kele pea mo te ʼu fuaʼi ʼakau, pea mo te vahe e tahi ʼi te hogofulu ʼo te ʼu manu maʼa te telepi ʼo Levi heʼe ko he tokoni kia nātou ʼo ʼuhiga mo tanatou ʼu gāue ʼaē ʼe nātou fai ʼi te tapenakulo.—Levitike 27:30, 32; Faka au 18:21, 24.

Neʼe fakapapauʼi age e Sehova ki te kau Iselaele ko te Lao ‘ ʼe mole mamafa fau anai maʼa nātou.’ (Teutalonome 30:11) Kapau ʼe nātou fakalogo fakalelei ki te ʼu folafola ʼa Sehova, ohage la ko te totogi ʼo te time, pea ʼe nātou maʼu tana fakapapau ʼo ʼuhiga mo he taʼukai ʼe mahu ʼaupito. Pea ohage pe ko he puipui ki he ʼu temi faigataʼaʼia neʼe tuku keheʼi tuʼumaʼu te tahi time ʼi te taʼu fuli, tāfito la ʼi te ʼu ʼaho ʼaē neʼe fakatahitahi ai te hahaʼi ki tanatou ʼu toʼotoʼoga faka lotu. Koia, ‘ko te matāpule, te tama ʼaē ʼe hala mo tāmai, pea mo te vitua’ ʼe feala ke nātou kai ʼo mākona.—Teutalonome 14:28, 29; 28:1, 2, 11-14.

Neʼe mole hinoʼi e te Lao he tuʼā mokā mole totogi te time, kae neʼe fakamaʼua ki te kau Iselaele takitokotahi te aga ʼaē ʼe tonu ke fai moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni ʼi te faʼahi ʼaia. ʼIo, neʼe tukugakoviʼi e Sehova te kau Iselaele ʼaē neʼe nātou meʼa noaʼi te totogi ʼo te time ʼi te temi ʼo Malakia ʼi tanatou ‘kaihaʼa ia ia ʼi te ʼu time pea mo te ʼu mōlaga.’ (Malakia 3:8, New International Version ) ʼE faka ʼuhiga feiā koa ki te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole nātou totogi ia te time?

Tou fakakaukauʼi age muʼa. ʼI te agamāhani ko te ʼu lao ʼa he fenua ʼe mole fakaʼaogaʼi ʼi tuʼa atu ʼo te fenua ʼaia. Ohage la ʼi Pilitania ko te lao ʼaē ʼe fakamaʼua ki te hahaʼi taki motokā ke nātou uli ʼi te faʼahi hema ʼo te ala ʼe mole ʼaoga ia kia nātou ʼaē ʼe uli motokā ʼi Falani. ʼO toe feiā pe, ko te lao ʼo ʼuhiga mo te totogi ʼo te time neʼe fakaʼaogaʼi pe ki te fuakava ʼaē neʼe fai e te ʼAtua pea mo te puleʼaga ʼo Iselaele. (Ekesote 19:3-8; Pesalemo 147:19, 20) Ko te lao ʼaia neʼe fakamaʼua pe ki te kau Iselaele.

Tahi ʼaē meʼa, tatau aipe peʼe ko te ʼAtua ʼe mole fetogi ʼi he temi, kae ʼi ʼihi temi ko tana ʼu lekula ʼe lava fetogi. (Malakia 3:6) ʼE ʼui fakahagatonu e te Tohi-Tapu ko te mate faka sakilifisio ʼa Sesu ʼi te taʼu 33 ʼo totatou temi, neʼe ina “molehi” ai, pe neʼe ina “maumaui” ai te Lao pea mo te “lao . . . [ʼo] te vahe [e] tahi [ʼi] te hogofulu.”—Kolose 2:13, 14; Efeso 2:13-15; Hepeleo 7:5, 18.

Te Meʼa ʼe Foaki e Te Kilisitiano

Kae ko te ʼu meʼa ʼofa moʼo lagolago ki te tauhi moʼoni neʼe kei ʼaoga pe ia. Neʼe fekauʼi e Sesu tana kau tisipulo ke nātou ‘liliu ko he kau fakamoʼoni ʼo kaku ki te potu taupotu ʼo te kele.’ (Gaue 1:8) ʼI te tuputupu ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe tui, neʼe ʼaoga ai he kau faiako pea mo he ʼu tagata taupau moʼo ʼaʼahi pea mo fakaloto mālohiʼi te ʼu kokelekasio. Neʼe ʼaoga ke tokaga ki te kau vitua, te fānau ʼe hala mo tāmai mo faʼe, pea mo te hahaʼi māsisiva. E feafeaʼi ʼapē te totogi ʼo te ʼu faʼahi ʼaia e te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō?

ʼI te taʼu 55 ʼo totatou temi, neʼe fai te kole ki te kau Kilisitiano Senitile ʼi Eulopa pea mo Asia maʼa te kokelekasio masiva ʼo Sutea. ʼI tana ʼu tohi ki te kokelekasio ʼo Kolonito, ʼe fakahāhā e te ʼapositolo ko Paulo peʼe feafeaʼi ‘te tānaki meʼa ʼofa ʼaia maʼa te kau maʼoniʼoni.’ (1 Kolonito 16:1) ʼE lagi tou punamaʼuli ki te ʼu palalau ʼaē neʼe fai e Paulo ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano ʼaē neʼe nātou foaki meʼa ʼofa.

Neʼe mole fakamālohiʼi e te ʼapositolo ko Paulo tona ʼu kaugā fagona ke nātou foaki. Ko te kau Kilisitiano Masetonia ʼaē neʼe tau mo te “ahiahiʼi” pea mo te “masiva fakaoafaofa” neʼe nātou ‘kole fakamālohi kia te ia te pilivilesio ʼaē ke nātou foaki ʼaki he lotolelei pea mo nātou kau ki te minisitelio ʼa te kau maʼoniʼoni.’—2 Kolonito 8:1-4.

ʼE mahino ia, neʼe fakaloto mālohiʼi e Paulo te kau Kolonito maʼu koloā ke nātou faʼifaʼitakiʼi te manavaʼofa ʼaia ʼo tonatou ʼu tēhina Masetonia. Kae ʼe ʼui fēnei e te tohi, neʼe ‘mole ina fai he ʼu lekula ki te faʼahi ʼaia, neʼe ina leleiʼia age ke ina kole, mo tokoni, mo fakaloto mālohi peʼe kolekole kia nātou ia te ʼu meʼa ʼaia. Kana neʼe fakakinauʼi la ki te kau Kolonito ia te faʼahi ʼaia, kanaʼauala ʼe mahino ia ʼe mole nātou foaki ʼaki te fiafia pea mo te loto ʼofa.’ Neʼe ʼiloʼi e Paulo “e ofa te Atua kia ia ae e ina foaki fakafiafia,” ʼe mole ko he tahi ʼe ina foaki “mo te loto mamahi.”—2 Kolonito 9:7.

Neʼe foaki fakafiafia e te kau Kolonito ʼuhi ko te lahi ʼo tanatou tui pea mo tonatou ʼatamai mālama, pea mo tonatou ʼofa moʼoni ki tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano.—2 Kolonito 8:7, 8.

“O Fai Ki Te Mea Kua Tonu Ki Ai Tona Loto”

Neʼe mole fakahā e Paulo te lahi peʼe ko te vahe ʼo tonatou ʼu koloā ʼaē ke nātou foaki, kae neʼe ina ʼui age pe kia nātou “ ʼi te ʼuluaki ʼaho ʼo te vāhaʼa, ke nātou tahi tuku keheʼi he falā ʼi tonatou ʼu koloā.” (Ko mātou ʼaē neʼe mātou fakaʼiloga kehe; 1 Kolonito 16:2, NIV ) ʼI tanatou fakatuʼutuʼu fakatomuʼa te faʼahi ʼaia pea mo tuku keheʼi he meʼa ʼo nātou fai hoholo, neʼe mole hage ʼe mamafa te faʼahi ʼaia ki te kau Kolonito peʼe nātou hoha mokā tau mai ia Paulo. Neʼe fakalogo ki te Kilisitiano takitokotahi ia te lahi ʼo tana foaki, “o fai ki te mea kua tonu ki ai tona loto.”—2 Kolonito 9:5, 7.

Ke lahi te utu ʼa te kau Kolonito, neʼe tonu ke nātou to lahi. Neʼe mole ʼui ʼi he temi ke foaki kae faigataʼaʼia. Neʼe ʼui fakalelei age e Paulo kia nātou ‘ ʼE mole ʼau loto ke faigataʼa kia koutou.’ Neʼe ‘lelei tāfito te ʼu meʼa ʼofa he neʼe mulimuli pe ki te meʼa ʼaē neʼe maʼu e he tahi, ka mole fai ʼaki he meʼa neʼe mole ina maʼu.’ (2 Kolonito 8:12, 13; 9:6) ʼI tana tohi ki muli age, neʼe fakatokaga fēnei e te ʼapositolo: “Kapau ʼe mole tokaga he tahi . . . [kia] nātou ʼo tona loto fale, ʼe kua fakafisi ia ki te tui pea ʼe kovi age ia ʼi he tagata ʼe mole tui.” (1 Timoteo 5:8, MN ) Neʼe mole fakaloto mālohiʼi e Paulo ke nātou foaki pea tupu ʼaki ai hanatou maumauʼi ia te pelesepeto ʼaia.

Neʼe fakaʼaluʼalu lelei e Paulo te ‘tānaki ʼaē neʼe fai maʼa te kau maʼoniʼoni’ ʼaē neʼe ʼaoga kiai. ʼE mole tou lau ʼi te Tohi-Tapu neʼe fakaʼaogaʼi e Paulo peʼe ko te kau ʼapositolo te ʼu meʼa ʼofa peʼe ko te ʼu time moʼo fai ʼaki tonatou minisitelio. (Gaue 3:6) Neʼe fakafetaʼi tuʼumaʼu ia Paulo ki te ʼu meʼa ʼofa ʼaē neʼe momoli age e te ʼu kokelekasio, ʼo tokaga ke mole ina fakakinauʼi “he kavega mamafa” ki tona ʼu tēhina.—1 Tesalonika 2:9, MN; Filipe 4:15-18.

Te Foaki ʼAki He Lotolelei Ia ʼAho Nei

ʼE mahino ia, ʼi te ʼuluaki sēkulō, neʼe foaki e te kau tisipulo ʼa Kilisito ʼaki he lotolelei, kae mole ko te totogi ʼo te time. Kae ʼe lagi ʼe koutou feʼekeʼaki pe kei ʼaoga ʼi te temi nei te faʼahi ʼaia moʼo lagolago ki te faka mafola ʼo te logo lelei pea mo tokoni ki te kau Kilisitiano ʼaē ʼe ʼaoga kiai.

Tou fakakaukauʼi age muʼa, ʼi te taʼu 1879, ko nātou ʼaē neʼe nātou tā te nusipepa ʼaenī neʼe nātou fakahā fakalelei ʼe mole nātou “kole anai peʼe nātou fakaʼui anai te tokoni ʼa te tagata.” Ko te tonu ʼaia neʼe ina tāʼofi ai koa te ʼu gāue ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova moʼo faka mafola te moʼoni ʼo te Tohi-Tapu?

ʼI te temi nei, ʼi te ʼu fenua ʼe 235 ʼe tufa ai e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te ʼu Tohi-Tapu, mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, pea mo te tahi age ʼu tohi. Ko Te Tule Leʼo, ʼe ko te nusipepa moʼo akoʼi te hahaʼi, ʼi te kamata neʼe tā ʼi te māhina fuli ko nusipepa e 6 000 ki te lea pe e tahi. Pea ʼi te temi nei kua tā tuʼa lua ʼi te māhina fuli pea ko nusipepa e 24 000 000 kia lea e 146. Neʼe laga e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova te ʼu filiale ia fenua e 110 moʼo tokaga ki tanatou gāue ʼaē ko te ako faka Tohi-Tapu. Tahi ʼaē meʼa, neʼe nātou laga te ʼu lauʼi afe fale fono, mo te ʼu fale fakatahi mo te ʼu hekaʼaga ke nonofo ai te hahaʼi ʼaē ʼe nātou fia logo ki te ako faka Tohi-Tapu.

Tatau aipe peʼe ko te ʼu meʼa fakalaumālie ʼaē ʼe maʼuhiga tāfito age ki te hahaʼi, kae ʼe mole meʼa noaʼi e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ia te ʼu meʼa fakasino ʼaē ʼe ʼaoga ki tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane. ʼE nātou tokoni fakavilivili ʼo foaki te ʼu faitoʼo, te meʼa kai, te ʼu mutuʼi meʼa, pea mo te tahi age ʼu meʼa ki tonatou ʼu tēhina ʼaē neʼe lāvevea ʼi te ʼu tuʼutāmaki ʼo te tau, te ʼu mafuike, te ʼu hoge, pea mo te ʼu afā. ʼE ko te ʼu meʼa ʼofa ʼaia neʼe totogi e te ʼu Kilisitiano takitokotahi pea mo te ʼu kokelekasio.

ʼO mole gata aipe, ʼe nātou toe tokoni ʼaki he lotolelei kia nātou ʼaē ʼe faigataʼaʼia, ohage la ko Genival ʼaē neʼe tou talanoa ki ai ʼi te kamata ʼo te alatike. Meʼa lelei, heʼe ʼi muʼa ʼo tana fakatau tona ʼapi, neʼe ʼaʼahi ia Genival e Maria, ko te minisi pionie katoa ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. ʼE manatuʼi fēnei e Genival: “Ko tamā fai palalau ʼaia neʼe feala ai ke ina hāofaki toku famili mai he tuʼutāmaki neʼe feala ke hoko.”

Neʼe mahino kia Genival ko te gāue ki te ʼAliki ʼe mole fakalogo ki he totogi ʼo he time. Ei ko te time ʼe mole kei fakamaʼua e te Tohi-Tapu. Neʼe mahino kia ia, ʼe tapuakinaʼi te kau Kilisitiano mokā ʼe nātou foaki ʼaki tonatou lotolelei kae ʼe mole fakamaʼua age ke nātou foaki kae ʼe nātou faigataʼaʼia.

Neʼe fiafia moʼoni ia Genival ʼi te foaki mo tona lotolelei. ʼE ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia: “Peʼe ʼau lava foaki peʼe kailoa ia te totogi ʼo te vahe e tahi ʼi te hogofulu, kae ʼe ʼau fiafia ʼi te meʼa ʼaē ʼe ʼau foaki, pea ʼe ʼau toe ʼiloʼi papau ʼe toe fiafia mo Sehova kiai.”

[Talanoa ʼo te pasina 6]

Neʼe Akoʼi Koa e Te ʼu ʼUluaki Tāmai Ke Totogi He Time?

“Ko nātou ʼe maʼu meʼa ia tatou ʼe tokoni kia nātou ʼe māsisiva . . . Ko nātou ʼe maʼuli fīmālie, pea mo lotolelei, ʼe nātou foaki te meʼa ʼe nātou manatu ʼe ʼaoga kia nātou ʼaia.”—The First Apology, Justin Martyr, ʼi te taʼu 150 ʼi totatou temi.

“Ko te kau Sutea neʼe nātou foaki ki te [ʼAtua] te time ʼo tonatou ʼu koloā, pea ko nātou ʼaē kua nātou Kilisitiano neʼe nātou tuku kehe tonatou ʼu koloā fuli moʼo lagolago ki te ʼu gāue ʼa te ʼAliki, . . . ohage ko te finematuʼa masiva ʼaē neʼe ina foaki te meʼa fuli ʼaē ʼe ina maʼu maʼa te ʼAtua.”—Against Heresies, Irénée, ʼi te taʼu 180 ʼo totatou temi.

“Kapau ʼe maʼu ia mātou he faʼahiga koloā, ʼe mole tonu ke mātou ufiufi ai ʼi tamatou fakatau te lotu. ʼI te māhina fuli ko mātou fuli ʼe mātou foaki takitahi he kiʼi falā, mo kapau ʼe mātou loto ki ai, pea mo kapau ʼe kita loto ki ai pea mo kita lavaʼi; ʼe mole fakamaʼua ki he tahi. ʼE fakalogo pe ki te meʼa ʼofa ʼe maʼu.”—Apology, Tertullien, ʼi te taʼu 197 ʼo totatou temi.

“ ʼI te kua tuputupu ʼo te ’Ēkelesia pea mo te ʼu kautahi, neʼe kua ʼaoga ke fai he ʼu lao moʼo tokoni fakalelei pea mo tuʼumaʼu ʼi te faʼahi faka paʼaga ki te kau takitaki lotu. Neʼe kamata te totogi ʼo te ʼu time ʼi te Lao ʼĀfea . . . Ko te ʼuluaki lao ki te faʼahi ʼaia neʼe tuʼu ʼi te tohi ʼa te kau ʼēpikopō neʼe nātou fono ʼi te kolo ʼo Falani ko Tours ʼi te taʼu 567 pea mo te ʼu [tohi ʼe ʼui e nātou fakakatoa te Tohi-Tapu] ʼo te Fono Lahi ʼi Mâcon ʼi te taʼu 585.”—The Catholic Encyclopedia.

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

Coin, top left: Pictorial Archive (Near Eastern History) Est.

[Paki ʼo te pasina 4, 5]

ʼE fakatupu fiafia ia te foaki ʼaki he lotolelei

[Paki ʼo te pasina 7]

ʼE lagolago te ʼu meʼa ʼofa ki te fakahaʼele ʼo te fai faka mafola, ki te ʼu tokoni fakavilivili, pea mo te laga ʼo te ʼu fale fono

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae