Koutou Falala Kia Sehova ʼAki Tokotou Loto Katoa
“Ko nātou ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi tou huafa ʼe nātou falala anai kia te koe.”—Pesalemo 9:10.
1, 2. Koteā he ʼu faʼahi ʼe falala kiai te hahaʼi moʼo maʼu he fīmālie, kae ʼe mole hona fua?
ʼI TE ʼu temi ʼaenī ʼaē ʼe lahi ai te ʼu tuʼutāmaki, ʼe kumi e te hahaʼi he tahi peʼe ko he faʼahi ʼe nātou maʼu ai anai he fīmālie. Ko ʼihi hahaʼi ʼe nātou manatu ko te maʼu paʼaga ʼe ina puipui anai tonatou maʼuli ʼi te ka haʼu, kae ʼi tona fakahagatonu, ko te paʼaga ʼe mole ina foaki te fīmālie moʼoni. ʼE ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “Ko ia ʼaē ʼe falala ki tona ʼu koloā ʼe tō anai ia.” (Tāʼaga Lea 11:28) Ko ʼihi hahaʼi ʼe nātou falala ki te kau takitaki tagata, kae ʼe toe faihala māʼia mo te tagata takitaki ʼaē ʼe lelei ʼosi tana gāue. Pea ki muli age, ʼe nātou mamate fuli. ʼAki he fakapotopoto, ʼe ʼui fēnei e te Tohi-Tapu: “ ʼAua naʼa ke tuku tau falala ki te kau ʼaliki, peʼe ki te foha ʼo te tagata ʼaē neʼe toʼo mai te kele, ʼaē ʼe mole ʼa ia te fakamaʼuli.” (Pesalemo 146:3) Ko te ʼu folafola fakaʼatua ʼaia ʼe nātou toe fakatokagaʼi mai ke ʼaua naʼa tou falala ki tatatou ʼu faiga totonu. Mo tatou pe la ko ‘te ʼu foha ʼo te tagata ʼaē neʼe toʼo mai te kele.’
2 Neʼe valokiʼi e te polofeta ko Isaia te kau takitaki ʼo te fenua ʼo Iselaele ʼi tona temi, he neʼe nātou falala ki “te puipuiʼaga ʼo te loi.” (Isaia 28:15-17) ʼI tanatou kumi te fīmālie, neʼe nātou fai he ʼu fuakava faka politike mo te ʼu puleʼaga ʼi tonatou ʼu tafaʼaki. Kae ko te ʼu fuakava ʼaia neʼe mole feala hanatou falala kiai—he neʼe ko he loi. ʼO toe feiā ia ʼaho nei, tokolahi te kau takitaki lotu ʼe nātou felogoi lelei mo te kau takitaki faka politike. Ko tanatou ʼu fakatahi ʼaia ʼe toe liliu pe anai ko “te loi.” (Apokalipesi 17:16, 17) ʼE mole nātou foaki anai he fīmālie ʼe heʼegata.
Te Faʼifaʼitaki Lelei ʼa Sosue Pea Mo Kalepe
3, 4 Koteā te ʼu fakamatala kehekehe neʼe fai e Sosue mo Kalepe pea mo te toko hogofulu malomu ʼi tanatou toe liliu mai te Kele ʼo Te Fakapapau?
3 Kofea ʼaē ʼe tonu ke tou kumi ai te fīmālie? Ki te matapuna ʼaē neʼe falala kiai ia Sosue pea mo Kalepe ʼi te temi ʼo Moisese. Mole tuai ʼi te ʼosi faka ʼāteaina ʼo Iselaele mai Esipito, neʼe teuteu hū te puleʼaga ʼaia ki Kanaane, te Kele ʼo Te Fakapapau. Ko te ʼu tagata e toko 12 neʼe fekauʼi ke nātou ʼolo ʼo vakavakaʼi te fenua, pea hili ʼaho e 40, neʼe nātou toe liliu ʼo fakamatala te ʼu meʼa ʼaē neʼe nātou sio kiai. Neʼe gata pe ki te toko lua, ko Sosue pea mo Kalepe, neʼe nā palalau lelei ʼo ʼuhiga mo te fealagia ʼa Iselaele ke mālo ʼi Kanaane. Ko te tahi kau tagata neʼe nātou fakamatala ko te fenua ʼe lelei kae neʼe nātou ʼui fēnei: “Ko te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi te fenua ʼe nātou mālolohi, pea ko te ʼu kolo mālohi ʼe lalahi ʼaupito . . . ʼE mole feala ke tou tauʼi te hahaʼi ʼaia, heʼe nātou mālolohi age ia tatou.”—Faka au 13:27, 28, 31.
4 Neʼe fakalogo te kau Iselaele ki te toko hogofulu kau malomu, pea nātou matataku ai, pea mo muhumuhu kia Moisese. Moʼo fakaʼosi, neʼe ʼui fēnei e Sosue pea mo Kalepe ʼaki tonā loto katoa: “Ko te fenua ʼaē neʼe mātou fakalaka ai moʼo vakavakaʼi, ʼe ko he fenua lelei ʼaupito. Kapau ʼe leleiʼia tatou ʼe Sehova, pea ʼe ina fakahū moʼoni anai tatou ki te fenua ʼaia pea mo ina foaki mai anai kia tatou: ko te fenua ʼe tafe ai te huʼa pipi pea mo te meli! Kae ʼaua naʼa koutou agatuʼu kia Sehova pea ʼaua naʼa koutou manavahe, ia koutou, ki te hahaʼi ʼo te fenua.” (Faka au 14:6-9) Kae neʼe fakafisi aipe te kau Iselaele, pea neʼe mole fakagafua ai ke nātou hū ki te Kele ʼo Te Fakapapau ʼi te temi ʼaia.
5. He koʼe neʼe lelei te fakamatala ʼaē neʼe fai e Sosue pea mo Kalepe?
5 He koʼe neʼe fai e Sosue mo Kalepe he fakamatala ʼe lelei, kae neʼe kovi te fakamatala ʼa te toko hogofulu kau malomu? Neʼe sio fakatahi te toko 12 ʼaia ki te ʼu kolo mālohi pea mo te ʼu hahaʼi ʼaē neʼe nonofo ai. Pea neʼe moʼoni te ʼui ʼa te ʼu tagata e toko hogofulu ʼe mole feʼauga te mālohi ʼo Iselaele moʼo ʼohofi te fenua. Neʼe toe ʼiloʼi e Sosue mo Kalepe ia te faʼahi ʼaia. Kae neʼe mole maʼu e te toko hogofulu te manatu fakalaumālie. ʼI te tahi faʼahi, ko Sosue pea mo Kalepe neʼe nā falala kia Sehova. Neʼe kua nā sio ki tana ʼu gāue mālohi ʼi Esipito, ʼi te Tai Kula, pea ʼi te vaʼe Moʼuga ʼo Sinai. ʼI he ʼu taʼu ki muli age, ko Laape ʼo Seliko, ʼi tana logo ki te ʼu fakamatala ʼo te ʼu gāue ʼaia, neʼe uga ai ia ia ke ina hāofaki te hahaʼi ʼa Sehova tatau aipe pe neʼe feala ke mate ai. (Sosue 2:1-24; 6:22-25) Ko Sosue pea mo Kalepe, ʼaē neʼe nā sio mata ki te ʼu gāue ʼa Sehova, neʼe nā falala katoa ʼe hoko atu anai te tau ʼa te ʼAtua maʼa tana hahaʼi. Hili taʼu e fāgofulu, neʼe hā te lelei ʼo tanā falala ʼaia, ʼi te temi ʼaē neʼe feala ai ki te taʼiake foʼou ʼo te kau Iselaele ʼaē neʼe takitaki e Sosue, ke nātou tauʼi ia Kanaane pea mo nātou ʼohofi ia te fenua.
Te Tupuʼaga ʼAē ʼe Tonu Ai Ke Tou Falala Katoa Kia Sehova
6. He koʼe ʼe tau te kau Kilisitiano ia ʼaho nei mo he ʼu faigataʼaʼia, pea ko ai ʼaē ʼe tonu ke nātou falala ki ai?
6 ʼI te ʼu “temi faigataa” ʼaenī, pea ohage ko te kau Iselaele, ʼe tou tauʼi totatou ʼu fili ʼaē ʼe mālolohi age ia tatou. (2 Timoteo 3:1) ʼE ʼahiʼahiʼi tatou ʼi te ʼu aga ʼaē ʼe tonu ke fai, ʼi te faʼahi fakalaumālie pea ʼi te tahi ʼu ʼaluʼaga ʼo kau ai mo te faʼahi fakasino. Kapau ʼe tou faiga tokotahi pea ʼe mole feala ke tou tauʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, heʼe ko Satana te Tevolo, ʼaē ʼe ina fakatupu te ʼu faigataʼaʼia ʼaia ʼe mālohi age ʼi te tagata. (Efeso 6:12; 1 Soane 5:19) ʼE tou lava kumi ʼifea he tokoni? ʼI tana faikole kia Sehova, neʼe ʼui fēnei e te tagata agatonu ʼo te ʼu temi muʼa: “Ko nātou ʼaē ʼe nātou ʼiloʼi tou huafa ʼe nātou falala anai kia te koe.” (Pesalemo 9:10) Kapau ʼe tou ʼiloʼi moʼoni ia Sehova pea mo mahino ki te faka ʼuhiga ʼo tona huafa, pea ʼe tou falala anai kia te ia ohage pe ko Sosue pea mo Kalepe.—Soane 17:3.
7, 8. (a) ʼE tou lava falala feafeaʼi kia Sehova ʼaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu? (b) Koteā te ʼu tupuʼaga ʼe tou maʼu ʼi te Tohi-Tapu ke tou falala ai kia Sehova?
7 He koʼe ʼe tonu ke tou falala kia Sehova? Neʼe falala tāfito ia Sosue pea mo Kalepe he neʼe nā sio ki te ʼu fakamoʼoni ʼo tona mālohi. ʼO toe feiā mo tatou. Ohage la, koutou tokagaʼi te ʼu gāue ʼa Sehova ʼi tana ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu, ohage ko te ʼatulaulau pea mo te ʼu lauʼi miliale fetuʼu. Ko te ʼu mālohi lahi ʼaē ʼe puleʼi e Sehova ʼe fakahā ai ko ia moʼoni te Māfimāfi. Ka tou vakavakaʼi te matalelei ʼo tana ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu, pea ʼe tou manatu tahi mo Sopo, ʼaē neʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo Sehova: “Ko ai koa ʼaē ʼe feala ke fakafeagai ki ai? ʼO ina ʼui age anai: ‘Koteā koa ʼaē ʼe ke fai?’ ” (Sopo 9:12) ʼI tona ʼuhiga moʼoni, kapau ʼe kau Sehova mo tatou, pea ʼe mole he tahi ʼi te ʼatulaulau ʼe tonu ke tou matataku ai.—Loma 8:31.
8 Koutou toe tokagaʼi mo te Folafola ʼa Sehova, te Tohi-Tapu. Ko te matapuna ʼaia ʼo te poto fakaʼatua ʼe ko he mālohi ʼe tokoni mai moʼo tauʼi te ʼu aga ʼaē ʼe kovi, pea ke mulimuli totatou maʼuli ki te finegalo ʼo Sehova. (Hepeleo 4:12) ʼAki te Tohi-Tapu, ʼe feala ai ke tou ʼiloʼi te huafa ʼo Sehova pea mo tou mahino ki te faka ʼuhiga ʼo tona huafa ʼaia. (Ekesote 3:14) ʼE tou mahino ko Sehova ʼe feala pe ke liliu ko te meʼa ʼaē ʼe loto kiai—ko he Tāmai ʼofa, ko he Tuʼi Fakamāu faitotonu, ko he Tagata Tau ʼe mālo—moʼo fakahoko tana ʼu fakatuʼutuʼu. Pea ʼe tou sio ki te hoko tuʼumaʼu ʼo tana folafola. ʼI tatatou ako te Folafola ʼa te ʼAtua, ʼe tou ʼui anai ohage ko te tagata fai pesalemo: “ ʼE ʼau falala ki tau folafola.”—Pesalemo 119:42; Isaia 40:8.
9. ʼE fakaloto mālohiʼi feafeaʼi e te totogi pea mo te fakatuʼuake ʼo Sesu ia tatatou falala ʼaē kia Sehova?
9 Ko te totogi ʼe ko te tahi tupuʼaga ʼaia ke tou falala kia Sehova. (Mateo 20:28) ʼE ko he meʼa fakatalakitupua te fekauʼi mai e te ʼAtua tona ʼAlo totonu ke mate moʼo totogi ʼo tatou! Pea ʼe ʼi ai te ʼu fua lelei ʼo te totogi. ʼE ina ʼuʼufi te ʼu agahala ʼa te hahaʼi fuli ʼaē ʼe fakahemala pea mo maliu kia Sehova ʼaki he loto ʼe moʼoni. (Soane 3:16; Hepeleo 6:10; 1 Soane 4:16, 19) Neʼe kau ki te totogi ʼaia te fakatuʼuake ʼo Sesu. Ko te milakulo ʼaia, ʼaē neʼe sio kiai te lauʼi teau hahaʼi, ʼe ko te tahi tupuʼaga ʼaia ke tou falala kia Sehova. ʼE ko he fakamoʼoni ʼaia ʼe hoko moʼoni anai te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ʼamanaki kiai.—Gaue 17:31; Loma 5:5; 1 Kolonito 15:3-8.
10. Koteā he ʼu tupuʼaga ʼe tou maʼu e tatou takitokotahi ke tou falala ai kia Sehova?
10 ʼE ko he ʼu tupuʼaga ʼaia moʼo fakahā ʼe feala pea ʼe tonu ke tou falala katoa kia Sehova. ʼE ʼi ai te tahi ʼu tupuʼaga, ko ʼihi ʼe ko he ʼu tupuʼaga ʼe tou maʼu e tatou takitokotahi. Ohage la, ʼi ʼihi temi ʼe tou tau fuli mo he ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼi totatou maʼuli. ʼI tatatou kumi ia te takitaki ʼa Sehova moʼo fakatokatoka te ʼu faigataʼaʼia ʼaia, ʼe tou sio ai ki te ʼaoga ʼo te takitaki ʼaia. (Sakopo 1:5-8) Kapau ʼe tou falala kia Sehova ʼi te ʼu temi fuli pe ʼi totatou maʼuli pea mo tou sio ki tona ʼu fua lelei, pea ʼe toe mālohi ai anai tatatou falala kia te ia.
Neʼe Falala Ia Tavite Kia Sehova
11. Koteā te ʼu ʼaluʼaga ʼaē neʼe fakahā aipe e Tavite tana falala kia Sehova?
11 Ko Tavite ʼo te Iselaele ʼāfea neʼe ko he tahi neʼe falala kia Sehova. Neʼe fakafeagai kia ia te Hau ko Saulo, ʼaē neʼe ina fia matehi ia ia, pea neʼe faiga e te kautau mālohi ʼa te kau Filisitini ke nātou ʼohofi ia Iselaele. Kae neʼe hāo ai, pea neʼe toe mālo ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaia. Koteā tona tupuʼaga? ʼE fakamahino fēnei e Tavite totonu: “Ko Sehova ʼe ko toku mālama pea mo toku fakamaʼuli. Ko ai anai ʼe ʼau mataku ai? Ko Sehova te tule mālohi ʼo toku maʼuli. Ko ai anai ʼe ʼau tuʼania ki ai?” (Pesalemo 27:1) ʼO toe feiā mo tatou, ʼe tou mālo anai mo kapau ʼe tou falala feiā kia Sehova.
12, 13. Neʼe fakahā feafeaʼi e Tavite ʼe tonu ke tou falala kia Sehova, tatau aipe peʼe fai e te hahaʼi he ʼu palalau ʼe fakatātā ki he ʼu mahafu?
12 Neʼe faikole fēnei ia Tavite ʼi te tahi lakaga: “Ke ke logo Ê ʼAtua ki toku leʼo ʼi taku tuʼania. Mai te mālohi fakamataku ʼo te fili ke ke hāofaki ʼau. Ke ke fakafūfū mamaʼo ʼau mai te fonofono fakalilo ʼo te hahaʼi agakovi, mai te maveuveu ʼo nātou ʼaē ʼe nātou fai te meʼa ʼaē ʼe kovi, ʼaē neʼe nātou fakamāsilaʼi tonatou ʼalelo ohage ko he heletā, neʼe nātou fakahaga lelei tanatou nahau, te ʼu palalau kona, ke nātou kauʼi nahauʼi mai te ʼu nonoʼaga ia te tagata ʼaē ʼe agatonu.” (Pesalemo 64:1-4) ʼE mole tou ʼiloʼi lelei pe koʼe neʼe tohi e Tavite te ʼu palalau ʼaia. Kae ʼe tou ʼiloʼi, ia ʼaho nei, ko te hahaʼi fakafeagai neʼe nātou “fakamāsilaʼi tonatou ʼalelo,” ʼo nātou fai he ʼu palalau ʼe hage ko he mahafu. Neʼe nātou “kauʼi nahauʼi” te kau Kilisitiano ʼaē ʼe mole hanatou hala, ʼo nātou fakaʼaogaʼi he ʼu palalau peʼe ko he tohi ohage ko he ʼu “nahau” fakatātā, ʼe tala ai te ʼu loi ʼo ʼuhiga mo te kau Kilisitiano. Kapau ʼe tou falala katoa kia Sehova, pea koteā anai ka hoko?
13 ʼE toe hoko atu fēnei e Tavite: “ ʼE kauʼi nahauʼi fakafokifā anai e te ʼAtua ia nātou ʼaki te kauʼi nahau. Neʼe nātou lāvevea ai, pea ʼe nātou faka tūkia koutou. Kae ʼe fakafeagai tonatou ʼalelo kia nātou totonu. . . . Ko te faitotonu ʼe fiafia anai ia Sehova pea ʼe nono moʼoni anai ia te ia.” (Pesalemo 64:7-10) Ei, logola ʼe fakamāsilaʼi e te ʼu fili tonatou ʼalelo moʼo fakafeagai kia tatou, kae ki ʼamuli ko ‘tonatou ʼalelo ʼe fakafeagai anai kia nātou totonu.’ ʼE fai anai e Sehova ke hoko he ikuʼaga ʼe lelei, ke feala kia nātou ʼaē neʼe falala kia te ia ke nātou fiafia ia te ia.
Neʼe Tau Mo Feʼauga Ke Falala Ia Esekiasi
14. (a) Koteā te ʼaluʼaga tuʼutāmakiʼia neʼe fakahā ai e Esekiasi tana falala kia Sehova? (b) Neʼe fakahā feafeaʼi e Esekiasi neʼe mole tui ki te ʼu loi ʼa te tagata Asilia?
14 Neʼe tau mo feʼauga mo te Hau ko Esekiasi ke falala kia Sehova. Lolotoga te hau ʼa Esekiasi, neʼe fakamatakuʼi e te kautau mālohi ʼo Asilia ia Selusalemi. Ko te kautau ʼaia, neʼe ina maumauʼi te tahi ʼu puleʼaga. Neʼe ina toe ʼohofi mo te ʼu kolo ʼo Suta pea neʼe ko Selusalemi pe ʼaē neʼe mole heʼeki ina ʼohofi, pea neʼe laupisi ia Senakelipe ʼe ina toe ʼohofi anai mo te kolo ʼaia. ʼAki ia Lapisake, neʼe ina ʼui pea neʼe ko he faʼahi ʼe moʼoni, ko te falala ki te tokoni ʼa Esipito ʼe mole anai hona ʼaoga. Kae neʼe ina ʼui fēnei leva: “Ke mole loiʼi koe e te ʼAtua ʼaē ʼe ke falala kiai ʼo ina ʼui: ‘ ʼE mole tō anai Selusalemi ki te ʼu nima ʼo te hau ʼo Asilia.’ ” (Isaia 37:10) Kae neʼe ʼiloʼi e Esekiasi ʼe fakahoko anai e Sehova tana folafola. Koia neʼe faikole, ʼo ina ʼui fēnei: “ ʼI te temi nei, Ê Sehova tomatou ʼAtua, hāofaki mātou mai [te ʼu] nima [ʼo Asilia] ke ʼiloʼi e te ʼu puleʼaga fuli ʼo te kele ko koe, Ê Sehova ko koe te ʼAtua, ko koe tokotahi.” (Isaia 37:20) Neʼe fakalogo e Sehova ia te faikole ʼa Esekiasi. ʼI te po pe e tahi, neʼe matehi e te ʼaselo te kau solia Asilia e toko 185 000. Neʼe hāo ai ia Selusalemi, pea neʼe mavae ia Senakelipe ʼi te fenua ʼo Suta ʼo mole toe liliu mai. Ko nātou fuli ʼaē neʼe nātou logo ki te meʼa ʼaē neʼe hoko, neʼe nātou toe ako ai te māʼoluga ʼo Sehova.
15. Koteā te meʼa e tahi ʼe tokoni mai anai kia tatou ʼi te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼaē ʼe feala ke hoko kia tatou ʼi te mālama maveuveu ʼaenī?
15 Ia ʼaho nei, ohage ko Esekiasi, ʼe tou kau ki te tau. ʼE ko he tau fakalaumālie. Koia, ʼi totatou ʼuhiga kau solia fakalaumālie, ʼe tonu ke tou maʼu he ʼu kalitate ke feala ai ke tou maʼuʼuli ʼi te faʼahi fakalaumālie. ʼE maʼua ke tou ʼiloʼi fakatomuʼa te ʼu ʼohofi pea mo tou teuteu ke tou tekeʼi te ʼu ʼohofi ʼaia. (Efeso 6:11, 12, 17) ʼI te mālama maveuveu ʼaenī, ʼe feala ke fetogi fakafokifā te ʼu ʼaluʼaga. Ko he agatuʼu ʼa te hahaʼi ʼe feala ke hoko fakapunamaʼuli. Ko te ʼu fenua ʼaē ʼe nātou tali te ʼu lotu kehekehe, ʼe feala ke mole kei nātou tali te ʼu lotu ʼaia. Kapau, ohage ko Esekiasi, ʼe tou nofo teuteu ʼo tou falala katoa kia Sehova, pea ʼe tou lava tauʼi anai ia meʼa fuli pe ʼe feala ke hoko.
Koteā Te Faka ʼUhiga ʼo Te Falala Kia Sehova?
16, 17. ʼE tou fakahā feafeaʼi ʼe tou falala kia Sehova?
16 Ko te falala ʼaē kia Sehova ʼe mole gata ʼaki pe te palalau. ʼE toe kau kiai tokita loto pea ʼe fakahā ʼaki he ʼu gāue. Kapau ʼe tou falala kia Sehova, pea ʼe tou falala katoa anai ki tana Folafola, te Tohi-Tapu. ʼE tou lau anai ʼi te ʼaho fuli, mo metitasioʼi, pea mo tou tuku ke ina takitaki totatou maʼuli. (Pesalemo 119:105) Kapau ʼe tou falala kia Sehova pea ʼe tou toe falala anai ki te mālohi ʼo te laumālie maʼoniʼoni. ʼAki te tokoni ʼa te laumālie maʼoniʼoni, ʼe feala ke tou maʼu tona fua ʼaē ʼe fiafia ai ia Sehova, pea ʼe feala ke tou fetogi te ʼu aga ʼaē ʼe kovi neʼe mālohi ia tatou. (1 Kolonito 6:11; Kalate 5:22-24) Koia ʼaki te tokoni ʼa te laumālie maʼoniʼoni, tokolahi te hahaʼi neʼe feala ke nātou tuku tanatou suluka peʼe ko te toloke. Ko ʼihi neʼe nātou līaki tonatou maʼuli feʼauʼaki. ʼE moʼoni, kapau ʼe tou falala kia Sehova, ʼe tou fakahoko te ʼu gāue ʼaki tona mālohi, kae mole ʼaki tokita mālohi totonu.—Efeso 3:14-18.
17 Pea ko tatatou falala kia Sehova ʼe faka ʼuhiga ke tou falala kia nātou ʼaē ʼe ina tuku kiai tana falala. Ohage la, neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova ia “te kaugana agatonu mo fakapotopoto” ke tokaga ki te ʼu gāue fuli ʼo te Puleʼaga ʼaē ʼe fai ʼi te kele. (Mateo 24:45-47) ʼE mole tou faiga anai ke tou loto faʼifaʼitaliha pea mo meʼa noaʼi te filifili ʼaia ʼo te tagata kaugana agatonu, heʼe tou falala ki te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova. Tahi ʼaē meʼa, ʼe tauhi te kau tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio pea ohage ko tona ʼui e te ʼapositolo ko Paulo, neʼe fakanofo nātou ʼaki te laumālie maʼoniʼoni. (Gaue 20:28) Kapau ʼe tou lagolago ki te kau tagata ʼāfea ʼi te kokelekasio, pea ʼe tou toe fakahā ai ʼe tou falala kia Sehova.—Hepeleo 13:17.
Tou Mulimuli Ki Te Faʼifaʼitaki ʼa Paulo
18. ʼE mulimuli feafeaʼi te kau Kilisitiano ia ʼaho nei ki te faʼifaʼitaki ʼa Paulo, kae koteā ʼaē ʼe mole tonu ke nātou falala kiai?
18 Neʼe lahi te ʼu fihifihia neʼe tau mo te ʼapositolo ko Paulo ʼi tona minisitelio, ohage pe ko tatou. ʼI te temi ʼaia ʼo te ʼapositolo, neʼe mole lelei te manatu ʼa te kau takitaki ʼo te puleʼaga ʼo ʼuhiga mo te Lotu Faka Kilisitiano, pea ʼi ʼihi temi neʼe faiga e Paulo ke ina fetogi te ʼu manatu ʼaia, peʼe ina fakahā te mole fakafeagai ʼa te gāue fai faka mafola ki te lao. (Gaue 28:19-22; Filipe 1:7) Ia ʼaho nei, ʼe mulimuli te kau Kilisitiano ki tana faʼifaʼitaki. Mokā ʼe feala, ʼe tou tokoni ki te hahaʼi ke nātou mālama ki tatatou gāue, ʼo tou fakaʼaogaʼi te ʼu faigamālie fuli pe. Pea ʼe tou gāue moʼo hāofaki te logo lelei pea mo faiga ke fakamoʼoni ʼi te lao. Kae ʼe mole tonu ke tou falala katoa ki te ʼu faiga ʼaia, heʼe tou ʼiloʼi ʼe fakalogo tonatou iku lelei peʼe kailoa ki te mālo ʼi te telepinale, peʼe ko te ʼu palalau lelei ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo tatou. Kailoa, ʼe tou falala kia Sehova. ʼE tou manatuʼi tana fakaloto mālohi ʼaē neʼe ina fai ki te Iselaele ʼāfea: “ ʼE koutou mālohi anai, mo kapau ʼe koutou nonofo tokalelei pea mo koutou falala.”—Isaia 30:15.
19. ʼI tonatou fakatagaʼi, neʼe fakahā feafeaʼi e totatou ʼu tēhina neʼe tonu tanatou falala kia Sehova?
19 ʼI totatou temi, neʼe tapuʼi peʼe faka tuʼakoi ʼi ʼihi temi tatatou gāue ʼi te Potu Esite pea mo Uesite ʼo Eulopa, ʼi ʼihi ʼu fenua ʼo Asia pea mo Afelika, pea ʼi te ʼu fenua ʼo Amelika ʼo te Potu Saute pea mo Noleto. Ko tona faka ʼuhiga koa neʼe mole tonu ia ke tou falala kia Sehova? Kailoa. Logola ʼi ʼihi temi ʼe ina fakagafua te fakataga lahi heʼe ina ʼiloʼi ʼe ʼaoga, kae ko Sehova ʼe ina fakaloto mālohiʼi ʼaki te ʼofa ia nātou ʼaē ʼe fakatagaʼi. ʼI te ʼu fakataga, tokolahi te kau Kilisitiano neʼe nātou taupau he tui mālohi pea mo nātou falala ki te ʼAtua.
20. Logola ʼe feala ke fakagafua e te lao tatatou tauhi, kae koteā te ʼu faʼahi ʼe mole tou fai anai?
20 ʼI te tahi faʼahi, ʼe lahi te ʼu fenua ʼe fakagafua ai tatatou gāue, pea ʼi ʼihi temi ʼe palalau lelei ʼo ʼuhiga mo tatou ʼi te televisio, ʼi te lātio peʼe ko te sulunale. ʼE tou loto fakafetaʼi kiai pea mo tou fakamoʼoni ko te faʼahi ʼaia ʼe ina toe fakahoko te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova. ʼAki tana tapuakina, ʼe mole tou fakaʼaogaʼi te ʼāteaina lahi moʼo hikihiki totatou faʼahiga maʼuli, kae moʼo tauhi kia Sehova ia muʼa ʼo te hahaʼi ʼi hona ʼaluʼaga katoa. Kae ʼe mole tou fia kau anai ki te mālama ʼuhi pe ke fakaʼapaʼapa te kau pule takitaki kia tatou, peʼe tou fakasiʼisiʼi tatatou gāue fai faka mafola, peʼe tou fakavaivaiʼi tatatou tauhi kia Sehova. ʼE tou fakalogo ki te Puleʼaga Faka Mesianike pea mo tou lagolago mālohi ki te pule faʼitaliha ʼo Sehova. ʼE mole tou falala ki te mālama ʼaenī, kae ki te mālama foʼou, ʼaē ka pule tokotahi ai te Puleʼaga Faka Mesianike ʼi selo ki te kele. ʼE mole he ʼu pulu, mo he ʼu foʼi pulu, pea mo te ʼohofi faka nukeleʼea ʼe ina fakamatakuʼi anai te puleʼaga ʼaia peʼe ina fakahifo. ʼE mole tō anai te Puleʼaga ʼaia ki he tahi puleʼaga, pea ʼe ina fakahoko anai te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova.—Taniela 2:44; Hepeleo 12:28; Apokalipesi 6:2.
21. Koteā te aga ʼaē ʼe tou fakatotonu ke tou muliʼi?
21 ʼE ʼui fēnei e Paulo: “ ʼE mole tou kau kia nātou ʼaē ʼe holomuli ki te fakaʼauha, kae kia nātou ʼaē ʼe tui ki te hāofaki ʼo te nefesi.” (Hepeleo 10:39, MN ) Koia, ʼofa pe ke tou tauhi agatonu fuli kia Sehova ʼo aʼu ki te fakaʼosi. ʼE tou maʼu te ʼu tupuʼaga ke tou falala kia Sehova ʼi te temi nei ʼo talu ai.—Pesalemo 37:3; 125:1.
Koteā ʼAē Neʼe Koutou Ako?
• He koʼe neʼe fai e Sosue pea mo Kalepe he fakamatala ʼe lelei?
• Koteā te tahi ʼu tupuʼaga ʼaē ʼe tonu ai ke tou falala katoa kia Sehova?
• Koteā te faka ʼuhiga ʼo te falala kia Sehova?
• ʼI tatatou falala kia Sehova, koteā ʼaē ʼe tou fakatotonu ke tou fai?
[Paki ʼo te pasina 15]
He koe neʼe fai e Sosue pea mo Kalepe he fakamatala ʼe lelei?
[Paki ʼo te pasina 16]
ʼAki te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu, ʼe tou maʼu ai he tupuʼaga mālohi ke tou falala ai kia Sehova
[Credit Line]
All three images: Courtesy of Anglo-Australian Observatory, photograph by David Malin
[Paki ʼo te pasina 18]
Ko te falala kia Sehova ko tona faka ʼuhiga ke tou falala kia nātou ʼaē ʼe ina tuku kiai tana falala