Te Ako ʼo Te Aga Fakaʼeteʼete
NEʼE tokagaʼi e Peggy te lea fefeka ʼo tana tama ki tona tēhina veliveli. Neʼe ina fehuʼi age ki ai: “ ʼI tau manatu la, ʼe ko te faʼahiga palalau ʼaia ʼe tonu ke ke fai ki tou tēhina? Sio kua mamahi tona loto!” He koʼe neʼe palalau feiā ia Peggy? Neʼe ina fia akoʼi age ki tana tama te aga fakaʼeteʼete pea ke ina tokagaʼi te meʼa ʼi te loto ʼo ʼihi.
Neʼe fakaloto mālohiʼi e te ʼapositolo ko Paulo te tūpulaga ko Timoteo, ʼaē neʼe kaugā gāue mo ia, ke “agalelei ki te tagata fuape,” peʼe “aga fakaʼeteʼete” ki te hahaʼi fuli pe. Kapau ʼe ina fai te aga ʼaia, pea ʼe mole ina fai anai he meʼa ʼe fakaloto mamahi anai ki ʼihi. (2 Timoteo 2:24) Koteā koa te aga fakaʼeteʼete? ʼE tou lava hikihiki feafeaʼi te aga ʼaia? Pea ʼe tou lava tokoni feafeaʼi ki ʼihi ke nātou fakatuputupu te fealagia ʼaia?
Koteā Koa Te Aga Fakaʼeteʼete?
ʼE ʼui ko te aga fakaʼeteʼete, ko te fealagia ʼaē ke kita mahino ki te maʼuhiga ʼo te ʼaluʼaga pea kita fai te meʼa ʼaē ʼe lelei ʼaupito peʼe kita lea ʼi hona faʼahiga fai ʼe tāu mo te faʼahi ʼaia. Neʼe faka ʼuhiga ʼuluaki ia te kupu ʼaia ki te fāfā. Ohage pe ko te ʼu kauʼi tuhi ʼe nātou lava ʼiloʼi he meʼa ʼe pipiki, peʼe mālū, peʼe momole, peʼe vela, peʼe fulufulu, ʼe feiā mo ia ʼaē ʼe aga fakaʼeteʼete ki te ʼu meʼa ʼe logoʼi e ʼihi hahaʼi, pea mo ina lava ʼiloʼi peʼe malave feafeaʼi kia nātou tana ʼu palalau peʼe ko tana aga. Kae ko te fai ʼo te faʼahi ʼaia ʼe mole ko he fealagia pe, kae ʼe fakapipiki kiai takita loto fakamalotoloto ke ʼaua naʼa fakamamahiʼi niʼihi.
ʼI te fakamatala faka Tohi-Tapu ʼo te tagata kaugana ʼa Eliseo, ʼaē ko Kehasi, ʼe tou maʼu ai te faʼifaʼitaki ʼo he tahi neʼe mole fakaʼeteʼete ki te meʼa ʼe logoʼi e ʼihi. Ko te fafine Sunemite neʼe hoki mate tana tama ʼi tona ʼu nima, neʼe haʼu kia Eliseo, ʼo kumi hona fakaloto fīmālie. ʼI te fehuʼi age peʼe lelei pe, neʼe ina tali fēnei age: “ ʼE lelei pe.” Kae ʼi tana fakaōvi ki te polofeta, “neʼe fakaōvi age ia Kehasi ke ina leʼei kehe.” Kae neʼe ʼui age fēnei e Eliseo: “Tuku noaʼi ia ia, koteʼuhi ʼe mamahi tona loto.”—2 Hau 4:17-20, 25-27.
He koʼe neʼe aga fefeka feiā ia Kehasi pea neʼe mole aga fakaʼeteʼete ki te fafine? ʼE moʼoni neʼe mole fakahā e te fafine te meʼa ʼi tona loto, ʼi te temi ʼaē neʼe fehuʼi age ki ai. Kae ko te hahaʼi ʼe mole nātou hoʼi fakahā faka lālūvale te ʼu meʼa ʼaē ʼi tonatou loto ki te hahaʼi fuli. Kae neʼe lagi ʼiloga tona mamahi ʼi tona ʼu mata. ʼE hā mai neʼe mahino atu aipe ia Eliseo, kae neʼe mole tokagaʼi ia e Kehasi, peʼe lagi neʼe mole pe fia tokaga ia kiai. ʼE fakahā ai ia te tupuʼaga māhani ʼo te mole aga fakaʼeteʼete. Ka hoha fau he tahi ke lelei tana gāue, ʼe faigafua kia ia hana mole mahino peʼe mole tokaga ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga kia nātou ʼaē ʼe felogoi mo ia. ʼE hage ia ko he tagata taki papikā ʼaē neʼe ʼui, neʼe hoha tāfito ke mulimuli lelei ki tana polokalama gāue, pea neʼe mole tuʼu ia ʼi he temi moʼo fakaheka he kau heka papikā.
ʼAua naʼa tou hage ko Kehasi ʼaē neʼe mole aga fakaʼeteʼete, kae tou agalelei mo te hahaʼi, koteʼuhi ʼe mole tou ʼiloʼi lelei te meʼa ʼaē ʼe nātou logoʼi. ʼE tonu ai ke tou tokakaga tuʼumaʼu ki te ʼu meʼa ʼe tou lava ʼiloʼi ai te ʼu meʼa ʼi te loto ʼo he tahi, pea ke tou tali ki ai ʼaki he palalau peʼe ko he aga lelei. ʼE tou lava hikihiki feafeaʼi tatatou ʼu fealagia ʼi te faʼahi ʼaia?
Ke Tou Mahino Ki Te ʼu Meʼa ʼe Logoʼi e ʼIhi
Neʼe makehe ia Sesu ʼi te tokagaʼi ʼo te meʼa ʼaē ʼe logoʼi e te hahaʼi pea mo tana mahino ki te faʼahiga aga ʼe lelei ʼaupito neʼe tonu ke ina fai kia nātou. ʼI te tahi lakaga neʼe kai ʼi te ʼapi ʼo Simone, te Faliseo, pea neʼe fakaōvi age te fafine “neʼe ʼiloʼi ʼi te kolo ko te fafine agahala.” Ohage pe ko te fafine Sunemite, neʼe mole palalau te fafine ʼaenī, kae ʼaki te meʼa ʼaē neʼe ina fai, neʼe lahi te ʼu meʼa neʼe mahino kiai ia Sesu. “Neʼe haʼu mo te hina alepate ʼe fonu ko te lolo magoni, pea ʼi tana ʼalu ʼaē ʼo nofo ʼi muli ʼi [te ʼu vaʼe ʼo Sesu], neʼe tagi ia pea ina kamata fakapala tona ʼu vaʼe ʼaki ʼona loʼimata pea neʼe ina holoholoʼi ʼaki tona lauʼulu. Pea neʼe ʼuma mamahi ki ʼona vaʼe pea mo ina takai ʼaki te lolo magoni.” Neʼe mahino katoa ia Sesu ki te meʼa ʼaē neʼe fai e te fafine. Pea logola neʼe mole palalau ia Simone, kae neʼe lava ʼiloʼi e Sesu ia te meʼa ʼaē neʼe ina ʼui ʼi tona loto: “Ko te tagata ʼaenī, ka na pau la neʼe ko ia ko he polofeta, kanaʼauala kua ina ʼiloʼi pe ko ai pea ʼe ko te faʼahiga fafine feafeaʼi ʼaenī ʼe fāfā age kia te ia, ʼe ko te fafine agahala.”—Luka 7:37-39, MN.
Koutou fakafuafua te mamahi neʼe feala ke hoko, mo kapau la neʼe kapu te fafine e Sesu, peʼe kapau neʼe ina ʼui kia Simone: “Tagata vale! ʼE mole ke sio age ʼe fakahemala te fafine?” Neʼe mole fai feiā ia Sesu, kae ʼaki he lea fakaʼeteʼete, neʼe ina fai te lea fakatātā kia Simone ʼo ʼuhiga mo te tagata neʼe ina fakamolemole te tahi tagata neʼe tuʼu maʼua lahi pea mo te tahi age neʼe veliveli age tona maʼua. Neʼe fehuʼi age e Sesu: “Ko ai ia naua e lahi anai tona ofa kia te ia?” Koia, mole ina fakakoviʼi te aga ʼa Simone, kae neʼe fakamālo age ia Sesu ki te tali lelei neʼe fai age e Simone. Pea neʼe ina tokoniʼi fakalelei leva ia Simone ke sio ki te ʼu tuʼuga fakaʼiloga ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe logoʼi moʼoni e te fafine pea mo tana fakahemala. Neʼe maliu age leva ia Sesu ki te fafine pea mo ina fakahā fakalelei ki ai tana tokagaʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼi tona loto. Neʼe ʼui age e Sesu kua fakamolemole ʼana agahala, pea mo ʼui ai ki ai: “Kua ke mauli i tau tui, alu-la i te tokalelei!” ʼE ʼiloga ia neʼe fakaloto mālohiʼi ia ia e te ʼu palalau fakaʼeteʼete ʼaia ke hoko atu tana fai ia te meʼa ʼaē ʼe totonu! (Luka 7:40-50) ʼAki tana aga fakaʼeteʼete, neʼe lava lelei ai te gāue ʼa Sesu, koteʼuhi neʼe ina sivisivi te meʼa ʼaē ʼe logoʼi e te hahaʼi, pea neʼe ina tali kiai ʼaki he loto manavaʼofa.
Ohage ko te tokoni ʼaē neʼe fai e Sesu kia Simone, koia ʼe tou lava akoʼi ai pea mo tokoni ki ʼihi ke nātou mahino ki te meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo te hahaʼi ʼaki te tokagaʼi ʼo te agaaga ʼo tonatou fofoga. ʼI ʼihi temi, ko te ʼu tēhina ʼaē kua māhani ʼe nātou lava akoʼi te faiva ʼaia kia nātou ʼaē ʼe kei foʼofoʼou ʼi te gāue faka Kilisitiano. Ka ʼosi age he ʼaʼahi neʼe nātou fai ʼi te fai faka mafola, ʼe feala ke nātou vakavakaʼi mo ia ʼaē ʼe kei foʼofoʼou ia te ʼu fakaʼiloga ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe logoʼi e ia ʼaē neʼe ʼaʼahi. Neʼe umiuminoa koa ia ia ʼaē neʼe ʼaʼahi, peʼe mole tui, peʼe fakagaohaʼa age, peʼe neʼe maʼumaʼua? Koteā la he faʼahiga fai ʼe lelei age moʼo tokoni ki ai? ʼE feala ki te ʼu tagata ʼāfea ke nātou tokoni ki he ʼu tēhina pea mo he ʼu tuagaʼane neʼe femamahiʼaki, lagi neʼe mole fefakaʼeteʼeteʼaki. Koutou fetokoniʼaki ke koutou mahino peʼe koteā te meʼa ʼaē ʼe ʼi te ʼu loto. Neʼe hage koa kia ia neʼe laukoviʼi, peʼe neʼe meʼa noaʼi, peʼe neʼe mahino hala? ʼE lava fakaliliu feafeaʼi e te agalelei ke ina logoʼi hona fīmālie?
ʼE tonu ke tokoni te ʼu mātuʼa ki tanatou fānau ke nātou maʼuliʼi ia te manavaʼofa, koteʼuhi ko te kalitate ʼaia ka ina uga ia nātou ke nātou aga fakaʼeteʼete ki te hahaʼi. Ko te tama ʼa Peggy, ʼaē neʼe tou palalau ki ai ʼi te kamataʼaga, neʼe ina tokagaʼi te kukula ʼo te ʼu mata ʼo tona tēhina veliveli, pea mo tana fute, pea mo tana kua meihiʼi tagi, pea neʼe ina ʼiloʼi ai te mamahi ʼo tona tēhina. Ohage pe ko te meʼa ʼaē neʼe fakaʼamu kiai tana faʼe, neʼe fakahemala pea neʼe ina fakatotonu ke ina fetogi tana aga. Ko te ʼu tama ʼaia e lua ʼa Peggy neʼe nā fakaʼaogaʼi lelei te ʼu faiva ʼaia ʼi te temi ʼaē neʼe nā kei veliveli ai, pea hili kiai te ʼu taʼu, neʼe nā liliu ko he ʼu tagata faiva ʼi te fai ʼo te ʼu tisipulo, pea mo nā liliu ko he ʼu tagata taupau ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano.
Koutou Fakahā ʼe Koutou Mahino
ʼE maʼuhiga tāfito te aga fakaʼeteʼete, tāfito la mokā ʼe koutou lāuga ʼo ʼuhiga mo he tahi. ʼE feala pe ke koutou fakalainoaʼi ia ia. ʼUluaki, ʼe tonu ke fai he fakamālo ʼo ʼuhiga mo he faʼahiga meʼa. ʼE mole koutou tukugakoviʼi muʼa ia ia, kae koutou tokakaga tāfito ki te fakatokatoka ʼo te fihifihia. Koutou fakamahino age peʼe neʼe feafeaʼi te lave kovi kia koutou ia te meʼa ʼaē neʼe ina fai, pea mo koutou fakamahino tāfito age ki ai te fetogi ʼe koutou fakaʼamu kiai. Pea koutou fakalogo leva. Lagi neʼe koutou mahino hala ki te meʼa ʼaē neʼe ina fai.
ʼE fīmālie te loto ʼo te hahaʼi mokā koutou mahino ki tanatou manatu, tatau aipe peʼe mole ʼalutahi mo takotou manatu. Neʼe palalau fakaʼeteʼete ia Sesu, ʼo ina fakahā tana mahino ki te hoha ʼa Maleta. Neʼe ina ʼui fēnei: “Maleta, Maleta, e lahi ia mea e ke kinakina mo hoha ki ai.” (Luka 10:41) ʼO toe feiā aipe, mokā palalau he tahi ki he fihifihia, ʼi muʼa ʼo hakotou tuku age he puleʼaki, koutou fakahā ʼaki he aga fakaʼeteʼete ʼe koutou mahino ki te fihifihia, ʼo koutou fakamatala e koutou totonu, te fihifihia peʼe ko te meomeo ʼaē neʼe fai. Ko te faʼahiga fai ʼaia ʼe fakahā ai ʼe koutou mahino.
Koutou Mahino Ki Te Meʼa ʼAē Neʼe Mole ʼUi
ʼI te fia kole e te Fineʼaliki ko Esitele ki tona ʼohoana ke ina holoʼi te fakatuʼutuʼu ʼa Amane ke fakaʼauha te kau Sutea, ʼaki he aga fakaʼeteʼete neʼe ina fakaʼaluʼalu te faʼahi ʼaia ke fiafia ai tona ʼohoana. Neʼe hoki tokalelei ia meʼa fuli, pea hoki ina fakahā ai leva te koga maʼuhiga ʼaia. Kae ʼe ko he ako lelei ke tou tokagaʼi te ʼu palalau ʼaē neʼe mole ina fai. ʼAki he aga fakaʼeteʼete, neʼe mole palalau ki te kau ʼo tona ʼohoana ki te fakatuʼutuʼu kovi ʼaia.—Esitele 5:1-8; 7:1, 2; 8:5.
ʼO toe feiā pe, mokā tou ʼaʼahi he ʼohoana ʼo he fafine Kilisitiano pea ko tona ʼohoana ʼe mole heʼeki tui, ʼe mole tou foimo fakahā age ki ai ia te Tohi-Tapu, kae ʼaki he aga fakaʼeteʼete ʼe lagi tou tokagaʼi muʼa te meʼa ʼaē ʼe ina leleiʼia. Ka haʼu he tahi mai te mālama ki te Fale ʼo Te Puleʼaga pea ʼe mole faʼa teuteu lelei, peʼe ko he tahi ʼe toe liliu ʼo fono kae kua fualoa tana puli, tou tali fakaleleiʼi ia ia, kae mole tou palalau age ki tona teu peʼe ki tana puli. Pea ka tou tokagaʼi he tahi ʼe kei foʼofoʼou pea mo lotolelei ki te moʼoni ʼe ʼi ai hana manatu ʼe hala, ʼe lagi lelei ke ʼaua naʼa tou foimo fakatonutonuʼi atu aipe ia ia. (Soane 16:12) Ko te aga fakaʼeteʼete, ʼe kau kiai te agalelei ʼo mahino ki te meʼa ʼaē neʼe mole ʼui.
Ko He Palalau ʼe Ina Fakamālōlō
Kapau ʼe koutou ako ke koutou palalau fakaʼeteʼete, pea ʼe koutou tokagaʼi anai ʼe lelei takotou ʼu felogoi mo ʼihi, tatau aipe peʼe mahino hala he tahi ki te ʼu meʼa ʼaē neʼe koutou fia ʼui pea mo lotokovi ai. Ohage foki la, ʼi te temi ʼaē “neʼe laga kē age” te kau Efalaime kia Seteone, neʼe ina fai he tali fakaʼeteʼete age ki te ʼu tagata, ʼo ina fai he fakamahino fakalelei pea mo vikiʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe kua fai e te kau tagata ʼaia ʼo Efalaime. Neʼe ko he aga fakaʼeteʼete ʼaia, koteʼuhi neʼe mahino kia ia te tupuʼaga ʼo tanatou ʼiʼita feiā, pea ko te fia mālalo ʼa Seteone ʼaē neʼe tupu ai te fakatokatoka ʼo te ʼaluʼaga ʼaia.—Kau Fakamāu 8:1-3; Tāʼaga Lea 16:24.
Koutou faigaʼi tuʼumaʼu ke koutou mahino peʼe malave feafeaʼi takotou ʼu palalau ki te hahaʼi. ʼI takoutou faiga ke koutou aga fakaʼeteʼete, ʼe koutou logoʼi anai te fiafia ʼaē ʼe fakamatala ia Tāʼaga Lea 15:23: “ ʼE fiafia te tagata ʼi te tali ʼo tona gutu, pea ʼe ko he meʼa lelei te fai ʼo he palalau ʼi tona temi totonu!”
[Paki ʼo te pasina 31]
ʼE lava akoʼi e te ʼu mātuʼa ki tanatou ʼu tamaliki te tokagaʼi ʼo niʼihi
[Paki ʼo te pasina 31]
Ko te kau Kilisitiano ʼaē kua māhani, ʼe nātou lava akoʼi te aga fakaʼeteʼete kia nātou ʼaē ʼe kei foʼofoʼou