Ke Tapuakina Ia Nātou ʼAē ʼe Nātou Faka Kolōliaʼi Te ʼAtua
“ ʼE nātou tulolo anai ʼi ʼou muʼa, Ê Sehova, pea mo nātou faka kolōlia anai ki tou huafa.”—Pesalemo 86:9.
1. He koʼe ʼe feala ke lahi age tatatou fakavikiviki ki te ʼAtua ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu?
ʼE TĀU mo Sehova ke fakavikivikiʼi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa fuli ʼaē neʼe ina fakatupu. Logola tona fakavikiviki fakalogologo e te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole maʼuli, kae ko tatou, ʼe feala ke tou fakakaukau, mo mahino, mo fakafetaʼi pea mo tauhi kia te ia. Koia neʼe fai mai kia tatou te ʼu palalau ʼaenī ʼa te tagata fai pesalemo: “Koutou kalaga fakafiafia ki te ʼAtua, koutou fuli, te hahaʼi ʼo te kele! Koutou fai he ʼu hiva ki te kolōlia ʼo tona huafa. Koutou fakaliliu tona fakavikiviki ko he meʼa faka kolōlia.”—Pesalemo 66:1, 2.
2. Ko ai ʼaē neʼe tali ki te fakatotonu ʼaē ke faka kolōlia ki te huafa ʼo te ʼAtua, pea koteā tona tupuʼaga?
2 Tokolahi ʼi te malamanei ʼe mole nātou tui ki te ʼAtua peʼe mole nātou faka kolōliaʼi ia ia. Kae ʼi te ʼu fenua e 235, ko te toko ono miliona tupu kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ʼe nātou fakahā ʼe nātou sio ki te ʼu “kalitate fakapulipuli” ʼo te ʼAtua ʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe ina fakatupu, pea ʼe nātou “logo” ki te fakamoʼoni fakalogologo ʼo te ʼu meʼa ʼaē neʼe fakatupu. (Loma 1:20, MN; Pesalemo 19:2, 3) ʼI tanatou ako te Tohi-Tapu, ʼe nātou ʼiloʼi ai ia Sehova pea mo nātou ʼoʼofa ai kia te ia. Neʼe fakakikite fēnei ia Pesalemo 86:9, 10: “Ko te ʼu puleʼaga fuli ʼaē neʼe ke fakatupu, ʼe ʼōmai anai pea ʼe nātou tulolo anai ʼi ʼou muʼa, Ê Sehova, pea mo nātou faka kolōlia anai ki tou huafa. Koteʼuhi ʼe ke lahi pea ʼe ke fai te ʼu meʼa fakaofoofo; ko koe tokotahi ʼe ke ʼAtua.”
3. ʼE lava foaki feafeaʼi e “te toe hahaʼi tokolahi” he “tauhi taputapu ʼi te ʼaho mo te po”?
3 Ia Apokalipesi 7:9, 15 ʼe toe talanoa ai ki “te toe hahaʼi tokolahi” ʼo te kau atolasio, ʼe nātou “foaki [ki te ʼAtua] te tauhi taputapu ʼi te ʼaho mo te po ʼi tona fale lotu.” ʼE mole kole moʼoni e te ʼAtua ki tana kau kaugana ke nātou fakavikiviki tuʼumaʼu kia te ia, kae ko tana kau atolasio ʼe nātou kau ki he kautahi faka malamanei. Koia, ka pōʼuli ʼi ʼihi fenua, ʼe fai faka mafola te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua ʼi te tahi ʼu potu ʼo te kele. Koia ʼe feala ke tou ʼui ʼe mole he temi ʼe tō ai te laʼā kia nātou ʼaē ʼe nātou faka kolōliaʼi ia Sehova. Mole tuai, pea “ko te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe mānava” ʼe nātou hiki anai tonatou leʼo ʼo fakavikiviki kia Sehova. (Pesalemo 150:6) Kae ʼo atalitali ki te temi ʼaia, koteā ʼaē ʼe feala ke tou fai e tatou takitokotahi moʼo faka kolōliaʼi te ʼAtua? Koteā te ʼu fihifihia ʼe tonu ke tou tauʼi? Pea koteā te ʼu tapuakina ʼe maʼu anai e nātou ʼaē ʼe nātou faka kolōlia ki te ʼAtua? Moʼo tali kiai, tou vakaʼi te fakamatala ʼi te Tohi-Tapu ʼo ʼuhiga mo te telepi ʼo Iselaele ko Kate.
Ko He Fihifihia ʼo Te Temi Muʼa
4. Koteā te ʼu fihifihia neʼe tau mo te telepi ʼo Kate?
4 ʼI muʼa ʼo tanatou hū ki te Kele ʼo Te Fakapapau, ko te kau Iselaele ʼo te telepi ʼo Kate neʼe nātou kole ke fakagafua age kia nātou hanatou nonofo ʼi te koga meʼa neʼe lelei maʼa te faga manu, ʼi te potu esite ʼo Solotane. (Faka au 32:1-5) Neʼe nātou ʼiloʼi ʼe nātou fetaulaki anai mo te ʼu fihifihia lahi. Ko te ʼu telepi ʼaē neʼe nonofo ʼi te potu uesite neʼe puipui nātou e te Mafa ʼo Solotane—ki te ʼu ʼohofi tau. (Sosue 3:13-17) Kae ʼo ʼuhiga mo te ʼu kele ʼi te potu esite ʼo Solotane, ʼe ʼui fēnei e George Adam Smith ʼi tana tohi The Historical Geography of the Holy Land: “[Ko te ʼu kele ʼaia] neʼe halafalafa pea mo mavetevete, neʼe mole honatou puipuiʼaga, ʼi te potu fenua ʼo Alapi. Koia tuʼumaʼu pe neʼe ʼohofiʼi nātou e te hahaʼi feʼoloʼaki loto mānumānu, ko ʼihi hahaʼi tokolahi neʼe nātou ʼohofiʼi te ʼu koga meʼa ʼaia ʼi te taʼu fuli ʼuhi ko te ʼu kele.”
5. Neʼe fakaloto mālohiʼi feafeaʼi e Sakopo te hōloga ʼo Kate ke nātou tau mokā ʼohofi ia nātou?
5 Koteā ʼaē neʼe fai e te telepi ʼo Kate ʼi te fihifihia ʼaia neʼe hoko tuʼumaʼu? ʼI ni ʼu sēkulō ki muʼa atu, ʼi te lea faka polofeta neʼe ina fai ʼi muʼa ʼo tana mate, ko tanatou kui ko Sakopo neʼe ina fakakikite fēnei: “Ko Kate, ʼe ʼohofiʼi anai ia ia e he kau tagata kaihaʼa, kae ʼe ina tauʼi anai te ʼu solia ʼaē ʼe ʼolo ʼi muli.” (Senesi 49:19) Ka tou lau te vaega ʼaia, ʼe hage mai ʼe mole ko he logo lelei. Kae ʼi tona ʼuhiga moʼoni, ʼe ko he ʼu palalau moʼo fakatotonu ki te kau Kate ke nātou tau. Neʼe fakapapau age ia Sakopo, kapau ʼe nātou fai feiā, pea ʼe feholaki anai te kau hahaʼi tau ʼi tanatou lainoa, pea ko te hahaʼi ʼo Kate ʼe nātou tuli anai te ʼu solia ʼaē ʼe ʼolo ʼi muli.
Te ʼu Fihifihia ʼi Tatatou Tauhi Ia ʼAho Nei
6, 7. ʼE tatau feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼa te kau Kilisitiano ia ʼaho nei mo te ʼaluʼaga ʼo te telepi ʼo Kate?
6 Ohage ko te telepi ʼo Kate, ko te kau Kilisitiano ia ʼaho nei ʼe nātou tau mo te ʼu faigataʼaʼia ʼo te tuʼu ʼa Satana, pea ʼe mole puipui faka milakulo ia nātou ke nātou hāo mai te ʼu faʼahi ʼaia. (Sopo 1:10-12) Ko te tokolahi ia tatou ʼe tau mo te ʼu faigataʼaʼia ʼi te faleako, pea mo maʼu te ʼu meʼa ʼaē ʼe ʼaoga ki te maʼuli, mo pusiaki te fānau. ʼE toe ʼi ai foki mo te ʼu faigataʼaʼia ʼo tatou takitokotahi. Ko ʼihi ʼe tonu ke nātou ʼutakiʼi ‘he tala ʼi te kakano,’ lagi ko he māʼimoa peʼe ko he mahaki. (2 Kolonito 12:7-10) Ko ʼihi ʼe nātou maʼuli mamahi heʼe nātou manatu ʼe mole honatou ʼaoga. Ko “te ʼu ʼaho faigataʼa” ʼo te temi matuʼa ʼe lagi ina tāʼofi te kau Kilisitiano matutuʼa ke nātou tauhi kia Sehova ʼaki tonatou mālohi ʼāfea.—Tagata Tānaki 12:1.
7 ʼE toe fakamanatuʼi mai e te ʼapositolo ko Paulo “ko tatatou tau e . . . fakafehagai . . . ki te u aliki pule o te malama aeni o te fakapouli.” (Efeso 6:12) ʼE fakaneke tuʼumaʼu tatou e Satana pea mo tana kau temonio ʼaki “te manatu ʼo te malamanei,” te loto agatuʼu pea mo te ʼu aga heʼeʼaoga. (1 Kolonito 2:12, MN; Efeso 2:2, 3) Ohage ko Lote ʼaē neʼe manavasiʼi ki te ʼAtua, ʼe feala kia tatou ia ʼaho nei ke tou hoha ʼuhi ko te ʼu meʼa fakalialia ʼaē ʼe palalau kiai pea mo fai e te hahaʼi. (2 Petelo 2:7) ʼE toe tauʼi fakahagatonu tatou e Satana. ʼE tauʼi e Satana te toe ʼo te kau fakanofo, “ ʼaē ʼe nātou mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua pea mo nātou maʼu te gāue ʼaē ko te fakamoʼoni kia Sesu.” (Apokalipesi 12:17, MN ) Pea mo te “tahi ʼu ōvi” ʼa Sesu ʼe toe ʼohofi nātou e Satana, ʼo ina tapuʼi ia nātou peʼe ina fakatagaʼi ia nātou.—Soane 10:16, MN.
ʼE Koutou Lotovaivai Anai Koa Peʼe Koutou Tauʼi Anai?
8. ʼE tonu ke tou tali feafeaʼi ki te ʼu ʼohofi ʼa Satana, pea koteā tona tupuʼaga?
8 Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai mokā tauʼi tatou e Satana? Ohage ko te telepi ʼo Kate ʼo te temi muʼa, ʼe tonu ke tou mālolohi ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo fakahoko te tau, ʼo mulimuli ki te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua. Meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe ko ʼihi neʼe nātou liliu ʼo lotovaivai ʼi te ʼu faigataʼaʼia ʼo te maʼuli, ʼo mole nātou fakahoko tonatou maʼua fakalaumālie. (Mateo 13:20-22) Neʼe ʼui fēnei e te Fakamoʼoni ʼo ʼuhiga mo te tupuʼaga ʼo te mole kei hahaʼi ʼo te ʼu fono ʼo tona kokelekasio: “Kua gaʼegaʼe te ʼu tēhina. ʼE lahi te ʼu fihifihia ʼe tau mo nātou.” ʼE moʼoni ʼe lahi te ʼu faʼahi ʼe tupu ai te gaʼegaʼe ʼa te hahaʼi ʼi te temi nei. Koia ʼe faigafua ai ke manatu ia he tahi ko te tauhi ki te ʼAtua ʼe ko he meʼa fakaloto hoha, pea ʼe ko he kavega mamafa. Kae ʼe lelei koa te manatu ʼaia?
9. ʼE tou lava maʼu feafeaʼi he fakafimālie mo kapau ʼe tou toʼo te ʼakau ʼamo ʼa Kilisito?
9 Koutou tokagaʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼui e Sesu ki te hahaʼi kaugamālie ʼo tona temi, ʼaē neʼe gaʼegaʼe ʼuhi ko te ʼu faigataʼaʼia ʼo te maʼuli: “Koutou ʼōmai kia te ʼau, ia koutou fuli ʼaē ʼe kinakina pea mo mafasia, pea ʼe ʼau fakafimālieʼi anai koutou.” Neʼe fia ʼui koa e Sesu ʼe maʼu anai e he tahi he fakafimālie mo kapau ʼe ina fakasiʼisiʼi tana selevisi ki te ʼAtua? Kailoa ia, kae neʼe ʼui fēnei e Sesu: “Koutou toʼo kia koutou taku ʼakau ʼamo pea ke koutou ako ia te ʼau, heʼe ʼau agamālū pea mo loto agavaivai, pea ʼe koutou maʼu anai he fīmālie ki ʼokotou nefesi.” Ko te ʼakau ʼamo ʼe ko he meʼa gāue neʼe fai ʼaki te papa peʼe ko te ukamea, neʼe feala ai ki he tagata peʼe ko he manu ke ina ʼamo he kavega mamafa. He koʼe ʼe fia tali anai e he tahi te ʼakau ʼamo ʼaia? ʼE mole kua tou “mafasia” koa? Ei, kae ʼi te lea faka Keleka, ʼe tou lau fēnei: “Koutou ʼōmai ke tou ʼamo fakatahi.” Koutou fakakaukauʼi age muʼa, ʼe fia tokoni mai ia Sesu ki te ʼamo ʼo tatatou kavega! ʼE mole maʼua ke tou fai te faʼahi ʼaia ʼaki pe totatou mālohi.—Mateo 9:36; 11:28, 29, MN; 2 Kolonito 4:7.
10. Koteā te ʼu fua ʼo tatatou ʼu faiga ʼaē ke tou faka kolōlia ki te ʼAtua?
10 ʼE tou tauʼi ia Satana, mo kapau ʼe tou tali te ʼakau ʼamo, ʼaē ko te ʼuhiga tisipulo ʼa Sesu. ʼE fakapapau fēnei ia Sakopo 4:7: “Koutou fakafehagai ki te temonio pea e hola mamao anai maià koutou.” ʼE mole ʼui ai leva ʼe faigafua te faʼahi ʼaia. Ko te tauhi ki te ʼAtua ʼe fakamaʼua kiai he ʼu faiga lahi. (Luka 13:24) Kae ʼe fai e te Tohi-Tapu te fakapapau ʼaenī ia Pesalemo 126:5: “Ko nātou ʼaē ʼe nātou to ʼaki te ʼu loʼimata ʼe nātou utu anai ʼaki he kalaga fakafiafia.” ʼE tou tauhi ki he ʼAtua ʼe loto fakafetaʼi. “E ina fakapale natou e natou kumi iaʼia,” pea ʼe ina tapuakina ia nātou ʼaē ʼe nātou faka kolōlia kia te ia.—Hepeleo 11:6.
Tou Faka Kolōlia Ki Te ʼAtua ʼi Totatou ʼUhiga Kau Fai Faka Mafola ʼo Te Puleʼaga
11. ʼE liliu feafeaʼi te fai faka mafola ko hatatou tauʼi ʼaia te ʼu ʼohofi ʼa Satana?
11 Neʼe fakatotonu fēnei e Sesu: “Koutou olo o fakahoko he u tisipulo i te atu puleaga.” Ko te gāue fai faka mafola ʼe ko te faʼahi maʼuhiga ʼaia ke tou foaki ki te ʼAtua “he sakilifisio o te fakavikiviki.” (Mateo 28:19; Hepeleo 13:15) Ko tatatou tui “te ʼu sūlie ʼo te logo lelei ʼo te tokalelei” ʼe ko he faʼahi maʼuhiga ʼaia ʼo tatatou “teu tau katoa”—tatatou hāofakiʼaga mai te ʼu ʼohofi ʼa Satana. (Efeso 6:11-15) Ko te fakavikiviki ki te ʼAtua ʼi te fai faka mafola ʼe ko he ʼaluʼaga lelei ʼaia moʼo fafaga tatatou tui. (2 Kolonito 4:13) ʼE tokoni mai ke ʼaua naʼa tou taupau he ʼu manatu ʼe kovi. (Filipe 4:8) ʼAki te fai faka mafola ʼe feala ai ke tou fakatahi ai mo he kau atolasio fiafia pea mo fakaloto mālohi.
12, 13. ʼE lava fua lelei feafeaʼi ki te famili te kau tuʼumaʼu ki te fai faka mafola? Koutou tuku mai he faʼifaʼitaki.
12 ʼE toe lelei mo te gāue fai faka mafola ki te ʼu famili. Logola ʼe lelei he ʼu temi fakafiafia ʼe fakafuafua lelei ʼa te kau tūpulaga, kae ʼe mole tonu ke liliu te fai faka mafola faka famili ko he kavega. ʼE feala ki te ʼu mātuʼa ke nātou fakaliliu te gāue ʼaia ko he temi fakafiafia, ʼo nātou akoʼi ki tanatou fānau ke hikihiki age tanatou palalau ki te hahaʼi. ʼE mole fiafia koa la te fānau ʼi te ʼu gāue lelei ʼaē ʼe nātou fai? ʼE feala ke tokoni te ʼu mātuʼa ki te fānau ke nātou fiafia ʼi te minisitelio, mo kapau ʼe nātou aga fakapotopoto, ʼo mole nātou fakamaʼua he ʼu meʼa ʼe mole lavaʼi e te fānau.—Senesi 33:13, 14.
13 ʼO hilifaki kiai, ko te famili ʼaē ʼe fakavikiviki fakatahi ki te ʼAtua ʼe nātou felogoi lelei. Tou vakaʼi te tuagaʼane neʼe līaki ia ia e tona ʼohoana ʼe mole tui pea ina taupau tana ʼu tamaliki e toko nima. Neʼe faigataʼa hana maʼu he gāue pea mo te taupau ʼo tana fānau ʼi te ʼu meʼa fakasino. Neʼe maʼumaʼua fau koa ʼo fakaʼaoʼaoganoa ki te maʼuli fakalaumālie ʼo tana fānau? ʼE ina ʼui fēnei: “Neʼe ʼau ako fakalelei te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, pea neʼe ʼau faiga ke ʼau maʼuliʼi te meʼa ʼaē neʼe ʼau lau. Neʼe ʼau ʼave tuʼumaʼu taku fānau ki te ʼu fono pea mo te fai faka mafola ʼi te ʼu ʼapi. Neʼe koteā te ʼu fua ʼo taku faiga? Ko nātou toko nima kua papitema.” ʼO toe feiā aipe, ko te gāue lahi ʼi te minisitelio ʼe tokoni atu anai ki takotou ʼu faiga moʼo pusiaki takotou fānau ʼi “te akonaki pea mo te manatu ʼa Sehova.”—Efeso 6:4, MN.
14. (a) ʼE lava faka kolōlia feafeaʼi te kau tūpulaga ki te ʼAtua ʼi te faleako? (b) Koteā ʼaē ʼe feala ke tokoni ki te kau tūpulaga ke mole nātou “ufiufi i te Evaselio”?
14 ʼU tūpulaga, kapau ʼe koutou maʼuʼuli ʼi he fenua ʼe fakagafua ai e te lao ke koutou fagonogono ʼi te faleako, ʼe koutou faka kolōlia anai koa ki te ʼAtua peʼe mole koutou fai anai heʼe koutou mataku ʼi te tagata? (Tāʼaga Lea 29:25) ʼE tohi fēnei e te tūpulaga Fakamoʼoni ʼi Puerto Rico ʼe taʼu 13: “ ʼE mole he temi ʼe ʼau ufiufi ai ʼi te faka mafola ʼi te faleako heʼe ʼau ʼiloʼi ʼe ko te moʼoni. ʼI te kalasi, ʼe ʼau hiki tuʼumaʼu toku nima pea mo ʼau tala te meʼa ʼaē neʼe ʼau ako ʼi te Tohi-Tapu. ʼI te ʼu temi ʼaē ʼe mole ʼi ai hamatou ako, ʼe ʼau ʼalu ki te tānakiʼaga tohi pea mo ʼau lau te tohi Les jeunes sʼinterrogent.”a Neʼe tapuakina koa e Sehova tana ʼu faiga? ʼE ina ʼui fēnei: “ ʼI ʼihi temi, ʼe faifehuʼi mai toku ʼu kaugā ako pea mo nātou kole mai hanatou tohi.” Kapau ʼe mole koutou fai te faʼahi ʼaia, ʼe lagi tonu ke koutou fai hakotou ako takitokotahi ke feala ai hakotou tui papau ko “te finegalo ʼo te ʼAtua, [ʼe] lelei, [mo] fakafiafia, pea mo . . . haohaoa.” (Loma 12:2) Kapau leva kua koutou tui ʼe moʼoni te ʼu meʼa ʼaē ʼe koutou ako, pea ʼe mole koutou “ufiufi [anai] i te Evaselio.”—Loma 1:16.
Ko He ‘Matapā Kua Avahi’ Ki Te Selevisi
15, 16. Koteā “te matapā lahi ki te gāue” ʼaē neʼe avahi ki ʼihi Kilisitiano, pea koteā te ʼu tapuakina ʼaē neʼe maʼu ai?
15 Neʼe tohi e te ʼapositolo ko Paulo ‘kua avahi kia ia te matapā lahi ki te gāue.’ (1 Kolonito 16:9) ʼE feala koa hakotou kau ki he tahi faʼahiga gāue? Ohage la, ko te pionie katoa peʼe vaeluaʼi temi, ʼe tonu ke koutou fai faka mafola ia hola e 70 peʼe 50 ʼi te māhina. ʼE maʼuhiga te ʼu pionie ki te kau Kilisitiano ʼuhi ko tanatou tauhi agatonu. Kae ʼuhi ko te lahi age ʼo te temi ʼaē ʼe nātou kau ai ki te minisitelio, ʼe mole tonu ke nātou manatu ʼe nātou māʼoluga age ʼi tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane. Kailoa, ʼe nātou maʼu te manatu ʼaē neʼe fakaloto mālohiʼi mai e Sesu ke tou maʼu: “Ko matou ko he u kaugana hee aoga, nee matou fai ia mea e maua ke matou fai.”—Luka 17:10.
16 ʼE tonu ki te kau pionie ke nātou fakatuʼutuʼu lelei tanatou polokalama gāue ʼo mulimuli kiai, pea mo nātou tali te ʼu sakilifisio ʼaē ʼe fakamaʼu kiai. Kae ʼe lahi age anai tonatou tapuakina. ʼE ʼui fēnei e te tuagaʼane pionie ko Tamika: “Ko te fealagia ʼaē ke tou fakaʼaogaʼi lelei te Folafola ʼa te ʼAtua ʼe ko he tapuakina moʼoni ʼaia. Ka koutou pionie, pea ʼe koutou fakaʼaogaʼi lahi te Tohi-Tapu. ʼI te temi nei, ʼi taku ʼalu ʼaē ʼi te ʼu ʼapi, ʼe feala ke ʼau fakakaukau ki he ʼu vaega ʼe ʼaoga moʼoni kia ia ʼaē ʼe ʼau palalau mo ia.” (2 Timoteo 2:15) ʼE ʼui fēnei e te pionie ʼe higoa ko Mica: “Ko taku sio ʼaē ki te malave ʼa te moʼoni ki te maʼuli ʼo te hahaʼi ʼe ko he tahi tapuakina lahi ʼaia.” ʼE feiā mo te tūpulaga ko Mateo ʼe fiafia mokā “sio ki he tahi ʼe haʼu ki te moʼoni. ʼE mole he tahi age fiafia ʼe feala ke ina fetogi te faʼahi ʼaia.”
17. Koteā ʼaē neʼe tokoni ki te tuagaʼane ke ina maʼu he ʼu manatu lelei ʼo ʼuhiga mo te selevisi pionie?
17 ʼE feala koa ke koutou fakatuʼutuʼu ke koutou pionie? E lagi koutou fia fai kiai kae koutou manatu ʼe mole koutou fealagia ki te gāue ʼaia. ʼE ʼui fēnei e te tuagaʼane ko Kenyatte: “Neʼe mole lelei taku ʼu manatu ʼo ʼuhiga mo te selevisi pionie. Neʼe ʼau manatu ʼe mole feala anai haku fai te gāue ʼaia. Neʼe mole ʼau ʼiloʼi peʼe feafeaʼi te teuteuʼi ʼo te ʼu ʼuluaki palalau peʼe ko te uga ʼo he tahi ʼaki te Tohi-Tapu.” Kae neʼe hinoʼi e te kau tagata ʼāfea he pionie kua fakapotopoto ke gāue mo ia. ʼE ʼui e Kenyatte: “Neʼe ʼau fiafia ʼi te gāue mo ia, pea neʼe tupu ai taku fia pionie.” ʼAki he ʼu fakaloto mālohi pea mo he akoako, ʼe lagi feala anai mo koutou ke koutou fia pionie.
18. Ko te ʼu tapuakina fea ʼaē ʼe maʼu e nātou ʼaē ʼe liliu ʼo misionea?
18 ʼAki te selevisi pionie ʼe feala ke koutou faiga ki he tahi ʼu pilivilesio gāue. Ohage la, ko ʼihi taumatuʼa ʼe lagi feala ke nātou kau ki te ako ʼo te kau misionea, ke fekauʼi nātou ke ʼolo ʼo faka mafola ʼi te tahi ʼu fenua. ʼE tonu ke mulimuli te kau misionea ki tonatou fenua foʼou, ke nātou ako te lea foʼou, mo te agaʼi fenua foʼou, pea mo kai te ʼu meʼa kai neʼe mole nātou māhani kiai. Kae ko te ʼu tapuakina ʼe lahi age anai ia ʼi te ʼu kiʼi faigataʼaʼia liliki ʼaia. Ko te tuagaʼane ko Mildred, ʼaē kua fualoa tana gāue misionea ʼi Mekesike, ʼe ina ʼui fēnei: “Neʼe mole he temi neʼe ʼau fakahemala ai ʼi taku liliu ʼo misionea. Neʼe ʼau loto ki te faʼahi ʼaia talu mai taku kei veliveli.” Koteā te ʼu tapuakina neʼe ina maʼu? “ ʼI toku fenua neʼe faigataʼa te maʼu ʼo he ako Tohi-Tapu. ʼI henī, ko te toko fā ʼo taku kau ako kua nātou kamata fai faka mafola!”
19, 20. Koteā te ʼu tapuakina ʼaē ʼe maʼu e te tokolahi ʼi te gāue ʼi te Petele, ʼi te ʼu laga fale ʼi te malamanei, ʼi te Ako ʼAē ʼe Ina Teuteuʼi Ki Te Minisitelio?
19 Ko te ʼu tapuakina lahi ʼe toe maʼu e nātou ʼaē ʼe gāue ʼi te Petele ʼi te ʼu filiale ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova. Ko Sven, ko te tēhina tūpulaga ʼe gāue ʼi Siamani, ʼe ina ʼui fēnei ʼo ʼuhiga mo tana gāue ʼi te Petele: “ ʼE ʼau ʼiloʼi ʼe ʼau fai he meʼa ʼe maʼuhiga pea mo tologa. Neʼe feala pe haku fakaʼaogaʼi toku poto ʼi te mālama. Kae maʼaku ʼe hage pe ko haku tuku he falā ʼi he fale paʼaga kae mole tupu ai anai taku paʼaga.” ʼE moʼoni ko he tahi ʼe gāue kae mole lī hona totogi ʼe tonu ke maʼuli faka sakilifisio. Kae ʼe ʼui fēnei e Sven: “Ka koutou hū ki tokotou koga fale, ʼe koutou ʼiloʼi ko meʼa fuli neʼe koutou fai ʼi te ʼaho ʼaia neʼe koutou fai maʼa Sehova. Pea ʼe koutou logo ‘fiafia’ ai.”
20 Ko ʼihi tēhina neʼe nātou maʼu te tapuakina ʼaē ke nātou gāue ʼi te malamanei katoa, ʼi te laga fale ʼo te ʼu filiale ʼi te tahi ʼu fenua. Ko te taumatuʼa neʼe nā gāue ʼi te ʼu laga fale e valu, neʼe nā tohi fēnei: “Ko te ʼu tēhina ʼi henī ʼe nātou agalelei ʼaupito. ʼE ma lotomamahi ʼaupito anai ʼi tamā mavae. Neʼe ko he meʼa fakaofoofo ʼi tomā maʼuli!” Pea ʼe toe ʼi ai mo te Ako ʼAē ʼe Ina Teuteuʼi Ki Te Minisitelio. ʼE ina ako ʼi te faʼahi fakalaumālie ia te ʼu tēhina selipatea. Neʼe tohi fēnei e te tēhina neʼe ina maʼu tona pepa: “ ʼE mole maʼu he ʼu palalau feʼauga moʼo fakahā atu toku loto fakafetaʼi ki te ako lelei ʼaia. ʼE ʼi ai koa he tahi kautahi ʼe ina faiga lahi feiā moʼo fai te ako ʼaia?”
21. Ko te faʼahi fea ʼaē ʼe faiga anai kiai te kau Kilisitiano fuli ʼi tanatou tauhi ki te ʼAtua?
21 Ei, ʼe lahi te ʼu faigamālie ki te gāue. ʼE moʼoni, ʼe tokolahi ia tatou ʼe mole feala ke nātou gāue ʼi te Petele peʼe ʼi he tahi fenua. Neʼe ʼui e Sesu totonu ko te kau Kilisitiano ʼe nātou fakatupu he ʼu “fua” kehekehe ʼuhi ko te ʼu ʼaluʼaga kehekehe. (Mateo 13:23) Koia ko te faʼahi ʼaē ka tou faiga kiai ʼi totatou ʼuhiga Kilisitiano, ko te fakaʼaogaʼi lelei ʼo totatou ʼu ʼaluʼaga—ke tou kau lahi ki te tauhi ʼaē kia Sehova ʼo mulimuli ki tatatou fealagia takitokotahi. Ka tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou faka kolōliaʼi ia Sehova, pea ʼe tou ʼiloʼi papau ʼe ko he faʼahi ʼe ina leleiʼia. Koutou tokagaʼi ia Ethel, ko te tuagaʼane kua finematuʼa ʼe nofo ʼi te fale ʼo te hahaʼi vaivavai. ʼE fai faka mafola tuʼumaʼu pe kia nātou ʼaē ʼe nonofo mo ia ʼi te fale pea mo fai faka mafola ʼaki te telefoni. Logola tona ʼu tuʼakoi, kae ʼe ina fakahoko tana selevisi ʼaki tona loto katoa.—Mateo 22:37.
22. (a) Koteā te tahi ʼu ʼaluʼaga ʼe feala ai ke tou faka kolōlia ki te ʼAtua? (b) Koteā te temi fakafiafia ʼaē ʼe tou fakatalitali kiai?
22 Kae koutou manatuʼi, ko te fai faka mafola ʼe ko he ʼaluʼaga e tahi ʼi te ʼu ʼaluʼaga ʼaē ʼe feala ai ke tou faka kolōlia kia Sehova. Kapau ʼe tou tuku he faʼifaʼitaki lelei ʼi tatatou aga pea mo totatou faʼahiga teu pea mo te faʼahiga faʼu ʼo totatou lauʼulu, ʼi tatatou gāue, ʼi te fale ako, ʼi fale, pea ʼe tou fakafiafia ai te loto ʼo Sehova. (Tāʼaga Lea 27:11) ʼE fakapapau fēnei ia Tāʼaga Lea 28:20: “Ko he tagata ʼe ina fai he ʼu gāue agatonu, ʼe ina maʼu anai te ʼu tapuakina lahi.” Koia ʼe tonu ai ke tou ‘to lahi’ ʼi tatatou tauhi ki te ʼAtua, heʼe tou ʼiloʼi ʼe lahi anai te ʼu tapuakina ʼaē ka tou utu. (2 Kolonito 9:6) Kapau ʼe tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou maʼu anai te pilivilesio ʼaē ke tou maʼuʼuli ʼi te temi ʼaē ka foaki ai te kolōlia kia Sehova, e “te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe mānava,” koteʼuhi ʼe tau ʼaupito mo ia te kolōlia ʼaia!—Pesalemo 150:6.
[Kiʼi nota]
a Ko te tohi Les jeunes sʼinterrogent — Réponses pratiques neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Ko te hahaʼi ʼa Sehova ʼe nātou tauhi feafeaʼi kia te ia “ ʼi te po pea mo te ʼaho”?
• Koteā te faigataʼaʼia neʼe tau mo te telepi ʼo Kate, pea koteā ʼaē ʼe ako mai ai ki te kau Kilisitiano ia ʼaho nei?
• ʼE lava liliu feafeaʼi te minisitelio ko he puipui ki te ʼu ʼohofi ʼa Satana?
• Koteā te ʼu selevisi ʼaē kua kau kiai ʼihi, pea koteā te ʼu tapuakina neʼe nātou maʼu?
[Paki ʼo te pasina 15]
Ohage ko te tauʼi ʼa te kau Kate ia te ʼu kūtuga agamālohi, ʼe tonu ke tauʼi e te kau Kilisitiano te ʼu ʼohofi ʼa Satana
[Paki ʼo te pasina 17]
ʼI tatatou fai faka mafola, ʼe tou fakatahi ai mo te ʼu tēhina mo tuagaʼane fakaloto mālohi
[Paki ʼo te pasina 18]
ʼE feala ʼaki te selevisi pionie ke tou maʼu te tahi ʼu pilivilesio:
1. Te gāue ʼi te malamanei
2. Te gāue ʼi te Petele
3. Te gāue Misionea