Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w04 15/11 p. 20-25
  • Tou Kumi Ia Sehova ʼAē ʼe Ina Sivisivi Ia Te ʼu Loto

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Kumi Ia Sehova ʼAē ʼe Ina Sivisivi Ia Te ʼu Loto
  • Te Tule Leʼo—2004
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • ʼE Sivi e Te ʼAtua Ia Iselaele
  • Ko Iselaele​—Ko Te Puleʼaga Neʼe Kua Mahaki Fakalaumālie
  • Ko Te ʼu Meʼa Feiā ʼe Hoko ʼi Totatou Temi
  • “Koutou Manako Ki Te Meʼa ʼAē ʼe Lelei”
  • ʼE Tou Tuʼu Maʼua Kiā Sehova
  • Ko He Mahu Meʼa Kai Logola Ia Te Hoge Fakalaumālie
  • Tou Tala Ia Te Folafola ʼa Te ʼAtua ʼAki He Lototoʼa
    Te Tule Leʼo—2004
  • Tou Faʼifaʼitakiʼi Te Kau Polofeta—Amosi
    Te Minisitelio ʼo Te Puleʼaga—2013
  • ʼE Tauteaʼi Anai e Sehova Ia Te Kau Agakovi
    Te Tule Leʼo—2004
  • Ko He ʼu Puani ʼAoga ʼo Te Tohi ʼa Soele Pea Mo Amosi
    Te Tule Leʼo—2007
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2004
w04 15/11 p. 20-25

Tou Kumi Ia Sehova ʼAē ʼe Ina Sivisivi Ia Te ʼu Loto

“Koutou kumi ia au, pea koutou māʼuʼuli ai.”​—Amosi 5:4.

1, 2. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui ʼaē ʼi te Tohi-Tapu ko Sehova “ ʼe sio ia ki te loto”?

NEʼE ʼui fēnei e Sehova ʼAtua ki te polofeta ko Samuele: “[ʼE] sio te tagata ki te meʼa ʼaē ʼe hā ki te ʼu mata; kae ko Sehova, ʼe sio ia ki te loto.” (1 Samuele 16:7) ‘ ʼE sio feafeaʼi ia Sehova ki te loto’?

2 ʼI te Tohi-Tapu, ʼe tautau fakatātā ia te mafu ki te meʼa ʼaē ʼi te loto ʼo te tagata​—tona ʼu holi pea mo tana ʼu manatu. Koia ka ʼui e te Tohi-Tapu ko te ʼAtua ʼe sio ki te loto, ko tona faka ʼuhiga ʼe mole sio pe ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā ʼi tuʼa, kae ʼe sio tāfito ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe ū ʼi te loto ʼo te tagata.

ʼE Sivi e Te ʼAtua Ia Iselaele

3, 4. Ia Amosi 6:4-6, neʼe feafeaʼi ia te maʼuli ʼo te ʼu telepi e hogofulu ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele?

3 ʼI te temi ʼo Amosi, koteā ʼaē neʼe sio kiai ia Sehova ʼi tana sivisivi ia te ʼu loto ʼo te hahaʼi ʼo te ʼu telepi e hogofulu ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele? ʼE tou lau ia Amosi 6:4-6, ko te hahaʼi tagata neʼe nātou ‘tākokoto ʼi te ʼu moeʼaga lei pea mo fetekaʼaki ʼi tonatou ʼu matela.’ Neʼe nātou “kai ia te ʼu matuʼaʼi akeno ʼaē neʼe toʼo ʼi te faga manu pea mo te ʼu ʼuhiʼi vitulo ʼaē neʼe [filifili] mai te ʼu pipi mui ʼaē neʼe fafaga lelei.” Ko te ʼu tagata ʼaia neʼe nātou “faʼu maʼa nātou ia te ʼu meʼa fai mahōlō moʼo hiva” pea neʼe nātou “ ʼinu ʼi te ʼu ipu vino.”

4 ʼI tatatou lau ia te ʼu meʼa ʼaia, ʼe hage ʼe ko he ʼu meʼa lelei. ʼI tonatou ʼu ʼapi matalelei, ko te hahaʼi maʼu koloā ʼe nātou maʼu te ʼu meʼa kai pea mo te ʼu meʼa ʼinu lelei, pea mo fakalogo ki te mālie ʼo te mahōlō ʼa te kau mahōlō. ʼE nātou maʼu foki mo “te ʼu moeʼaga lei.” Ko te kau alekeolosia neʼe nātou maʼu ia te ʼu lei matalelei neʼe togi ʼi Samalia, ia te kolo taulaga ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele. (1 Hau 10:22) ʼE mahino ia, ko te ʼu lei ʼaia neʼe lahi ia tonatou fakapipiki ki te ʼu puha pea mo te ʼu kaupā matalelei.

5. He koʼe neʼe ʼita ia te ʼAtua ki te kau Iselaele ʼi te temi ʼo Amosi?

5 Neʼe ʼita koa ia Sehova ʼAtua ʼi te maʼu meʼa ʼa te kau Iselaele, ʼi tanatou kai ia te ʼu meʼa kai kano lelei, mo ʼinu te ʼu vino lelei, pea mo fakalogo ki te ʼu musika logo lelei? Kailoa, heʼe ko ia ʼaē ʼe ina foaki lahi mai ia te ʼu tuʼuga meʼa lelei ʼaia ke tou fiafia ai. (1 Timoteo 6:17) Ko te meʼa ʼaē neʼe mole leleiʼia e Sehova ʼi te kau Iselaele, ko tonatou ʼu holi kovi, mo tanatou agakovi, pea mo tanatou mole fakaʼapaʼapa ki te ʼAtua pea mo tanatou mole ʼoʼofa ki tonatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Iselaele.

6. Neʼe feafeaʼi ia te maʼuli fakalaumālie ʼo Iselaele ʼi te temi ʼo Amosi?

6 Neʼe punamaʼuli ia te kau Iselaele ʼaē neʼe ‘fetekaʼaki ʼi tonatou ʼu matela, ʼo kai ai ia te ʼu matuʼai akeno ʼaē neʼe toʼo ʼi te faga manu, mo ʼiʼinu te vino, pea mo faʼu te ʼu meʼa fai mahōlō moʼo hiva.’ Neʼe fehuʼi fēnei age ki te ʼu tagata ʼaia: “ ʼE koutou meʼa noaʼi koa ʼi tokotou ʼatamai ia te ʼaho ʼo te malaʼia?” Neʼe tonu ki te kau Iselaele ke nātou lotomamahi ʼaupito ʼuhi ko te ʼu ʼaluʼaga ʼo tonatou maʼuli, kae “neʼe mole nātou māhahaki ʼuhi ko te malaʼia ʼo Sosefo.” (Amosi 6:3-6) Logola te maʼu koloā ʼo te puleʼaga, kae neʼe sio te ʼAtua ko Sosefo​—peʼe ko Iselaele​—neʼe nofo ʼi te faigataʼaʼia fakalaumālie. Ko te hahaʼi neʼe nātou feʼohoʼaki ki tanatou ʼu gāue ʼo te ʼaho fuli. ʼE toe feiā mo te tokolahi ia ʼaho nei, ʼe lagi nātou fakamoʼoni ʼe tou lolotoga māʼuʼuli nei ʼi te ʼu temi faigataʼa, kae kapau ʼe haʼele lelei tonatou maʼuli, pea ʼe nātou meʼa noaʼi ia te maʼuli fakaʼofaʼofa ʼa te hahaʼi pea mo te ʼu meʼa fakalaumālie.

Ko Iselaele​—Ko Te Puleʼaga Neʼe Kua Mahaki Fakalaumālie

7. Kapau ʼe mole tōkakaga ia te kau Iselaele ki te ʼu fakatokaga ʼa te ʼAtua, koteā anai ka hoko kiā nātou?

7 Ko te tohi ʼo Amosi ʼe ina fakahāhā mai ko te puleʼaga neʼe kua mahaki fakalaumālie, logola tona maʼuli koloaʼia. ʼE mole hāofaki anai nātou e Sehova mai tanatou ʼu fili, koteʼuhi neʼe mole nātou tokagaʼi ia tana ʼu fakatokaga pea mo fetogi ia tonatou maʼuli. ʼE ʼōmai anai ia te kau Asilia ʼo toʼo nātou mai tonatou ʼu moeʼaga lei matalelei, ʼo ʼave ʼo faka popūlaʼi. ʼE mole nātou toe māʼuʼuli tokalelei anai!

8. He koʼe neʼe mahaki fakalaumālie ia Iselaele?

8 He koʼe neʼe feiā ia te kau Iselaele? Neʼe kamata tanatou talagataʼa ʼi te taʼu 997 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te temi ʼaē neʼe fetogi leva ia te Hau ʼaē ko Salomone e tona foha ko Lopoame, pea mo te temi ʼaē neʼe māvetevete ai te ʼu telepi e hogofulu ʼo Iselaele mai te ʼu telepi ʼo Suta pea mo Pesamino. Ko te ʼuluaki hau ʼo te ʼu telepi e hogofulu ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele, neʼe ko Selopoame 1, te “foha ʼo Nepate.” (1 Hau 11:26) Ko Selopoame neʼe ina fakalotoʼi ia te hahaʼi ʼo tona puleʼaga, ʼo ina ʼui ʼe mata faigataʼa fau ia tanatou ʼolo ki Selusalemi moʼo tauhi kiā Sehova. Kae ʼi tona fakahagatonu neʼe mole tokaga ia ki te maʼuli fīmālie ʼo te hahaʼi. Neʼe ina faigaʼi tāfito ke ina puipui tona tuʼulaga hau. (1 Hau 12:26) Neʼe mataku ia Selopoame naʼa faifai pea lagolago ki te puleʼaga ʼo Suta, ia te kau Iselaele ʼaē neʼe ʼolo ki te fale lotu ʼi Selusalemi moʼo atolasio kiā Sehova ʼi te ʼu lafeti ʼo te taʼu fuli. Ke ʼaua naʼa hoko te faʼahi ʼaia, neʼe fakatuʼu e Selopoame te ʼu pipi aulo e lua, te tahi ʼi Tane pea mo te tahi ʼi Petele. Pea neʼe liliu leva te tauhi ki te pipi ko te lotu ʼaia ʼa te kau Sutea ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele.​—2 Fakamatala 11:13-15.

9, 10. (a) Koteā te ʼu toʼotoʼoga faka lotu ʼaē neʼe fai e te Hau ko Selopoame 1? (b) Neʼe koteā te manatu ʼa te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo te ʼu lafeti ʼaē neʼe fai ʼi Iselaele ʼi te temi Hau ʼo Selopoame 2?

9 Neʼe faigaʼi e Selopoame ke hage ki te kau Iselaele ʼe moʼoni te lotu foʼou ʼaia. Neʼe ina fai te ʼu toʼotoʼoga faka lotu neʼe teitei tatau mo te ʼu lafeti ʼaē neʼe fai ʼi Selusalemi. ʼE tou lau fēnei ia 1 Hau 12:32: “Neʼe fai e Selopoame ia te lafeti ʼi te valu māhina ʼi te hogofulu-ma-nima ʼaho, neʼe tatau mo te lafeti ʼaē neʼe fai ʼi Suta, ke feala ai hana fai he ʼu mōlaga ʼi te ʼaletale ʼaē neʼe ina fakatuʼu ʼi Petele.”

10 Neʼe mole tali tuʼa tahi e Sehova ia te ʼu lafeti faka lotu hala ʼaia. ʼE mahino ia ʼi te sēkulō ki muli age neʼe ina fakahā lelei ia te faʼahi ʼaia ʼaki ia Amosi, ʼi te temi hau ʼo Selopoame 2, ʼaē neʼe ʼafio hau ʼi te ʼu telepi e hogofulu ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele ʼi te taʼu 844 ʼi muʼa ʼo totatou temi. (Amosi 1:1) ʼO mulimuli kiā Amosi 5:21-24, neʼe ʼui fēnei e te ʼAtua: “Neʼe au fehiʼa, neʼe au lītuʼa ki takotou ʼu lafeti, pea ʼe mole au leleiʼia anai te mamanu ʼo takotou ʼu fakatahi fakamamalu. Kae kapau ʼe koutou momoli mai kiā te au he ʼu holokoseta, māʼia mo ʼakotou mōlaga ʼe mole au leleiʼia anai, pea ʼe mole au sioʼi anai takotou ʼu sakilifisio fai fakalelei ʼo te ʼu manu gako ʼaē kei mui. Koutou fakamamaʼo atu ia te au te logoaʼa ʼo takotou ʼu hiva, pea ke ʼaua naʼa au logo ki te logo mālie ʼo takotou ʼu meʼa fai mahōlō ivi. Ke tafe ia te agatonu ohage ko te ʼu vai, pea ke tafe ia te faitotonu ohage ko he vaitafe ʼe tafe mālohi tuʼumaʼu.”

Ko Te ʼu Meʼa Feiā ʼe Hoko ʼi Totatou Temi

11, 12. Koteā te ʼu faʼahi ʼaē ʼe tatau ai ia te tauhi ʼa te kau Iselaele ʼo te temi muʼa pea mo te Keletiate?

11 ʼE mahino ia neʼe sivisivi e Sehova ia te ʼu loto ʼo te hahaʼi ʼaē neʼe lagolago ki te ʼu lafeti ʼi Iselaele, pea neʼe mole ina tali ia tanatou ʼu toʼotoʼoga pea mo tanatou ʼu mōlaga. ʼO toe feiā pe ia ʼaho nei, ko te ʼAtua ʼe mole ina tali ia te ʼu toʼotoʼoga faka pagani ʼo te Keletiate, ohage ko te Pō Tapu pea mo te Pāsikate Katolika. Ki te kau atolasio ʼa Sehova, ʼe mole feafeala ke nātou fakapipiki ia te faitotonu pea mo te manukinuki ʼo te lao, ʼe mole feala ke felogoi ia te mālama pea mo te fakapōʼuli.​—2 Kolonito 6:14-16.

12 ʼI te temi nei, ʼe tou maʼu ʼi te Keletiate ia te ʼu meʼa ʼe tatau mo te tauhi ʼaē neʼe fai e te kau Iselaele ki te vitulo. Logola ko ʼihi ʼe nātou lau ʼe nātou Kilisitiano pea mo nātou tali ia te ʼu moʼoni ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, kae ko te tauhi ʼa te Keletiate ʼe mole fakatafito ki te ʼofa moʼoni ki te ʼAtua. Heʼe kanaʼauala ʼe ina uga anai ia te hahaʼi ke nātou tauhi kiā Sehova “[ʼaki] te mooni pea mo te laumalie” heʼe ko te tauhi ʼaia ʼe leleiʼia e te ʼAtua. (Soane 4:24) Tahi ʼaē meʼa, ko te Keletiate ʼe mole ina tuku “ke tafe ia te agatonu ohage ko te ʼu vai, pea ke tafe ia te faitotonu ohage ko he vaitafe ʼe tafe mālohi tuʼumaʼu.” ʼE ina meʼa noaʼi tuʼumaʼu ia te ʼu lekula ʼa te ʼAtua. ʼE ina fakagafua te folonikasio pea mo te tahi ʼu agahala mamafa, pea mo ina fakatapuʼi ia te ʼu fai ʼohoana ʼa te tagata mo te tagata, te fafine mo te fafine.

“Koutou Manako Ki Te Meʼa ʼAē ʼe Lelei”

13. He koʼe ʼe tonu ke tou mulimuli ki te ʼu palalau ʼaē ʼe tuʼu ia Amosi 5:15?

13 Kiā nātou fuli ʼaē ʼe nātou fia tauhi agatonu kiā Sehova, ʼe ina ʼui fēnei: “Koutou fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi, pea ke koutou manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei.” (Amosi 5:15) Ko te ʼofa pea mo te fehiʼa ʼe ko he ʼu meʼa mālohi ʼaia e lua ʼe tou maʼu ʼi ʼotatou loto. ʼE tonu ke tou hāofaki mālohi totatou loto koteʼuhi ʼe kākā. (Tāʼaga Lea 4:23; Selemia 17:9) Kapau ʼe tou fafaga totatou loto ʼaki he ʼu holi kovi, ʼe tou kamata manako anai ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi pea mo fehiʼa ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe lelei. Pea kapau ʼe tou fai he ʼu agahala moʼo fakahoko tatatou ʼu holi ʼaia, ʼe mole feala anai ke ʼofa ia te ʼAtua kiā tatou, logola te ʼu gāue lelei fuli ʼaē ʼe tou fai. Koia, tou kole ki te ʼAtua ke tokoni mai ke tou “fehiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi, pea ke [tou] manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei.”

14, 15. (a) ʼI Iselaele, ko ai ia nātou ʼaē neʼe nātou fai ia te meʼa ʼaē ʼe lelei, kae neʼe gaohi feafeaʼi nātou? (b) ʼE tou lava fakaloto mālohiʼi feafeaʼi ia nātou ʼaē ʼi te temi nei ʼe nātou kau ki te selevisi temi kātoa?

14 ʼE mole ko te kau Iselaele fuli ʼaē neʼe nātou fai ia te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi kiā mata ʼo Sehova. Ohage la, ko Osea mo Amosi neʼe nā “manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei” pea mo nā tauhi agatonu ki te ʼAtua ʼi tonā ʼuhiga polofeta. Ko ʼihi tagata neʼe nātou fakapapau ke nātou Nasilea. ʼI tonatou temi Nasilea, neʼe mole nātou ʼiʼinu te vino. (Faka au 6:1-4) Neʼe koteā te manatu ʼa ʼihi Iselaele ki te maʼuli faka sakilifisio ʼa te ʼu tagata ʼaia neʼe nātou fai ia te ʼu meʼa lelei? Ko te tali ki te fehuʼi ʼaia ʼe hā ʼaki ai neʼe kua kovi te mahaki fakalaumālie ʼa te puleʼaga. ʼE ʼui fēnei ia Amosi 2:12: “Neʼe koutou faka ʼinu vino te kau Nasilea, pea neʼe koutou fakatotonu ki te kau polofeta: ‘ ʼAua naʼa koutou fai fakakikite.’ ”

15 ʼI tanatou sisio ki te maʼuli agatonu ʼa te kau Nasilea pea mo te kau polofeta, neʼe tonu ke tupu ai he ufiufi ʼa te kau Iselaele pea mo nātou fetogi tonatou maʼuli. Kae neʼe nātou fia fakaloto vaivaiʼi te kau agatonu ke mole nātou faka kolōliaʼi ia te ʼAtua. Koia, ʼaua naʼa tou faiga ke tou fakaloto vaivaiʼi totatou ʼu tēhina mo tuagaʼane Kilisitiano ʼaē ʼe pionie, misionea, taupau feʼaluʼaki, peʼe gāue ʼi te Petele ke nātou tuku tanatou selevisi temi kātoa ʼuhi pe ke nātou māʼuʼuli ohage ko te hahaʼi fuli pe. Kae tou fakaloto mālohiʼi ia nātou ke nātou hoko atu tanatou selevisi!

16. ʼI te temi ʼo Moisese, he koʼe neʼe lelei age ia te maʼuli fakalaumālie ʼo te kau Iselaele ʼi te temi ʼo Amosi?

16 Ko te tokolahi ʼo te kau Iselaele neʼe nātou maʼu koloā ʼi te temi ʼo Amosi, kae neʼe mole nātou “tanaki koloa ki te Atua.” (Luka 12:13-21) Ko tanatou ʼu kui neʼe nātou kai pe ki te mane ia taʼu e 40. Neʼe mole nātou kai ki he kanoʼi manu ʼa he vitulo neʼe fafaga lelei, peʼe tākokoto fakafīfīmālie ʼi he ʼu moeʼaga lei. Kae neʼe ʼui fakahagatonu age e Moisese: “Neʼe tapuakiʼi koe e Sehova tou ʼAtua, ki te ʼu gāue fuli ʼo tou nima. . . . Lolotoga taʼu e fāgofulu, ko Sehova tou ʼAtua neʼe nofo mo koe. Neʼe mole ke hoge ʼi he meʼa.” (Teutalonome 2:7) ʼIo, ʼi te toafa neʼe maʼu tuʼumaʼu pe e te kau Iselaele ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga tāfito kiā nātou. Pea ko te meʼa ʼaē neʼe maʼuhiga tāfito, he neʼe nātou maʼu ia te ʼofa ʼo te ʼAtua, mo tana puipui pea mo tana tapuakina!

17. He koʼe koa neʼe taki e Sehova ia te kau Iselaele ki te Kele ʼo Te Fakapapau?

17 Neʼe fakamanatuʼi age e Sehova ki te hahaʼi ʼo te temi ʼo Amosi ia Tana taki ia tanatou ʼu kui ki te Kele ʼo Te Fakapapau pea mo tana lagolago kiā nātou ke nātou fakaʼauha tonatou ʼu fili fuli. (Amosi 2:9, 10) Kae he koʼe neʼe toʼo mai e te ʼAtua ia te kau Iselaele mai te fenua ʼo Esipito, ʼo ʼave ki te Kele ʼo Te Fakapapau? Neʼe ina toʼo koa nātou mai Esipito ke nātou ʼōmai ʼo māʼuʼuli fakafīfīmālie pea mo kumi koloā, pea mo līaki tonatou Tupuʼaga? Kailoa ia! Neʼe ina faka ʼāteaina nātou ke feala hanatou atolasio faʼifaʼitaliha kiā te ia, pea ke nātou liliu ko hana hahaʼi ʼe maʼa ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kae ko te hahaʼi ʼo te ʼu telepī e hogofulu ʼo te puleʼaga ʼo Iselaele, neʼe mole nātou fēhihiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe kovi pea neʼe mole nātou manako ki te meʼa ʼaē ʼe lelei. Neʼe nātou faka kolōliaʼi te ʼu pāki togi, kae mole nātou faka kolōliaʼi ia Sehova ʼAtua. ʼI aga fakaufiufi leva ʼaē neʼe nātou fai!

ʼE Tou Tuʼu Maʼua Kiā Sehova

18. He koʼe koa neʼe faka ʼāteainaʼi fakalaumālie ia tatou e Sehova?

18 Neʼe mole tuku feiā e te ʼAtua ia te aga fakaufiufi ʼaia ʼa te kau Iselaele. Neʼe ina fakahā lelei ia tana manatu ʼi tana ʼui fēnei: “ ʼE au fakamāuʼi anai koutou ki takotou ʼu hala fuli.” (Amosi 3:2) ʼAki te ʼu palalau ʼaia, ʼe tonu ke tou fakakaukauʼi ia totatou faka ʼāteaina mai te malamanei, ia te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa agakovi ʼaenī. Neʼe mole faka ʼāteainaʼi tatou e Sehova ʼi te faʼahi fakalaumālie ke tou fai pe te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou loloto kiai, kae neʼe ina faka ʼāteainaʼi tāfito ia tatou ke tou faka kolōliaʼi faʼifaʼitaliha ia ia mo totatou loto kātoa, ʼi te tauhi maʼa. Pea ʼe tou tahi huʼi maʼua anai ki te ʼAtua ʼo mulimuli pe ki te faʼahiga fakaʼaogaʼi ʼo totatou ʼāteaina ʼaē neʼe ina foaki mai.​—Loma 14:12.

19. Ia Amosi 4:4, 5, koteā ʼaē neʼe kua manako kiai te tokolahi ʼi te kau Iselaele?

19 Kae meʼa fakaʼofaʼofa foki, heʼe tokolahi te kau Iselaele neʼe mole nātou fakalogo ki te logo maʼuhiga ʼaē neʼe tala e Amosi. Ia Amosi 4:4, 5, neʼe tala ai e te polofeta ki te kau Iselaele, ia te mahaki fakalaumālie ʼo tonatou loto: “Koutou ʼōmai ki Petele pea koutou talagataʼa ai. ʼI Kilekale, koutou fai ai he ʼu tuʼuga talagataʼa, . . . he neʼe feiā tokotou ʼofa, ʼu foha ʼo Iselaele.” Neʼe mole lelei te ʼu holi ʼa te kau Iselaele. Neʼe mole nātou puipui ia tonatou ʼu loto. Koia, neʼe tokolahi ai ia te kau Iselaele neʼe nātou manako leva ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe kovi kae nātou fēhihiʼa ki te meʼa ʼaē ʼe lelei. Pea ko te kau atolasio ʼuigataʼa ʼaia ʼo te pipi neʼe mole nātou fetogi tanatou aga. Ko Sehova neʼe ina fakamāuʼi nātou, pea neʼe tonu ke matehi nātou ʼuhi ko tanatou ʼu agahala!

20. Koteā ʼaē ʼe feala ke fai e he tahi ke feala hana mulimuli ki te manatu ʼaē ia Amosi 5:4?

20 ʼI te temi ʼaia, lagi neʼe mole faigafua ki he tahi ʼe nofo ʼi Iselaele hana nofo agatonu kiā Sehova. Pea mo totatou temi pe la ʼe faigataʼa kiā tatou kau Kilisitiano, peʼe tou tūpulaga peʼe tou mātutuʼa, hatatou nonofo agatonu ʼi te mālama ʼaenī. Kae ko ʼihi Iselaele neʼe nātou maʼuliʼi ia te tauhi moʼoni he neʼe nātou ʼoʼofa pea mo fia fakafiafia ia te ʼAtua. Ko te fakaafe lotoʼofa ʼa Sehova ʼaē ʼe tuʼu ia Amosi 5:4, neʼe fai kiā nātou ʼaia: “Koutou kumi ia au, pea koutou māʼuʼuli ai.” Ia ʼaho nei, ʼe manavaʼofa feiā ia te ʼAtua kiā nātou ʼaē ʼe fakahemala pea mo nātou kumi ia ia, ʼo nātou ako ke nātou maʼu ia te ʼatamai mālama totonu ʼo tana Folafola pea mo nātou fai ia tona finegalo. ʼE mole ko he meʼa faigafua ʼaia, kae kapau ʼe tou fai pea ʼe tou maʼu ai anai ia te maʼuli heʼegata.​—Soane 17:3.

Ko He Mahu Meʼa Kai Logola Ia Te Hoge Fakalaumālie

21. Ko te hoge feafeaʼi ʼaē ʼe hoko kiā nātou ʼaē ʼe mole nātou maʼuliʼi ia te tauhi moʼoni?

21 Koteā ʼaē neʼe hoko kiā nātou ʼaē neʼe mole nātou lagolago ki te tauhi moʼoni? Ko te hoge fakamataku​—ko te hoge fakalaumālie! Neʼe ʼui fēnei e te Tuʼi ʼAliki ko Sehova: “Koʼeni ʼe hoko mai te ʼu ʼaho, . . . pea ʼe au fakahoko anai ia te hoge ki te fenua, ʼe mole ko he hoge moʼi pane, peʼe ko he fia ʼinu ki he moʼi vai, kae ʼe ko he hoge ki te fagono ki te ʼu folafola ʼa Sehova.” (Amosi 8:11) ʼE feiā ia te hoge fakalaumālie ʼi te Keletiate. Kae ko te kau agatonu ʼaē ʼe tōlotōa ʼe nātou lava sio ki te mahu fakalaumālie ʼo te hahaʼi ʼa te ʼAtua, pea ʼe tānaki mai nātou ki te kautahi ʼa Sehova. ʼE hā lelei ia te kehekehe ʼo te ʼaluʼaga ʼo te Keletiate pea mo te kau Kilisitiano moʼoni ʼi te ʼu palalau ʼaenī ʼa Sehova: “Koʼeni ko ʼaku tagata kaugana ʼe kakai anai, kae ko koutou ʼe koutou pakupaku anai. Koʼeni ko ʼaku tagata kaugana ʼe ʼiʼinu anai, kae ko koutou ʼe koutou fia ʼiʼinu anai. Koʼeni ko ʼaku tagata kaugana ʼe nātou fiafia anai, kae ko koutou ʼe koutou ufiufi anai.”​—Isaia 65:13.

22. He koʼe ʼe tonu ke tou fakafiafia?

22 ʼI totatou ʼuhiga kaugana ʼa Sehova, ʼe tou leleiʼia koa takitokotahi ia te ʼu meʼa kai fakalaumālie pea mo te ʼu tapuakina? Ka tou ako ia te Tohi-Tapu pea mo te ʼu tohi faka Tohi-Tapu, pea mo kau ki te ʼu fono, mo te ʼu fakatahi lalahi, ʼe tou fia kalaga fakafiafia ʼuhi ko te lelei ʼo totatou loto. ʼE tou fiafia ʼi tatatou mahino lelei ki te Folafola ʼa te ʼAtua, ohage la ko te lea faka polofeta ʼa Amosi.

23. Koteā ʼaē kua maʼu e nātou ʼaē ʼe nātou faka kolōliaʼi te ʼAtua?

23 Maʼa te hahaʼi ʼaē ʼe ʼoʼofa ki te ʼAtua pea mo nātou fia faka kolōliaʼi ia ia, ʼe nātou maʼu ia te ʼamanaki ʼi te lea faka polofeta ʼa Amosi. Logope totatou faʼahiga maʼuli faka ekonomika ʼi te temi nei pea mo te ʼu faigataʼaʼia ʼaē ʼe tau mo tatou ʼi te mālama maveuveu ʼaenī, kae ko tatou ʼaē ʼe ʼoʼofa ki te ʼAtua ʼe tou maʼu ʼi te temi nei ia te ʼu tapuakina ʼa te ʼAtua pea mo te meʼa kai fakalaumālie lelei ʼaupito ʼaē ʼe ina foaki mai. (Tāʼaga Lea 10:22; Mateo 24:45-47) ʼE tou foaki ia te kolōlia kātoa ki te ʼAtua, ʼaē ʼe ina foaki fakalahi mai ia te ʼu meʼa fuli ʼaē ʼe tou fakafiafia ai. Koia ʼofa pe ke tou foaki kiā te ia tatatou fakavikiviki ʼo talu ai. ʼE ko he pilivilesio fakafiafia anai kiā tatou, mo kapau ʼe tou haga kumi ia Sehova, ʼaē ʼe ina sivisivi ia te ʼu loto.

ʼE Koutou Tali Feafeaʼi Anai?

• Neʼe feafeaʼi te maʼuli ʼo Iselaele ʼi te temi ʼo Amosi?

• Koteā te ʼu faʼahi ʼo totatou temi ʼe tatau ai mo te puleʼaga ʼo te ʼu telepī e hogofulu ʼo Iselaele?

• Ko te hoge fea ʼaē neʼe fakakikite ki totatou temi, kae ko ai koa ʼaē ʼe hāo ʼi te hoge ʼaia?

[Paki ʼo te pasina 21]

Tokolahi te kau Iselaele neʼe nātou koloaʼia, kae neʼe mole nātou koloaʼia ʼi te faʼahi fakalaumālie

[Paki ʼo te pasina 23]

Koutou fakaloto mālohiʼi ia te kau kaugana ʼaē ʼe gāue temi kātoa ke hoko atu tanatou gāue

[Paki ʼo te pasina 25]

ʼE mole hoge fakalaumālie te hahaʼi fiafia ʼa Sehova

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae