“Koutou Sivi Tuʼumaʼu Ia Koutou Peʼe Koutou Feafeaʼi”
“Koutou vakaʼi tuʼumaʼu ia koutou ke koutou ʼiloʼi peʼe koutou nonofo ʼi te tui, koutou sivi tuʼumaʼu ia koutou peʼe koutou feafeaʼi.”—2 Kolonito 13:5, MN.
1, 2. (a) ʼE feala ke fua feafeaʼi kiā tatou tatatou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tui kiai? (b) ʼI te ʼuluaki sēkulō, koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi Kolonito neʼe feala ai ke lotolotolua ʼihi ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe tonu ke nātou tui kiai?
ʼE FAKALAKA te tagata ʼi he kolo pea ʼe tau atu ki te ala ʼe maga lua. ʼI tana mole ʼiloʼi te ala ʼaē ka fakatau ki te kolo ʼaē ʼe fia ʼalu kiai, ʼe ina fakalavelave ki te hahaʼi ʼaē ʼe fakalaka ʼi te ala ʼaia, kae ʼe kehekehe tanatou ʼu tali. ʼI tana mole ʼiloʼi peʼe koteā te meʼa ʼaē ka ina fai, ʼe mole toe hoko atu tona fagona. ʼE feala ke tou feiā mo tatou, mo kapau ʼe tou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou tui kiai. Ko te lotolotolua ʼaia ʼe ina tāʼofi tatou ke mole tou fai he ʼu tonu, ʼo mole tou ʼiloʼi te ala ʼaē ʼe tonu ke tou olo ai.
2 Neʼe feala ke hoko te meʼa feiā ʼi te ʼuluaki sēkulō, ʼi Keleka, ʼi te kokelekasio faka Kilisitiano ʼo Kolonito. Neʼe fakafihiʼi e te kau “ ʼapositolo māʼoluga” te pule ʼo te ʼapositolo ko Paulo, ʼo nātou ʼui fēnei: “Ko tana ʼu tohi ʼe loloto pea mo mālohi, kae ko tana ʼi henī ʼe vaivai ia pea ko tana palalau ʼe noa ia.” (2 Kolonito 10:7-12, MN; 11:5, 6, MN ) ʼAki te manatu ʼaia, neʼe lagi lotolotolua ai ʼihi ʼi te kokelekasio ʼo Kolonito ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē neʼe tonu ke nātou tui kiai.
3, 4. He koʼe ʼe ʼaoga kiā tatou ia te tokoni ʼaē ʼa Paulo ki te kau Kolonito?
3 Neʼe fakatuʼu e Paulo te kokelekasio ʼo Kolonito ʼi tana ʼaʼahi te kolo ʼaia ʼi te taʼu 50 ʼo totatou temi. Neʼe nofo ʼi Kolonito “ ʼi te taʼu e tahi mo māhina e ono ʼo ina akoʼi kiā nātou te Folafola ʼa te ʼAtua.” Koia “tokolahi ʼi te kau Kolonito ʼaē neʼe fakalogo, neʼe nātou tui pea neʼe papitemaʼi nātou.” (Gaue 18:5-11, MN ) Neʼe fia ʼiloʼi moʼoni e Paulo te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼo tona ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼi Kolonito. Tahi ʼaē meʼa, neʼe faitohi te kau Kolonito kiā Paulo ke ina foaki age he ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo te ʼu faʼahiga fihifihia. (1 Kolonito 7:1) Neʼe ina foaki kiā nātou he ʼu tokoni lelei ʼaupito.
4 Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou vakaʼi tuʼumaʼu ia koutou ke koutou ʼiloʼi peʼe koutou nonofo ʼi te tui, koutou sivi tuʼumaʼu ia koutou peʼe koutou feafeaʼi.” (2 Kolonito 13:5, MN ) Ko te maʼuliʼi ʼo te tokoni ʼaia ʼe ina puipui anai te ʼu tēhina ʼaia ʼi Kolonito ke ʼaua naʼa nātou lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tonu ke nātou tui kiai. ʼE feala ke feiā mo tatou ia ʼaho nei. Koia ʼe tou lava mulimuli feafeaʼi ki te tokoni ʼa Paulo? ʼE tou lava vakavakaʼi feafeaʼi ia tatou ke tou ʼiloʼi peʼe tou nonofo ʼi te tui? Pea koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ʼi tatatou sivi ʼaē peʼe tou feafeaʼi?
“Koutou Vakaʼi Tuʼumaʼu Ia Koutou Ke Koutou ʼIloʼi Peʼe Koutou Nonofo ʼi Te Tui”
5, 6. Koteā te ʼu fakatafitoʼaga ʼe tou maʼu moʼo vakaʼi ai ia tatou peʼe tou nonofo ʼi te tui, pea he koʼe ʼe ko te ʼu fakatafitoʼaga lelei ʼaia?
5 ʼI te agamāhani ʼe vakaʼi he tahi peʼe ko he meʼa ʼo mulimuli ki tona ʼu fakatafitoʼaga peʼe ko he ʼu lēkula. ʼI te faʼahi ʼaenī, ʼe mole ko tatatou tui ʼaē ʼe vakaʼi—ia te ʼu akonaki ʼaē ʼe tou tui kiai—kae ʼe ko tatou totonu. ʼE mulimuli te vakavakaʼi ʼaia ki he lēkula haohaoa. ʼE ʼui fēnei ʼi te hiva neʼe tohi e te tagata fai pesalemo ko Tavite: “Ko te lao ʼa Sehova ʼe haohaoa, ʼo ina fakamaʼuli te nefesi. Ko te fakamanatu ʼa Sehova ʼe feala takita falala kiai, heʼe ina fakaliliu ke poto ia ia ʼaē ʼe mole heʼeki fakapotopoto. Ko te ʼu fakatotonu ʼa Sehova ʼe totonu, ʼo nātou fakafiafia te loto; ko te fakatotonu ʼa Sehova ʼe maʼa, pea ʼe ina fakagigila te ʼu mata.” (Pesalemo 19:7, 8) ʼE maʼu ʼi te Tohi-Tapu te ʼu lao haohaoa ʼa Sehova pea mo tana ʼu fakatotonu ʼaē ʼe totonu, mo tana ʼu fakamanatu ʼaē ʼe feala ke tou falala kiai pea mo tana ʼu fakatotonu maʼa. Ko te logo ʼaē ʼe tou maʼu ai ʼe ko he ʼu fakatafitoʼaga lelei ke tou vakavakaʼi ai ia tatou.
6 ʼO ʼuhiga mo te logo fakaʼatua ʼaia, ʼe ʼui fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Io, e mauli te folafola a te Atua, pea e gaue, e masilaʼage i te heleta mata lua fuape, e ulu o kaku ki te vaha o te loto mo te laumalie, ki te u hokoga-hui mo te u gakoi-hui, pea e ina fakamau te u fakakaukau mo te u manatu o te loto.” (Hepeleo 4:12) Ei, ko te folafola ʼa te ʼAtua ʼe feala ke ina vakavakaʼi totatou loto, totatou ʼuhiga moʼoni ʼaē ʼi loto. ʼE tou lava mulimuli feafeaʼi ki te logo malave loto ʼaia pea mo mālohi? ʼE fakahā lelei e te tagata fai pesalemo te meʼa ʼaē ʼe tonu ke fai. Neʼe ina hiva fēnei: “Fiafia te tagata ʼaē . . . ko tona fiafia ʼe ʼi te lao ʼa Sehova, pea ʼi tana lao ʼe ina lau leʼo veliveli ʼi te ʼaho mo te po.” (Pesalemo 1:1, 2) Ko “te lao ʼa Sehova” ʼe maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, te Tohi-Tapu. ʼE tonu ke tou fiafia ʼi te lau ʼo te Folafola ʼa Sehova. Koia, ʼe tonu ke tou toʼo he temi ke tou lau leʼo veliveli ia te Tohi-Tapu, peʼe ke tou metitāsioʼi. ʼI tatatou fai ia te faʼahi ʼaia, ʼe tou tuku ke vakaʼi ai ia tatou totonu ʼo fakatafito ki te meʼa ʼaē ʼe tohi.
7. Ko te faʼahi tāfito fea ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo vakaʼi ʼo tatou peʼe tou nonofo ʼi te tui?
7 Ko te faʼahi tāfito ʼaē ʼe lelei ke tou fai moʼo vakaʼi ʼo tatou peʼe kei tou nonofo ʼi te tui, ʼe ko te lau pea mo te metitāsio ki te Folafola ʼa te ʼAtua, pea mo vakaʼi peʼe ʼalutahi tatatou aga pea mo te ʼu meʼa ʼaē ʼe tou ako. ’ E feala ke tou fiafia ki te ʼu tokoni lahi ʼaē ʼe tou maʼu ke feala hatatou mahino ki te Folafola ʼa te ʼAtua.
8. ʼE lava tokoni feafeaʼi mai te ʼu tohi ʼaē neʼe tā e “te tagata kaugana agatonu mo poto,” ke tou vakaʼi ia tatou peʼe tou nonofo ʼi te tui?
8 Neʼe foaki e Sehova te ʼu akonaki pea mo te ako ʼi te ʼu tohi ʼaē neʼe tā e “te tagata kaugana agatonu mo poto,” ʼe fakamahino ai te Tohi-Tapu. (Mateo 24:45, MN ) Ohage la, koutou vakaʼi te fakamatala ʼaē ʼe ʼātakai, ko tona kupu tāfito “Éléments de méditation” (Te ʼu Fehuʼi Ke Tou Metitāsioʼi) ʼi te fakaʼosi ʼo te ʼu kapite ʼo te tohi Approchez-vous de Jéhovah.a ʼE ko he faigamālie lelei ʼaia maʼa tatou ke tou fakakaukauʼi takitokotahi te ʼu manatu ʼaia ʼe foaki mai ʼi te tohi! Ko te ʼu alatike kehekehe ʼo tatatou ʼu nusipepa, Te Tule Leʼo pea mo te Réveillez-vous !, ʼe toe tokoni mai ke tou vakaʼi ia tatou peʼe tou nonofo ʼi te tui. ʼO ʼuhiga mo te ʼu alatike ʼo te tohi ʼo Tāʼaga Lea ʼi te ʼu Tule Leʼo fakamuli, neʼe ʼui fēnei e te tuagaʼane: “ ʼE ʼaoga ʼaupito te ʼu alatike ʼaia. Neʼe tokoni mai ke au vakavakaʼi peʼe ʼalutahi moʼoni taku ʼu palalau, taku aga pea mo taku ʼu manatu mo te ʼu lēkula faitotonu ʼa Sehova.”
9, 10. Koteā ʼaē neʼe fakatuʼutuʼu e Sehova ke feala hatatou haga vakaʼi ʼo tatou peʼe tou nonofo ʼi te tui?
9 ʼE tou toe maʼu he takitaki pea mo he fakaloto mālohi ʼi te ʼu fono ʼo te kokelekasio pea mo te ʼu fakatahi. Ko te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia neʼe fai e te ʼAtua maʼa nātou ʼaē neʼe fakakikite fēnei e Isaia: “ ʼE hoko moʼoni anai, ʼi te temi fakaʼosi ʼo te ʼu ʼaho, ko te moʼuga ʼo te fale ʼo Sehova ʼe fakatuʼu maʼu anai ʼi te tumutumu ʼo te ʼu moʼuga, pea ʼe mahino papau ia ʼe māʼoluga ake anai ia ʼi te ʼu moʼuga liliki; pea ko te ʼu fenua fuli ʼe nātou ʼolo anai kiai. Pea ʼe mahino papau ia ʼe tokolahi anai te hahaʼi ʼe nātou ʼolo anai pea mo ʼui maʼa nātou: ‘Koutou ʼōmai pea ke tou hake ki te moʼuga ʼo Sehova, . . . pea ʼe ina akoʼi mai anai kiā tatou tona ʼu ala, pea ʼe tou haʼele anai ʼi tona ʼu ala foufou.’ ” (Isaia 2:2, 3) ʼE mahino ia ʼe ko he tapuakina lahi te akoʼi ʼaia ʼo tatou ki te ʼu ala ʼo Sehova.
10 Ko te tahi faʼahi ʼe ʼaoga moʼo vakaʼi ʼo tatou, ʼe ko te ʼu tokoni mai iā nātou ʼaē kua fakapotopoto ʼi te faʼahi fakalaumālie, ohage ko te kau tagata ʼāfea. ʼO ʼuhiga mo nātou, ʼe ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “ ʼU tēhina, kapau ʼe ʼi ai he tagata ʼe fai hana lākahala ʼi muʼa ʼo hana ʼiloʼi, ko koutou ʼaē ʼe koutou maʼu ia te ʼu kalitātē fakalaumālie, koutou faigaʼi te fakatonutonuʼi ʼo te tagata ʼaia ʼaki he agamālū, ʼo ke tokaga kiā koe totonu, naʼa toe fakahalaʼi mo koe.” (Kalate 6:1, MN ) ʼE tou fakamālo lahi ki te tokoni ʼaia moʼo fakatonutonuʼi ʼo tatou!
11. Koteā ʼaē ʼe maʼua ke tou fai, moʼo vakaʼi ʼo tatou ke tou ʼiloʼi peʼe tou nonofo ʼi te tui?
11 Ko tatatou ʼu tohi, te ʼu fono, mo te ʼu tagata ʼaē neʼe fakanofo e te ʼAtua, ʼe ko te ʼu fakatuʼutuʼu taulekaleka ʼaia mai iā Sehova. Kae ʼe maʼua ke tou fai he sivi ʼo tatou totonu mokā tou vakaʼi peʼe tou nonofo ʼi te tui. Koia ka tou lau tatatou ʼu tohi peʼe tou logo ki he tokoni faka Tohi-Tapu, ʼe tonu ke tou feʼekeʼaki: ‘Ko te ʼu meʼa ʼaenī ʼe au lau peʼe au logo kiai, ʼe ʼi ai koa hona pikipikiga mo au? ʼE au fai koa te faʼahi ʼaia? ʼE au tali fuli koa te ʼu akonaki faka Kilisitiano?’ Ko tatatou aga ʼo ʼuhiga mo te ʼu tokoni ʼaē ʼe foaki mai ʼaki te ʼu fakatuʼutuʼu ʼaia ʼa Sehova, ʼe toe malave ki totatou ʼaluʼaga fakalaumālie. ʼE ʼui fēnei ʼi te Tohi-Tapu: “Ko te tagata fakakakano ʼe mole ina maʼu ia te ʼu meʼa ʼo te laumālie ʼa te ʼAtua, heʼe ko he ʼu meʼa vale ia kiā ia. . . . Kae ko te tagata fakalaumālie ʼe ina vakavakaʼi moʼoni ia meʼa fuli pe.” (1 Kolonito 2:14, 15, MN ) ʼE mole tonu koa ke tou faiga ke tou haga taupau he ʼu manatu fakalaumālie lelei ʼo ʼuhiga mo te ʼu manatu ʼaē ʼe tou lau ʼi tatatou ʼu tohi, mo te ʼu nusipepa pea mo te tahi ʼu tohi, pea mo te ʼu akonaki ʼaē ʼe tou logo kiai ʼi totatou ʼu fono peʼe ko te ʼu fai tokoni ʼa te ʼu tagata ʼāfea?
“Koutou Sivi Tuʼumaʼu Ia Koutou Peʼe Koutou Feafeaʼi”
12. Moʼo sivi ʼo tatou totonu, koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai?
12 Moʼo sivi ʼo tatou peʼe tou feafeaʼi, ʼe tonu ke tou vakavakaʼi ia tatou totonu. ʼE moʼoni, ʼe feala ke tou nonofo ʼi te moʼoni, kae ʼe ʼalutahi koa totatou maʼuli mo te moʼoni? ʼI tatatou sivi ʼaē ʼo tatou totonu peʼe tou feafeaʼi, ʼe tonu ke hā kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo loto fakafetaʼi lahi ki te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie.
13. ʼO mulimuli kiā Hepeleo 5:14, koteā ʼaē ʼe fakahā ai kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakaulaumālie?
13 ʼE tou lava ʼiloʼi feafeaʼi kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakalaumālie? Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Paulo: “Ko te meʼa kai fefeka ʼe ʼa nātou ʼaē kua kātoa tonatou ʼuhigaʼi tagata, ʼa nātou ʼaē ʼe nātou fakaʼaogaʼi te ʼu fealagia fakakaukau ʼaē neʼe akoʼi moʼo ʼiloʼi ʼo te meʼa ʼaē ʼe lelei pea mo te meʼa ʼaē ʼe kovi.” (Hepeleo 5:14, MN ) ʼE tou fakahā kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakalaumālie mokā tou akoʼi totatou ʼu fealagia fakakaukau. Ohage la ko he tagata faigaoʼi, ʼe tonu ke ina fakagāueʼi liuliuga ʼihi koga ʼo tona sino, ke feala hana faiva ʼi tana faigaoʼi, ʼo toe feiā mo tatou, ʼe tonu ke tou akoʼi liuliuga totatou ʼu fealagia fakakaukau ʼo tou fakaʼaogaʼi ia te ʼu pelesepeto ʼo te Tohi-Tapu.
14, 15. He koʼe ʼe tonu ke tou faiga lahi ke tou ako te ʼu manatu loloto ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua?
14 Kae ʼi muʼa ʼo tatatou akoʼi totatou ʼu fealagia fakakaukau, ʼe tonu muʼa ke tou maʼu te ʼatamai mālama. Ki te faʼahi ʼaia, ʼe maʼuhiga kiā tatou takitokotahi, ke tou ako fakalelei ia te Tohi-Tapu. Ka tou fai tuʼumaʼu hatatou ako takitokotahi—tāfito ka tou ako te ʼu manatu loloto ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua—ʼe hikihiki ai totatou ʼu fealagia fakakaukau. ʼI muʼa atu, neʼe lahi te ʼu alatike ʼi Te Tule Leʼo neʼe talanoa ki he ʼu manatu loloto. E feafeaʼi kiā tatou ia te ʼu alatike ʼaē ʼe palalau ai ki he ʼu moʼoni loloto? ʼE mole tou lau koa te ʼu alatike ʼaia heʼe ʼi ai “he u mea e faigataa te mahino ki ai”? (2 Petelo 3:16) ʼE mole tonu ke tou manatu feiā, kae ʼe tou faiga fakamalotoloto ke tou mahino ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe talanoa kiai.—Efeso 3:18.
15 E feafeaʼi mo kapau ʼe faigataʼa kiā tatou te ako takitokotahi? ʼE maʼuhiga ʼaupito ke tou faiga lahi ke tou leleiʼia te ako takitokotahi.b (1 Petelo 2:2) Ke feala hatatou liliu ʼo fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakalaumālie, ʼe tonu ke tou ako ke tou popoto ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te meʼa kai fefeka, te ʼu moʼoni loloto ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua. Kapau ʼe mole tou fai te faʼahi ʼaia, pea ʼe mole tou fakaʼaogaʼi kātoa anai totatou ʼu fealagia fakakaukau. Kae moʼo fakahā kua tou aʼu ki te fotufotua tagata peʼe fafine fakalaumālie, ʼe mole tonu pe ke tou maʼu te ʼu fealagia fakakaukau. ʼI te ʼaho fuli pe ʼe tonu ke tou maʼuliʼi te ʼatamai mālama ʼaē ʼe tou ako ʼi tatatou ako.
16, 17. Ko te tokoni fea ʼaē neʼe fai e te tisipulo ko Sakopo ke kita liliu ko he tahi ʼe ina “maʼuliʼi te folafola”?
16 Ko tatatou sivi ʼaē ia tatou peʼe tou feafeaʼi, ʼe toe hā ʼi tatatou ʼu gāue ʼaē ʼo ʼuhiga mo te tui, moʼo fakahā tatatou loto fakafetaʼi ki te moʼoni. Neʼe fakaʼaogaʼi e te tisipulo ko Sakopo te lea fakatātā mālohi moʼo fakamatala te sivi ʼaia ʼo tatou totonu, ʼo ina ʼui fēnei: “Koutou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou maʼuliʼi te folafola, kae mole ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou fagono pe kiai, ʼo koutou kākāʼi pe ia koutou totonu ʼaki he ʼu fakakaukau hala. Kapau ʼe fagono he tahi ki te folafola kae mole ko he tahi ʼe ina maʼuliʼi, ʼe hage ia ko he tagata ʼe ina fakasiosio tona fofoga ʼi he sioʼata. Heʼe fakasiosio pe ia, pea ʼalu pea galo atu aipe peʼe feafeaʼi ia ia. Kae ko ia ʼaē ʼe loloto tana fakasiosio ki te lao haohaoa ʼaē ʼo te ʹāteaina, pea mo haga nofo ai, ʼe fiafia anai te tagata ʼaia ʼi hona maʼuliʼi, koteʼuhi kua liliu ia, mole ko he tagata fagono ʼe loto galogalo, kae ko he tahi ʼe ina fai te gāue.”—Sakopo 1:22-25, MN.
17 ʼE hage pe neʼe ʼui fēnei e Sakopo: ‘Koutou sio fakalelei ia koutou ʼi te sioʼata ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua, pea koutou sivisivi ia koutou. Koutou haga fai te faʼahi ʼaia, pea ʼaki te ʼu manatu ʼaē ʼe koutou maʼu ʼi te Folafola ʼa te ʼAtua, koutou vakavakaʼi ia koutou peʼe koutou feafeaʼi. Pea ʼaua naʼa koutou galoʼi atu aipe te meʼa ʼaē neʼe koutou sio kiai. Koutou fai te ʼu fetogi ʼaē ʼe ʼaoga.’ ʼI ʼihi temi, ʼe feala ke faigataʼa te mulimuli ki te tokoni ʼaia.
18. He koʼe ʼe feala ke faigataʼa te mulimuli ki te tokoni ʼa Sakopo?
18 Ohage la ko te maʼua ʼaē ke tou kau ki te faka mafola ʼo te Puleʼaga. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Heʼe ʼaki te loto ʼe kita tui ki te faitotonu, kae ʼaki te gutu ʼe kita tala iā muʼa ʼo te kaugamālie ʼo ʼuhiga mo te fakamaʼuli.” (Loma 10:10, MN ) ʼE tonu ke tou fai he ʼu fetogi ʼi totatou maʼuli, ke feala hatatou tala ʼaki totatou gutu te fakamaʼuli iā muʼa ʼo te kaugamālie. ʼE mole faigafua kiā tatou fuli te kau ki te gāue fai faka mafola. Ke feala hatatou faʼafai ʼi te gāue ʼaia pea mo fakamuʼamuʼa ʼi totatou maʼuli, ʼe tonu ke tou fai he tahi ʼu fetogi pea mo ni ʼu sākilifisio. (Mateo 6:33) Kae ʼi tatatou ʼosi fakahoko ia te gāue fakaʼatua ʼaia, ʼe tou fiafia ai heʼe ko he gāue ʼe tupu ai he faka kolōliaʼi ʼo Sehova. Ko tatou koa ko he kau fai faka mafola faʼafai ʼo te Puleʼaga?
19. Koteā te tahi ʼu gāue ʼo te tui?
19 Koteā te tahi ʼu gāue ʼo te tui ʼe feala ke tou fai? ʼE ʼui fēnei e Paulo: “Ko mea ae nee koutou ako, mo tali, mo logo pea mo mamata ki ai ia te au, koutou mauliʼi ia mea aia. Pea e afio anai te Atua o te tokalelei mo koutou.” (Filipe 4:9) ʼE feala hatatou sivi ia tatou peʼe tou feafeaʼi, mo kapau ʼe tou maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tou ako, mo tali, mo logo kiai, pea mo sio kiai—te ʼu meʼa fuli ʼaia ʼe tonu ke fai e he tahi ʼe ina fia foaki tona maʼuli ki te ʼAtua pea mo liliu ko he tisipulo. ʼE fakatotonu fēnei mai e Sehova ʼaki te polofeta ko Isaia: “Koʼeni te ala. Koutou haʼele ai.”—Isaia 30:21.
20. Ko ai te hahaʼi ʼaē ʼe ko he tapuakina lahi ki te kokelekasio?
20 Ko te ʼu tagata mo te ʼu fafine ʼaē ʼe nātou ako fakalelei te Folafola ʼa te ʼAtua, mo faʼafai ʼi te faka mafola ʼo te logo lelei, mo nonofo agatonu kātoa pea mo lagolago agatonu ki te Puleʼaga ʼe ko he ʼu tapuakina lahi ki te kokelekasio. ʼE liliu ai te ʼu kokelekasio ʼaē ʼe nātou kau kiai ko he ʼu kokelekasio mālolohi. Ko nātou ʼaia ʼe ko he tokoni moʼoni, tāfito la heʼe kaugamālie te ʼu hahaʼi foʼou ʼe tonu ke tou tōkakaga kiai. Ka tou mulimuli ki te tokoni ʼa Paulo, ʼaē ʼe ina ʼui ke tou ‘vakaʼi tuʼumaʼu ia tatou ke tou ʼiloʼi peʼe tou nonofo ʼi te tui, mo tou sivi tuʼumaʼu ia tatou peʼe tou feafeaʼi,’ pea ʼe tou tuku anai he faʼifaʼitaki lelei ki te ʼu tēhina mo tuagaʼane ʼo te kokelekasio.
Tou Fiafia ʼi Te Fai ʼo Te Finegalo ʼo Te ʼAtua
21, 22. Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai ke feala hatatou fiafia ʼi te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua?
21 Neʼe hiva fēnei ia Tavite, Hau ʼo te Iselaele ʼāfea: “Neʼe au fiafia, Ê toku ʼAtua, ʼi te fai ʼo tou finegalo, pea ko tau lao ʼe nofo ʼi toku loto.” (Pesalemo 40:8) Neʼe fiafia Tavite ʼi te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua. Koteā tona tupuʼaga? He neʼe nofo te lao ʼa Sehova ʼi tona loto. Neʼe mole lotolotolua ʼo ʼuhiga mo te fai ʼo te finegalo ʼo te ʼAtua.
22 Ka nofo te lao ʼa te ʼAtua ʼi totatou loto, pea ʼe mole tou lotolotolua anai moʼo fai ia te finegalo ʼo te ʼAtua, kae ʼe ko he meʼa fakafiafia anai kiā tatou. Kae tāfito, tou ‘faiga mālohi’ ʼo tauhi ʼaki totatou loto kātoa kiā Sehova.—Luka 13:24.
[Kiʼi nota]
a Neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
b Kapau ʼe koutou fia maʼu he tahi ʼu tokoni ʼo ʼuhiga mo te ako, koutou vakaʼi te pasina 27 ki te 32 ʼo te tohi Tirez profit de l’École du ministère théocratique, ʼaē neʼe tā e te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• ʼE tou lava vakaʼi feafeaʼi ia tatou ke tou ʼiloʼi ai peʼe tou nonofo ʼi te tui?
• Koteā ʼaē ʼe tonu ke tou fai moʼo sivi ʼo tatou?
• ʼE hā feafeaʼi kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakalaumālie?
• ʼE ʼaoga feafeaʼi tatatou ʼu gāue ʼo te tui, ke tou sivi ia tatou peʼe tou feafeaʼi?
[Paki ʼo te pasina 23]
ʼE tou ʼiloʼi koa te meʼa tāfito ʼaē ʼe tonu ke tou fai, moʼo ʼiloʼi peʼe tou nonofo ʼi te tui?
[Paki ʼo te pasina 24]
ʼE tou fakahā kua tou fotufotuʼa tagata peʼe fafine ʼi te faʼahi fakaulaumālie, mo kapau ʼe tou gāueʼi totatou ʼu fealagia fakakaukau
[Paki ʼo te pasina 25]
ʼE tou sivi ia tatou, mokā tou liliu ko he ʼu hahaʼi ʼe nātou maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē neʼe tou logo kiai, kae mole tou galoʼi