“ ʼE Au Nofo Mo Koutou”
“[Ko] te tagata ʼave logo ʼa Sehova neʼe . . . ina ʼui fēnei: ‘ “ ʼE au nofo mo koutou,” ʼe ko te tala ʼaia ʼa Sehova.’ ”—Asea 1:13.
1. Ko te ʼu ʼaho fea ʼaē neʼe fakatatau kiai e Sesu totatou temi?
ʼE TOU māʼuʼuli nei ʼi te temi maʼuhiga ʼo te hisitolia. Ohage ko tona fakamoʼoni ʼi te ʼu lea faka polofeta ʼi te Tohi-Tapu, talu mai te taʼu 1914, kua tou māʼuʼuli ʼi “te aho o te Aliki.” (Apokalipesi 1:10) Neʼe lagi kua koutou ako ia te faʼahi ʼaia, pea kua koutou ʼiloʼi neʼe fakatatau e Sesu “te aho o te Foha o te tagata” ʼaē ʼe haʼu ʼi te mālohi ʼo te Puleʼaga, ki “te temi o Noe” pea mo te ʼu “aho o Lote.” (Luka 17:26, 28) ʼE fakahā ʼi te Tohi-Tapu ko te ʼu ʼaluʼaga ʼaia neʼe ko he ʼu lea faka polofeta ʼo ʼuhiga mo totatou temi. Kae ʼe ʼi ai te tahi hoko ʼo te ʼu lea faka polofeta ʼe tonu ke tou vakaʼi fakalelei.
2. Koteā te gāue ʼaē neʼe foaki age e Sehova kiā Asea pea mo Sakalia?
2 Tou vakaʼi te ʼaluʼaga ʼaē neʼe hoko ʼi te ʼaho ʼo te ʼu polofeta Hepeleo ko Asea pea mo Sakalia. Koteā te logo ʼaē neʼe tala e te ʼu polofeta agatonu ʼaia e lua, ʼe ʼi ai tona faka ʼuhiga ki te hahaʼi ʼa Sehova ʼi totatou temi? Ko Asea pea mo Sakalia neʼe ko te ʼu ‘tagata neʼe tonu ke nā ʼave te logo ʼa Sehova’ ki te kau Sutea ʼi tanatou ʼosi liliu mai te ʼaunofo ʼaē ʼi Papiloni. Neʼe fekauʼi nāua ke nā tala ki te kau Iselaele, ko te ʼAtua ʼe tokoni moʼoni anai kiā nātou moʼo toe laga ia te fale lotu. (Asea 1:13; Sakalia 4:8, 9) Logola ʼe mole loaloaga te ʼu tohi ʼo Asea pea mo Sakalia, kae ʼe nā kau ki “te Tohi-Tapu kātoa [ʼaē] ʼe haʼu mai te ʼAtua pea ʼe ʼaoga moʼo akoʼi, moʼo fakatonutonuʼi, moʼo fakatokatoka ʼo te ʼu meʼa, moʼo akonakiʼi ʼi te faitotonu.”—2 Timoteo 3:16, MN.
ʼE Tonu Ke Tou Tokagaʼi Te ʼu Lea Faka Polofeta ʼAia e Lua
3, 4. He koʼe ʼe tonu ke tou tokagaʼi te ʼu logo ʼaē neʼe tala e Asea pea mo Sakalia?
3 ʼE mahino ia, neʼe fua lelei ia te ʼu logo ʼa Asea pea mo Sakalia ki te kau Sutea ʼo te temi ʼaia, pea ko tanā ʼu lea faka polofeta neʼe hoko ʼi te temi ʼaia. Kae he koʼe ʼe feala ke tou tui papau ko te ʼu tohi ʼaia e lua ʼe faka ʼuhiga kiā tatou iā ʼaho nei? ʼE tou maʼu tona tali iā Hepeleo 12:26-29. ʼI te ʼu vaega ʼaia, ʼe talanoa ai ia te ʼapositolo ko Paulo ki te vaega ʼo Asea 2:6, ʼaē ʼe ʼui ai ʼe “luluʼi anai [e te ʼAtua] te ʼu lagi, mo te kele.” ʼE iku ia te luluʼi ʼaia, ki te “holoʼi anai [ʼo] te hekaʼaga faka hau ʼo te ʼu puleʼaga, pea ʼe . . . fakaʼauha anai te mālohi ʼo te ʼu puleʼaga.”—Asea 2:22.
4 ʼI te fakaʼaogaʼi e Paulo te tohi ʼo Asea, neʼe talanoa ki te meʼa ʼaē ʼe hoko ki “te ʼu puleʼaga” pea mo te māʼoluga age ʼo te Puleʼaga ʼaē ka maʼu anai e te kau Kilisitiano fakanofo, puleʼaga ʼaia ʼe mole feala anai ke fakatō. (Hepeleo 12:28) ʼE koutou mahino ai ko te ʼu lea faka polofeta ʼa Asea pea mo Sakalia, ʼe talanoa ia ki he temi ki ʼamuli, ʼi te temi ʼaē neʼe tohi ai te tohi ʼo te kau Hepeleo ʼi te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi. Iā ʼaho nei, ʼe kei māʼuʼuli te toe ʼo te kau Kilisitiano fakanofo ʼi te kele, ʼaē ka nātou maʼu fakatahi anai mo Sesu ia te tofiʼa ʼo te Puleʼaga Faka Mesianike. Koia ʼe ʼaoga kiā tatou te ʼu tohi ʼa Asea pea mo Sakalia.
5, 6. Neʼe feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo te kau Sutea ʼi te temi ʼaē neʼe tala ai e Asea pea mo Sakalia tanā logo?
5 ʼE fakamatala ʼi te tohi ʼa Esitalasi ia te ʼu meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te fai fakakikite ʼa Asea pea mo Sakalia. Hili te toe liliu ʼa te kau Sutea mai tanatou ʼaunofo ʼi Papiloni ʼi te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ko te Kovana ko Solopapele pea mo te Pelepitelo Lahi ko Sesua, neʼe nā takitaki te fakatuʼu ʼo te tāfitoʼaga ʼo te fale lotu foʼou ʼi te taʼu 536 ʼi muʼa ʼo totatou temi. (Esitalasi 3:8-13; 5:1) Neʼe hoko ai te toe fiafia lahi, kae ki muli age neʼe mātataku ia te kau Sutea. ʼE ʼui iā Esitalasi 4:4, ko te ʼu fili, ia “te hahaʼi ʼo te fenua, neʼe nātou fakavaivaiʼi tuʼumaʼu te ʼu nima ʼo te hahaʼi ʼo Suta, pea mo fakaloto vaivaiʼi ia nātou ʼi tanatou laga fale.” Ko te ʼu fili ʼaia, tāfito ia te kau Samalitana, neʼe nātou fai he ʼu tukugakovi hala ʼo ʼuhiga mo te kau Sutea. Neʼe fakaneke e te kau fakafeagai ʼaia te hau ʼo Pelesia ke ina tapuʼi te laga ʼo te fale lotu.—Esitalasi 4:10-21.
6 Neʼe mole kei lahi tanatou fiafia ohage ko tona kamata mai ʼi te laga ʼo te fale lotu. Neʼe kua tōkakaga tāfito ia te kau Sutea ki tanatou ʼu gāue takitokotahi. Kae ʼi te taʼu 520 ʼi muʼa ʼo totatou temi, hili taʼu e 16 ʼi te ʼosi fakatuʼu ʼo te ʼu tāfitoʼaga ʼo te fale lotu, neʼe hinoʼi e Sehova ia Asea pea mo Sakalia ke nā uga te hahaʼi ke nātou toe hoko atu te laga ʼo te fale lotu. (Asea 1:1; Sakalia 1:1) Neʼe toe mālolohi te kau Sutea ʼaki te ʼu tagata ʼave logo ʼaia ʼa te ʼAtua, pea neʼe nātou tui papau ai ʼe tokoni anai ia Sehova kiā nātou, ʼo nātou kamata te gāue ʼo te laga ʼo te fale lotu pea neʼe ʼosi ʼi te taʼu 515 ʼi muʼa ʼo totatou temi.—Esitalasi 6:14, 15.
7. Koteā ʼaē ʼe tatau ai te ʼaluʼaga ʼo te temi ʼa te kau polofeta pea mo totatou temi?
7 ʼE koutou mahino koa ki tona faka ʼuhiga kiā tatou ia te ʼu meʼa fuli ʼaia? Ko tatatou gāue ʼe ko te faka mafola ʼo te “logo lelei . . . ʼo te Puleʼaga.” (Mateo 24:14, MN ) Neʼe faka maʼuhigaʼi tāfito ia te gāue ʼaia hili te ʼUluaki Tau Faka Malamanei. Ohage pe ko te faka ʼāteaina ʼa te kau Sutea mai tanatou ʼaunofo ʼi Papiloni, ʼo feiā mo te hahaʼi ʼa Sehova ʼi totatou temi, neʼe faka ʼāteainaʼi nātou mai tanatou ʼaunofo ʼi Papiloni Lahi, te kautahi faka malamanei ʼo te ʼu lotu hala. Ko te kau Kilisitiano ʼaē neʼe fakanofo e te ʼAtua, neʼe lahi tanatou gāue ʼi te fai faka mafola, mo te faiako Tohi-Tapu, pea mo te taki ʼa te hahaʼi ki te tauhi moʼoni. ʼI te temi nei, kua toe lahi age te ʼu fenua ʼaē ʼe fai ai ia te ʼu gāue ʼaia, pea ʼe feala ke koutou kau kiai. ʼE ko te temi ʼaenī ʼaē ʼe tonu ke fakahoko ai te gāue, heʼe kua ōvi mai te fakaʼosi ʼo te tuʼu agakovi ʼaenī! Ko te gāue ʼaia ʼaē neʼe fakatotonu mai e te ʼAtua, ʼe tonu ke hoko atu ʼo aʼu ki te fakagata e Sehova ia te ʼu gāue ʼa te tagata ʼi te “mamahi lahi.” (Mateo 24:21) ʼI te ʼaho ʼaia, ʼe molehi anai te agakovi pea ʼe tuputupu anai ia te lotu moʼoni ʼi te kele kātoa.
8. He koʼe ʼe feala ke tou falala ʼe tokoni anai te ʼAtua ki tatatou gāue?
8 Ohage ko tona fakahā ʼi te ʼu lea faka polofeta ʼa Asea pea mo Sakalia, ʼe tou lava tui papau ʼe tokoni mai anai ia Sehova kiā tatou pea mo ina tapuakina tatou, mo kapau ʼe tou kau ki te gāue ʼaia ʼaki totatou loto kātoa. Logola te ʼu faiga ʼa ʼihi ke nātou matehi te ʼu kaugana ʼa te ʼAtua peʼe nātou tapuʼi tanatou gāue, kae ʼe mole feala ki he puleʼaga ke ina tāʼofi te tuputupu ʼo te faka mafola ʼo te logo lelei. Koutou fakakaukauʼi age muʼa ia te tapuakina lahi ʼaē ʼe fai e Sehova ʼo ʼuhiga mo te faka mafola ʼo te Puleʼaga, ʼo tuputupu ʼi te ʼu taʼu ʼaē neʼe hoa ki te ʼUluaki Tau Faka Malamanei ʼo aʼu mai ki totatou temi. Kae ʼe kei lahi te ʼu gāue ʼaē ʼe tonu ke fai.
9. Ko te ʼaluʼaga fea ʼaē neʼe hoko ʼi te temi muʼa ʼe tonu ke tou tokagaʼi, pea koteā tona tupuʼaga?
9 ʼI te ʼu ako ʼaē ʼe tou tāʼofi mai ia Asea pea mo Sakalia, ʼe fakaloto mālohi feafeaʼi ai tatou ke tou fakalogo ki te fakatotonu ʼa te ʼAtua ke tou fai faka mafola pea mo fai he ʼu ako Tohi-Tapu? Tou vakaʼi he ʼu ako ʼe feala ke tou tāʼofi mai te ʼu tohi ʼaia e lua ʼo te Tohi-Tapu. Ohage la, tou vakaʼi he ʼu faʼahi ʼo ʼuhiga mo te gāue ʼo te laga ʼo te fale lotu ʼaē neʼe fai e te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu ki Selusalemi. Neʼe tou vakaʼi ko te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu mai Papiloni ʼo ʼolo ki Selusalemi, neʼe nātou tuku tanatou laga ia te fale lotu. ʼI tanatou ʼosi fakatuʼu te ʼu tāfitoʼaga, neʼe nātou fakasiʼisiʼi tanatou gāue. Koteā te manatu hala ʼaē neʼe nātou maʼu? Pea koteā ʼaē ʼe tou ako mai ai?
Tou Maʼu Te Manatu ʼAē ʼe Lelei
10. Koteā te manatu hala ʼaē neʼe maʼu e te kau Sutea, pea neʼe koteā tona fua?
10 Neʼe ʼui fēnei e te kau Sutea ʼaē neʼe toe liliu ki tonatou fenua: “ ʼE mole heʼeki hoko mai te temi.” (Asea 1:2) ʼI tanatou kamata laga ia te fale lotu, ʼaē neʼe fakatuʼu tona ʼu tāfitoʼaga ʼi te 536 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe mole nātou ʼui “ ʼe mole heʼeki hoko mai te temi.” Kae ki muli age pe, neʼe nātou lotovaivai ʼi te ʼu fakafeagai ʼa te ʼu puleʼaga ʼi ʼonatou tafaʼaki pea mo te tapu ʼaē neʼe fai age e te puleʼaga. Neʼe kua tokaga tāfito pe ia te kau Sutea ki te laga ʼo tonatou ʼu ʼapi pea mo tonatou maʼuli fīmālie. Neʼe fakahā e Sehova te kehekehe ʼo tonatou ʼu ʼapi matalelei ʼaē neʼe faʼu ʼaki te ʼu ʼakau maʼuhiga, pea mo te fale lotu ʼaē neʼe mole heʼeki ʼosi, pea neʼe ina fehuʼi fēnei: “ ʼE ko he temi koa ke koutou nonofo ʼi tokotou ʼu ʼapi matalelei, kae tuʼu lāvaki te ʼapi ʼaenī?”—Asea 1:4.
11. He koʼe neʼe tokoniʼi e Sehova ia te kau Sutea ʼo te temi ʼo Asea?
11 Ei, neʼe mole kei tatau te ʼu meʼa ʼaē neʼe takimuʼa ki te kau Sutea. Neʼe mole nātou fakamuʼamuʼa ia te fakatuʼutuʼu ʼa Sehova ʼaē ko te toe laga ʼo te fale lotu, kae neʼe nātou tōkakaga pe nātou kiā nātou pea mo tonatou ʼu ʼapi. Neʼe mole kei nātou gāue moʼo laga ia te fale tauhi ʼa te ʼAtua. Ko te ʼu palalau ʼa Sehova ʼaē ʼe tuʼu iā Asea 1:5, neʼe ina fakaloto mālohiʼi te kau Sutea ke nātou ‘vakavakaʼi lelei te fakatuʼutuʼu ʼo tonatou loto.’ Neʼe ʼui age e Sehova ke nātou tuku muʼa tanatou ʼu gāue takitokotahi pea ke nātou metitāsio ki te ʼu meʼa neʼe nātou lolotoga fai moʼo vakaʼi peʼe koteā tona fua kiā nātou, tanatou mole haga fakamuʼamuʼa ia te laga ʼo te fale lotu.
12, 13. ʼE fakamatala feafeaʼi iā Asea 1:6 te ʼaluʼaga ʼo te kau Sutea, pea koteā te faka ʼuhiga ʼo te vaega ʼaia?
12 Neʼe fua kovi ki te kau Sutea tanatou mole fakamuʼamuʼa ia te toe laga ʼo te fale lotu. Koutou tokagaʼi te manatu ʼa te ʼAtua ʼaē ʼe fakahā iā Asea 1:6: “Neʼe koutou to lahi kae neʼe siʼisiʼi tona utu. ʼE tou kakai, kae ʼe mole tou mākokona. ʼE tou ʼiʼinu, kae ʼe mole tou kōnahihia pe la. ʼE tou kofuʼi he ʼu mutuʼi meʼa, kae ʼe mole māfana he tahi; pea ko ʼaē ʼe gāue ki he totogi ʼe ina momono tana totogi ki he taga falā ʼe pu.”
13 Neʼe nonofo te kau Sutea ʼi te kele neʼe foaki age e te ʼAtua, kae neʼe mole fua te kele ohage ko tanatou ʼamanaki. Ohage ko te ʼu fakatokaga ʼaē neʼe fai age e Sehova, neʼe mole ina tapuakina nātou. (Teutalonome 28:38-48) Neʼe mole kei maʼu e te kau Sutea ia tana ʼu tapuakina, koia ʼaē logola tanatou to pulapula kae neʼe mole lelei te taʼukai, ʼo mole nātou kakai ʼo mākokona. ʼI tanatou mole maʼu tana tapuakina, neʼe mole nātou kofuʼi he ʼu kofu māfana. Neʼe hage neʼe mole he fua ʼo tanatou gāue, ohage neʼe nātou fafaʼo tanatou paʼaga ki he kato ʼe pu. Koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼui fēnei: “ ʼE tou ʼiʼinu, kae ʼe mole tou kōnahihia pe la.” ʼE mole faka ʼuhiga ka tou konānā pea ʼe ko te tapuakina ʼaia ʼa te ʼAtua, heʼe ina tapuʼi ia te konahia. (1 Samuele 25:36; Tāʼaga Lea 23:29-35) Ko te ʼu palalau ʼaia ʼe faka ʼuhiga ki te mole tapuakina e te ʼAtua te kau Sutea. ʼE mole lahi anai te vino ʼaē ka nātou fai, ʼo mole feʼauga pe la ke konahia ai he tahi. ʼE fakaliliu fēnei e te Tohi-Tapu Revised Standard Version ia Asea 1:6: “ ʼE koutou ʼiʼinu, kae ʼe kei koutou fia ʼiʼinu aipe.”
14, 15. Koteā te ako ʼaē ʼe tou tāʼofi mai iā Asea 1:6?
14 Ko te ako ʼaē ʼe feala ke tou tāʼofi mai te ʼu faʼahi fuli ʼaia, ʼe mole ko he ako ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga ʼapi ʼaē ʼe tonu ke tou maʼu. ʼI muʼa atu ʼo te ʼaunofo ʼa te kau Iselaele ʼi Papiloni, neʼe fakatonutonuʼi e te polofeta ko Amosi te kau Iselaele maʼu koloā ʼo ʼuhiga mo tonatou “ ʼu ʼapi ivuale” pea mo tanatou “tākokoto ʼi he ʼu palepale ivuale.” (Asea 3:15; 6:4) Neʼe mole tologa te fakamataleleiʼi ʼo te ʼu ʼapi. Neʼe maumauʼi ia te ʼu meʼa ʼaia e te ʼu fili ʼaē neʼe nātou tauʼi te kolo. Kae hili kiai ni ʼu taʼu ʼo tanatou ʼaunofo lolotoga taʼu e 70, tokolahi ʼi te kau Iselaele neʼe galo kiā nātou ia te ʼu faʼahi ʼaia neʼe hoko. ʼE tou hage anai koa ko nātou? ʼE lelei ke tou tahi fai ia te ʼu fehuʼi ʼaenī kiā tatou takitokotahi: ‘ ʼI tona fakahagatonu, ʼe maʼuhiga feafeaʼi kiā au toku ʼapi pea mo tona fakamataleleiʼi? Koteā taku manatu ʼo ʼuhiga mo te ʼu taʼu loaloaga ʼaē ka au fakaʼaogaʼi anai ki te ako ʼi te faleako, ke au maʼu haku tuʼulaga, pea feala anai ke fakavaivaiʼi taku tauhi ʼaē ki te ʼAtua?’—Luka 12:20, 21; 1 Timoteo 6:17-19.
15 ʼI tatatou lau ia te vaega ʼo Asea 1:6, ʼe tonu ke tou fakakaukauʼi ia te ʼaoga ʼo te tapuakina ʼa te ʼAtua ʼi totatou maʼuli. Ko te kau Sutea ʼaia ʼo te temi muʼa, neʼe mole nātou maʼu te tapuakina ʼaia, ʼo fua kovi ai kiā nātou. Peʼe tou maʼu koloā peʼe kailoa, kae kapau ʼe mole tou maʼu te tapuakina ʼa Sehova, ʼe fua kovi moʼoni anai kiā tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie. (Mateo 25:34-40; 2 Kolonito 9:8-12) Kae ʼe tou lava maʼu feafeaʼi te tapuakina ʼaia ʼa te ʼAtua?
ʼE Tokoni Sehova ʼAki Tona Laumālie
16-18. ʼI te temi ʼo Asea pea mo Sakalia, neʼe koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau’ aē ʼe tou maʼu iā Sakalia 4:6?
16 Ko Sakalia, te polofeta ʼaē neʼe kaugā gāue mo Asea, neʼe uga ia ia e te ʼAtua ke ina fakahā lelei te ʼu faʼahi ʼaē ʼe fakaʼaogaʼi e Sehova moʼo fakaloto mālohiʼi pea mo tapuakinaʼi te hahaʼi fakamalotoloto. Pea ʼe fakahā e te faʼahi ʼaia peʼe feafeaʼi anai tana tapuakinaʼi ʼo koutou. ʼE tou lau fēnei: “ ‘ ʼE mole ʼaki he ʼu kautau solia, peʼe ʼaki he mālohi, kae ʼaki pe toku laumālie’, ko te ʼui ʼaia ʼa Sehova ʼo te ʼatu kautau.” (Sakalia 4:6) Neʼe lagi koutou tau logo ki te talanoa ʼo ʼuhiga mo te vaega ʼaia, kae neʼe koteā te faka ʼuhiga ʼo te ʼu palalau ʼaia ki te kau Sutea ʼi te temi ʼo Asea pea mo Sakalia, pea koteā tona pikipikiga mo koutou?
17 Koutou manatuʼi ko te ʼu palalau ʼa Asea pea mo Sakalia neʼe fua lelei ki te kau Sutea ʼo te temi ʼaia. Ko te logo ʼaē neʼe tala e te ʼu polofeta ʼaia e lua neʼe ina toe fakaloto mālohiʼi te kau Sutea agatonu. Neʼe kamata tala e Asea tana lea faka polofeta ʼi te ono māhina ʼo te taʼu 520 ʼi muʼa ʼo totatou temi. Neʼe kamata fai fakakikite ia Sakalia ʼi te valu māhina ʼo te taʼu ʼaia. (Sakalia 1:1) Ohage ko tatatou lau iā Asea 2:18, ko te gāue ʼaē neʼe fai fakamalotoloto moʼo fakatuʼu ia te ʼu tāfitoʼaga ʼo te fale lotu neʼe ʼosi ʼi te hiva māhina. Koia neʼe fakaloto mālohi ai te kau Sutea ke nātou gāue, pea neʼe nātou fakalogo kiā Sehova ʼo nātou falala ki tana tokoni. ʼE fakahā iā Sakalia 4:6 neʼe lagolago te ʼAtua ki tanatou gāue.
18 ʼI te temi ʼaē neʼe toe liliu ai te kau Sutea ki tonatou fenua ʼi te taʼu 537 ʼi muʼa ʼo totatou temi, neʼe mole hanatou kautau solia. Kae neʼe puipui nātou e Sehova pea neʼe ina takitaki nātou ʼi tanatou fagona mai Papiloni. Pea neʼe takitaki e tona laumālie te ʼu gāue, ʼi te temi ʼaē neʼe nātou kamata laga ai te fale lotu ʼi tanatou ʼosi tau atu ʼaē ki Selusalemi. ʼI tanatou toe kamata gāue fakamalotoloto ʼo ʼuhiga mo te fale lotu, neʼe fakaʼaogaʼi e Sehova ia tona laumālie maʼoniʼoni moʼo tokoni kiā nātou.
19. Ko te mālohi fea ʼaē neʼe tauʼi e te laumālie ʼo te ʼAtua?
19 ʼI te ʼu ʼaluʼaga e valu ʼaē neʼe hā kiā Sakalia, neʼe ʼiloʼi ai e te polofeta ʼe lagolago anai ia Sehova ki tana hahaʼi, ʼaē neʼe nātou fakahoko ʼaki he agatonu te laga ʼo te fale lotu ʼo aʼu ki tona fakaʼosi. ʼI te fā ʼaluʼaga ʼaē neʼe hā kiā ia, ʼaē ʼe fakamatala ʼi te kapite 3, ʼe fakahā ai te faiga mālohi ʼa Satana ke ina tāʼofi te gāue ʼa te kau Sutea moʼo fakaʼosi te laga ʼo te fale lotu. (Sakalia 3:1) ʼE mahino ia neʼe mole fiafia ia Satana ʼi tana sio ki te ʼu gāue ʼaē neʼe fakahoko e te Pelepitelo Lahi ko Sesua maʼa te hahaʼi ʼi te fale lotu foʼou. Logola te faiga mālohi ʼaia ʼa te Tevolo ke ina tāʼofi te laga ʼo te fale lotu e te kau Sutea, kae neʼe maʼuhiga ʼaupito te tokoni ʼa te laumālie ʼa Sehova, he neʼe ina toʼo kehe te ʼu faigataʼaʼia pea mo foaki te mālohi ki te kau Sutea ke nātou hoko atu te laga ʼo te fale lotu ʼo aʼu ki tona fakaʼosi.
20. Neʼe tokoni feafeaʼi ia te laumālie maʼoniʼoni ki te kau Sutea ke feala hanatou fakahoko ia te finegalo ʼa te ʼAtua?
20 Neʼe hage ko he toe moʼuga, ia te mālohi ʼa te ʼu fakafeagai ʼaē neʼe tupu mai te ʼu puleʼaga ʼaē neʼe nātou tapuʼi ia te gāue. Kae neʼe fakapapau e Sehova ko te ʼu fakafeagai lahi ʼaia ʼaē neʼe hage ko he “toe moʼuga,” ʼe liliu anai ko he “kele pālafalafa.” (Sakalia 4:7) Pea neʼe fakahoko e Sehova ia tana fakapapau! Neʼe fai e te Hau ko Taliusi ʼUluaki te ʼu kumi pea neʼe ina maʼu te tohi ʼo Siliusi ʼaē neʼe ina fakagafua ai ki te kau Sutea ke nātou toe laga ia te fale lotu. Neʼe molehi e Taliusi te tapu pea ina fakagafua ke toʼo he falā mai te ʼu koloā ʼo te hau, ʼo foaki ki te kau Sutea moʼo totogi ʼaki te ʼu meʼa ʼaē neʼe ʼaoga ki te gāue. Neʼe ko he toe fetogi lahi ʼaia! Neʼe ko he ʼaluʼaga koa neʼe tokoni ai ia te laumālie ʼa te ʼAtua? ʼE feala hatatou ʼio ki te faʼahi ʼaia. Neʼe fakaʼosi te fale lotu ʼi te taʼu 515 ʼi muʼa ʼo totatou temi, ʼi te ono taʼu ʼo te ʼafio ʼo Taliusi ʼUluaki.—Esitalasi 6:1, 15.
21. (a) ʼI te temi muʼa, neʼe fakahoko feafeaʼi e te ʼAtua te “luluʼi [ʼo] te ʼu puleʼaga fuli” pea neʼe feafeaʼi te mavae mai ʼa “te ʼu meʼa ʼaē ʼe manakoʼia”? (b) Neʼe hoko feafeaʼi te faʼahi ʼaia ʼi totatou temi?
21 Iā Asea 2:5, neʼe fakamanatuʼi age e te polofeta ki te kau Sutea tanatou fuakava mo te ʼAtua ʼi te moʼuga ʼo Sinai, ʼi te temi ʼaē neʼe “galulu ʼaupito te moʼuga kātoa.” (Ekesote 19:18) ʼI te temi ʼo Asea pea mo Sakalia, neʼe toe luluʼi e Sehova ia te kele, ohage ko tona fakamatala ʼi hona ʼaluʼaga fakatātā ʼi te ʼu vaega 6 mo te 7. Neʼe tokakovi te Puleʼaga ʼo Pelesia, kae neʼe hoko atu pe te ʼu gāue ʼi te fale lotu ʼo aʼu ki tona fakaʼosi. Ko te hahaʼi ʼaē neʼe mole Sutea, ʼaē neʼe nātou fakatātā “te ʼu meʼa ʼaē ʼe manakoʼia ʼo te ʼu fenua fuli,” neʼe nātou fakatahi ki te kau Sutea moʼo faka kolōliaʼi te ʼAtua ʼi te koga meʼa ʼaia ʼaē neʼe fakahoko ai te tauhi ki te ʼAtua. ʼI hona ʼaluʼaga lahi iā ʼaho nei, neʼe ‘luluʼi te ʼu puleʼaga’ e te ʼAtua, ʼi te fai faka mafola ʼa te kau Kilisitiano, pea neʼe ʼōmai ai “te ʼu meʼa ʼaē ʼe manakoʼia ʼo te ʼu fenua fuli,” ʼo nātou tauhi fakatahi ki te ʼAtua mo te toe ʼo te kau fakanofo. ʼE moʼoni, ko te kau fakanofo pea mo te tahi ʼu ōvi, ʼe nātou fakafonu ʼi te temi nei te ʼapi ʼo Sehova ʼaki te kolōlia. ʼE ʼatalitali ʼaki te tui ia te kau atolasio moʼoni ʼaia, te temi ʼaē ka ‘luluʼi anai e Sehova te lagi pea mo te kele’ ʼi hona tahi ʼaluʼaga. ʼE hoko anai te faʼahi ʼaia ke feala he holoʼi pea mo fakaʼauha ia te mālohi ʼo te ʼu puleʼaga.—Asea 2:22.
22. ʼE “luluʼi” feafeaʼi ia te ʼu puleʼaga, ʼo tupu ai teā, pea koteā ʼaē ʼe kei tonu ke hoko?
22 ʼE tou manatuʼi ai ia te ʼu fetogi lahi ʼaē neʼe hoko ki te ʼu faʼahi kehekehe ʼaē ʼe fakatātā e “te ʼu lagi pea mo te kele pea mo te tai pea mo te kele.” ʼI te ʼu fetogi lahi ʼaia, ʼe pipiki kiai te lī ifo ʼo Satana mo tana kau temonio ki te kele moamoa. (Apokalipesi 12:7-12) ʼO feiā mo te gāue fai faka mafola ʼaē ʼe takitaki e te kau fakanofo ʼa te ʼAtua, neʼe ina fakatupu te gatutu moʼoni ʼi te ʼu faʼahi kehekehe ʼo te tuʼu ʼaenī. (Apokalipesi 11:18) Logola te faʼahi ʼaia, kae ko “te toe hahaʼi tokolahi” ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe manakoʼia ʼo te ʼu puleʼaga fuli, neʼe nātou fakatahi ki te Iselaele fakalaumālie moʼo tauhi kiā Sehova. (Apokalipesi 7:9, 10, MN ) ʼE gāue fakatahi ia te hahaʼi tokolahi mo te kau Kilisitiano fakanofo ʼi te faka mafola ʼo te logo lelei, ʼaē ʼe fakahā ai te kua ōvi mai ʼo te luluʼi e te ʼAtua ia te ʼu puleʼaga ʼi Halamaketone. ʼE ko he faigamālie anai ke fakatuʼu te tauhi moʼoni ʼi te kele kātoa.
ʼE Kei Koutou Manatuʼi Koa?
• Ko te temi fea pea ko te ʼu ʼaluʼaga fea ʼaē neʼe fakahoko ai e Asea pea mo Sakalia ia tanā gāue faka polofeta?
• ʼE koutou lava mulimuli feafeaʼi ki te ʼu logo ʼaē neʼe fai e Asea pea mo Sakalia?
• Kiā koutou, he koʼe ʼe fakaloto mālohi ia te vaega ʼo Sakalia 4:6?
[Paki ʼo te pasina 7]
Ko te ʼu tohi ʼo Asea pea mo Sakalia ʼe fakapapau mai ai ko te ʼAtua ʼe lagolago anai kiā tatou
[Paki ʼo te pasina 9]
“ ʼE ko he temi koa ke koutou nonofo ʼi tokotou ʼu ʼapi matalelei, kae tuʼu lāvaki te ʼapi ʼaenī?”
[Paki ʼo te pasina 10]
ʼE gāue fakatahi te hahaʼi ʼa Sehova moʼo kumi ia ‘te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe manakoʼia ʼo te ʼu fenua’