Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w12 1/2 p. 23-27
  • Tou Taupau Te Faʼahiga Manatu Lelei ʼa Te Kōkelekāsio

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Tou Taupau Te Faʼahiga Manatu Lelei ʼa Te Kōkelekāsio
  • Te Tule Leʼo—2012
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • KO HE FAKALOTOMĀLOHI KE MAʼU ʼI TE KŌKELEKĀSIO HE MANATU ʼE LELEI
  • KE TOU FAʼAFAI ʼI TE MINISITELIO
  • TOU TEKEʼI TE MUHUMUHU PEA MO TE AGAHALA
  • KO HE FAKALOTOMĀLOHI KI “TE FAIFAITAHI O TE LAUMALIE”
  • Ko Te Faʼahiga Manatu Fea ʼAē ʼe Kotou Fakahā?
    Te Tule Leʼo—2012
  • Ko Te Aga Fea Koa ʼAē ʼe Koutou Fakahā?
    Te Minisitelio ʼo Te Puleʼaga—1994
  • Ke Fakavikiviki Te Kōkelekāsio Kiā Sehova
    Te Tule Leʼo—2007
  • Ke Lagalaga Ia Te Kōkelekāsio
    Te Tule Leʼo—2007
Hoko Atu
Te Tule Leʼo—2012
w12 1/2 p. 23-27

Tou Taupau Te Faʼahiga Manatu Lelei ʼa Te Kōkelekāsio

“Ke nofo te ʼofa makehe ʼo te ʼAliki ko Sesu Kilisito mo te faʼahiga manatu ʼaē ʼe kotou fakahā.”—FILP. 4:23, MN.

ʼE FEAFEAʼI HATATOU LAVA LAGOLAGO KI TE FAʼAHIGA MANATU LELEI ʼA TE KŌKELEKĀSIO . . .

․․․․․

mokā tou fakatahi mo ʼotatou tehina?

․․․․․

ʼaki tatatou faʼafai ʼi te minisitelio?

․․․․․

ʼaki tatatou fakahā he agahala mamafa?

1. He koʼē neʼe palalau lelei ia Paulo mo Sesu ʼo ʼuhiga mo te ʼu kōkelekāsio ʼo Filipe mo Tiatile?

NEʼE māsisiva te kau Kilisitiano ʼo Filipe ʼi te ʼuluaki sēkulō. Kae neʼe natou fakahā te loto fia foaki mo te ʼofa ki ʼonatou tehina mo tuagaʼane. (Filp. 1:3-5, 9; 4:15, 16) Koia ʼaē neʼe feala ai ke fakaʼosi fēnei e Paulo tana tohi ʼaē neʼe ina fai kiā nātou: “Ke nofo te ʼofa makehe ʼo te ʼAliki ko Sesu Kilisito mo te faʼahiga manatu ʼaē ʼe kotou fakahā.” (Filp. 4:23, MN) Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe fakahā e te kau Kilisitiano ʼo Tiatile te faʼahiga manatu ʼaia, ko Sesu Kilisito ʼaē kua fakakolōliaʼi neʼe ina ʼui fēnei kiā nātou: “E au iloi au gaue, mo tou ofa, mo tau tui, mo tau tauhi agatonu, mo tau kataki fualoa, pea mo au gaue fakamuli ae kua lahi age i au gaue uluaki.”—Apk. 2:19.

2. ʼE malave feafeaʼi tatatou faʼahiga manatu ki te kōkelekāsio?

2 ʼE fakahā e te ʼu kōkelekāsio takitahi ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova iā ʼaho nei tana faʼahiga manatu peʼe ko tana manatu tāfito. ʼE ʼiloa tāfito ʼihi kōkelekāsio ʼuhi ko tanatou fakahā te aga fakakāiga mo te ʼofa. Ko ʼihi ʼe natou faʼafai ʼi tanatou lagolago ki te gāue fai fakamafola ʼo te Puleʼaga pea mo te selevisi temi kātoa. Kapau ʼe tou maʼu takitokotahi he manatu ʼe lelei, pea ʼe tou lagolago anai ki te logotahi mo te tuputupu ʼo te maʼuli fakalaumālie ʼo te kōkelekāsio. (1 Ko. 1:10) ʼI te tahi faʼahi, mokā tou maʼu he manatu ʼe kovi, ʼe feala ke tupu ʼaki ai te māʼumoea fakalaumālie mo te fakaʼauʼauganoa, pea mo te tali ʼaē ʼo he tahi neʼe agahala mamafa ʼi te kōkelekāsio. (1 Ko. 5:1; Apk. 3:15, 16) Koteā te faʼahiga manatu ʼaē ʼe maʼu ʼi takotou kōkelekāsio? ʼE feafeaʼi hakotou lava tokoni ki te kōkelekāsio ke ina maʼu he manatu ʼe lelei?

KO HE FAKALOTOMĀLOHI KE MAʼU ʼI TE KŌKELEKĀSIO HE MANATU ʼE LELEI

3, 4. ʼE feafeaʼi hatatou lava ‘fakafetai kia Sehova i te fakatahi lahi’?

3 Neʼe hiva fēnei te tagata fai pesalemo: “E au fakafetai anai kia [Sehova] i te fakatahi lahi, e au hiva anai kia koe i te lotomalie i he hahaʼi kaugamalie.” (Pes. 35:18) Neʼe fakavikiviki te tagata fai pesalemo kiā Sehova ʼi te temi ʼaē neʼe fakatahi ai mo ʼihi atu kaugana ʼa te ʼAtua. Ko te ʼu fono ʼo te kōkelekāsio ʼi te vāhaʼa fuli, ohagē lā ko te ako ʼo Te Tule Leʼo, ʼe ko he ʼu faigamālie ʼaia ke tou fakahā ai tatatou faʼafai pea mo tatatou tui mokā tou fai he ʼu tali. ʼE feala kiā tātou fuli ke tou fai te ʼu fehuʼi ʼaenī: ‘ ʼE au fakaʼaogaʼi kātoa koa te pilivilēsio ʼaē ko te fai ʼo he ʼu tali ʼi te ʼu fono? ʼE au teuteuʼi fakalelei koa taku ʼu fono pea mo fai ai ni tali ʼe ʼaoga? ʼI toku ʼuhiga pule fāmili, ʼe au tokoni koa pea mo akoʼi taku fānau ke natou teuteuʼi fakatomuʼa he ʼu tali ke natou fai ʼaki tanatou ʼu palalau māhani?’

4 ʼE tou lava fakahā tatatou fakatotonu ʼaē ke tou fai te meʼa ʼe lelei ʼaki tatatou faʼahiga hiva ʼi te ʼu fono. Neʼe ʼui fēnei e Tavite: “Kua malohi toku loto oi Atua! Kua malohi toku loto: E au hiva anai, pea e au fakagugulu anai aku mea faimusika.” (Pes. 57:8 [Pes. 57:7, MN]) Ko te ʼu kātiko ʼaē ʼe tou hivaʼi ʼi te ʼu fono, ʼe ina foaki mai te fealagia ʼaē ke tou ‘hiva mo fakagugulu tatatou ʼu meʼa faimusika’ kiā Sehova ʼaki he loto ʼe mālohi. Kapau ʼe mole heʼeki tou faʼa ʼiloʼi lelei te ʼu kātiko fuli, pea he koʼē koa ʼe mole tou ako ia tona faʼahiga hivaʼi ʼi tatatou Tauhi Fakafāmili? ʼOfa pē ke tou haga ‘hiva kiā Sehova ʼi totatou maʼuli kātoa, pea mo tou fakafetaʼi ki totatou ʼAtua ʼi totatou maʼuli kātoa.’—Pes. 104:33.

5, 6. ʼE lava feafeaʼi hatatou fakahā te tali kāiga mo te loto foaki ki ʼihi, pea koteā ʼaē ʼe fakatupu ʼaki ai ʼi te kōkelekāsio?

5 Ko te fakahā ʼo te tali kāiga ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane ʼe ko he tahi ʼaia ʼaluʼaga ʼe ina fakatupu te ʼofa ʼi te kōkelekāsio. ʼI te kāpite fakaʼosi ʼo tana tohi ki te kau Hepeleo, neʼe tohi ai e Paulo te fakatokaga ʼaenī: “Ke koutou tuumau i te ofa fakatautehina. Aua naa koutou galoi te talitali kaiga.” (Hep. 13:1, 2) Ko te fakaafe ʼaē ki he kai ia te ʼu taupau feʼoloʼaki mo ʼonatou ʼohoana peʼe ko he ʼu kaugana ʼe gāue temi kātoa, ʼe ko he faigamālie ʼaia ke tou fakahā ai te tali kāiga. Tou toe manatuʼi foki te ʼu fafine vītua, mo te ʼu fāmili ʼaē ʼe hala mo tamai peʼe hala mo faʼē, mo ʼihi atu ʼaē ʼe feala ke fakatahi mo tātou ki he kai peʼe ko te tauhi fakafāmili.

6 Neʼe ʼui age e Paulo kiā Timoteo ke ina fakalotomālohiʼi ʼihi “ke natou fai te lelei, ke natou maukoloa i te u gaue lelei, ke natou faiofa, pea ke natou loto tokoni, pea ke natou tanaki ki te kahau he koloa mauhiga ae kua fakatuu i he fakatafito malohi, koteuhi ke natou too te mauli mooni.” (1 Tim. 6:17-19) Neʼe fakalotomālohiʼi e Paulo tona ʼu tehina ke natou maʼu te loto foaki. ʼI te ʼu faigataʼaʼia fakaekonomika, ʼe feala ai pē hatatou loto foaki. Ohagē lā ke tou fetuku ʼi tatatou motokā ia ʼihi ʼaē ʼe ʼaoga ki ai ke ʼave ki te gāue fai fakamafola pea mo te ʼu fono. Pea ʼe feafeaʼi kiā nātou ʼaē neʼe natou maʼu ia te manavaʼofa ʼaia? ʼE natou lagolago anai ki te faʼahiga manatu lelei ʼa te kōkelekāsio mo kapau ʼe natou fakahā te loto fakafetaʼi, lagi ʼaki tanatou tokoni ki te totogi ʼo te masuti ʼaē kua hiki ʼo mulimuli pē ki ʼonatou fealagia. Tahi ʼaē, he koʼē ʼe mole tou fakaʼaogaʼi totatou temi ki ʼotatou tehina mo tuagaʼane fakalaumālie mo tou fakahā age ʼe i ai tonatou ʼaoga pea ʼe ʼofainaʼi nātou? Mokā lahi ʼatatou gāue lelei “ki te u tehina i te tui” pea mo tou fakaʼaogaʼi totatou temi mo ʼotatou koloa mo nātou, ʼe mole lahi pē anai tatatou ʼofa ʼaē kiā nātou kae ʼe tou toe tokoni foki ki te fakatuputupu ʼo te faʼahiga manatu lelei ʼa te kōkelekāsio.—Kal. 6:10.

7. ʼE tokoni feafeaʼi ia te taupau lelei ʼo te ʼu meʼa ʼaē mole tonu ke ʼiloʼi ki te taupau ʼo he faʼahiga manatu ʼe lelei ʼi te kōkelekāsio?

7 Tou vakaʼi te tahi ʼu faʼahi ʼe feala ai ke mālohi te noʼo ʼo te ʼofa ʼaē mo ʼotatou tehina mo tuagaʼane: Ko te aga fakakaumeʼa pea mo te taupau ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tonu ke ʼiloʼi e ʼihi. (Lau ia Taaga Lea 18:24.) Ko te ʼu kaumeʼa moʼoni ʼe natou haga taupau maʼu te ʼu meʼa ʼa kita totonu ʼaē ʼe mole tonu ke ʼiloʼi e ʼihi. Mokā fakamatala mai e ʼotatou tehina ʼanatou manatu mo te ʼu meʼa ʼaē ʼi tonatou loto pea mo falala ʼe mole tou fakahā anai ki ʼihi, ʼe mahino papau ia ko te noʼo ʼo te ʼofa ʼaē kua tou maʼu ʼe toe mālohi age ia. ʼOfa pē ke tou lagolago ki te ʼofa mo te logo tahi fakafāmili ʼi te kōkelekāsio, ʼi tatatou liliu ko he kaumeʼa ʼe tuha mo tāu ki te haga taupau maʼu ʼo te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tonu ke ʼiloʼi e ʼihi.—Taag. 20:19.

KE TOU FAʼAFAI ʼI TE MINISITELIO

8. Koteā te tokoni ʼaē neʼe maʼu e te kau Laotisē, pea koteā tona tupuʼaga?

8 Neʼe ʼui fēnei ʼe Sesu ki te kōkelekāsio ʼo Laotisē: “E au iloi au gaue. E au iloi e mole ke momoko pee ke vevela! E au amusia age ke ke momoko pee ke vevela! Koia koteuhi e ke mamafana pe, o mole ke momoko pee ke vevela, e au luai anai ia koe mai toku gutu.” (Apk. 3:15, 16) Ko te kau Laotisē neʼe mole natou faʼafai ʼi te minisitelio Fakakilisitiano. Ko te faʼahi ʼaia neʼe feala ke fakatupu kovi ki tanatou ʼu felōgoi ʼaē mo ʼonatou tehina mo tuagaʼane ʼi te kōkelekāsio. Koia ʼaē neʼe fai ai e Sesu te tokoni ʼofa ʼaenī kiā nātou: “Ko au, e au valoki pea e au tautea natou fuli ae e au ofa ki ai. Koia ke ke loto holi mo ke fakahemala.”—Apk. 3:19.

9. ʼE malave feafeaʼi ia tatatou faʼafai ʼi te minisitelio ki te kōkelekāsio?

9 Ke tou lagolago ki te manatu lelei ʼaē ʼe maʼu ʼi te kōkelekāsio, ʼe tonu ke tou faʼafai ʼi te gāue fai fakamafola. Ko te tahi fakatuʼutuʼu ʼa te kōkelekāsio ʼe ko te kumi ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe hagē ko ni ovi ʼi te telituale pea mo akoʼi te moʼoni kiā nātou. Koia ʼaē ʼe ʼaoga ai ke tou kau fakafiafia ki te gāue ʼaē ko te fai ʼo ni tisipulo, ohagē ko tona fai e Sesu. (Mat. 28:19, 20; Luka 4:43) Kapau ʼe lahi tatatou faʼafai ʼi te minisitelio, pea ʼe toe lahi age anai tatatou logo tahi heʼe tou “kaugaue mo te Atua.” (1 Ko. 3:9) ʼAki tatatou sisio ʼaē ki te fakamahino e ʼihi tanatou tui pea mo tanatou loto fakafetaʼi ki te ʼu meʼa fakalaumālie ʼi te fai fakamafola, ʼe ina uga tātou ke lahi age totatou ʼofa mo tatatou fakaʼapaʼapa ʼaē kiā nātou. Pea tahi ʼaē meʼa, ko tatatou gāue ʼaē mo “he loto e tahi” ʼi te minisitelio ʼe ina fakatupu ʼaki ai te logo tahi ʼi te kōkelekāsio.—Lau ia Sofoni 3:9.

10. ʼE malave feafeaʼi te hikihiki ʼo te lelei ʼo tatatou fai fakamafola ki te faʼahiga manatu ʼaē ʼa ʼihi ʼi te kōkelekāsio?

10 Ko tatatou ʼu faiga ʼaē ke tou hikihiki te lelei ʼo tatatou minisitelio ʼe toe fua lelei foki ki ʼihi. Kapau ʼe tou fakahā ʼe tou tōkakaga moʼoni ki te hahaʼi ʼaē ʼe tou felāveʼi mo ia, mo tou faiga mālohi ke malave ʼatatou palalau ki tonatou loto, pea ʼe toe lahi age anai tatatou faʼafai ʼi te minisitelio. (Mat. 9:36, 37) Kapau ʼe tou faʼafai, pea ʼe toe faʼafai anai foki mo ʼatatou kaugā gāue. Neʼe mole fekauʼi e Sesu tana ʼu tisipulo ke ʼolo takitokotahi ʼo fai fakamafola kae ke ʼolo taki tokolua. (Luka 10:1) Neʼe mole ko te faʼahi pē ʼaia neʼe feala ke natou maʼu ai he lotomālohi mo he akoako, kae neʼe ko he faʼahi ke toe lahi age ai tanatou faʼafai ʼi te minisitelio. ʼE mole tou fakafetaʼi koa lā ki tatatou gāue ʼaē mo he kau fai fakamafola faʼafai ʼo te Puleʼaga? Ko tanatou faʼafai ʼe ina fakalotomālohiʼi pea mo uga tātou ke tou haga fai fakamafola.—Loma 1:12.

TOU TEKEʼI TE MUHUMUHU PEA MO TE AGAHALA

11. Koteā te faʼahiga manatu ʼaē neʼe maʼu e ʼihi kau Iselaele ʼi te temi ʼo Moisese, pea neʼe malave feafeaʼi kiā nātou?

11 Hili pē ni vāhaʼa ki tonatou fakatuʼu ʼaē e Sehova ko he puleʼaga, neʼe kamata fakatuputupu ʼe te kau Iselaele ia te manatu ʼaē ʼe mole feʼauga te meʼa maʼuli pea mo natou muhumuhu. Neʼe tupu ʼaki ai tanatou agatuʼu ʼaē kiā Sehova pea mo ʼana fakafofoga. (Eke. 16:1, 2) Neʼe ko te tokosiʼi pē ʼi te kau Iselaele ʼaē neʼe mavae mai Esipito neʼe feala ke natou hū ki te Kele ʼo Te Fakapapau. Māʼia pē lā mo Moisese neʼe mole fakagafua kiā ia ke hū ki te kele ʼaia ʼuhi ko tana aga ʼo ʼuhiga mo te faʼahiga manatu ʼaē ʼe kovi ʼa te kōkelekāsio ʼo Iselaele! (Tet. 32:48-52) Koteā ʼaē ʼe tou lava fai iā ʼaho nei ke ʼaua naʼa tou maʼu he faʼahiga manatu ʼe kovi?

12. ʼE feafeaʼi hatatou lava tōkakaga naʼa tou muhumuhu?

12 ʼE tonu ke tou tōkakaga naʼa tou muhumuhu. Logolā ʼe tokoni mai anai tatatou agavaivai pea mo tatatou fakaʼapaʼapa ʼaē kiā nātou ʼaē ʼe takitaki, kae ʼe ʼaoga ke tou tōkakaga ki ʼatatou fakakaugā. ʼE ʼi ai anai tona ʼu fua kovi mokā ʼe mole lelei te ʼu tonu ʼaē ʼe tou fai ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakafiafia, peʼe ko te lahi fau ʼo te temi ʼaē ʼe tou fakatahi ai mo he ʼu kaugā gāue peʼe ko he ʼu kaugā ako ʼe mole fakaʼapaʼapa ki te ʼu pelesepeto faitotonu. ʼE ko he aga fakapotopoto ʼo te fakatuʼakoi ia te fakatahi mo te hahaʼi ʼaē ʼe natou maʼu he ʼu faʼahiga manatu ʼe kovi peʼe ko nātou ʼaē ʼe lagolago ki te loto faʼifaʼitaliha.—Taag. 13:20.

13. Ko te fua kovi ʼo te muhumuhu ʼe feala ke ina taki ki teā ʼihi ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼi te kōkelekāsio?

13 Ko te fua kovi ʼo te muhumuhu ʼe feala ke tuʼutāmaki ai te tuputupu ʼa ʼihi ʼi te faʼahi fakalaumālie. Ohagē lā ʼe feala ke maumauʼi e te muhumuhu ia te tokalelei pea mo te logotahi ʼo te kōkelekāsio. Tahi ʼaē meʼa, ko te ʼu lāuga ʼaē ʼe fai ʼo ʼuhiga mo te ʼu tehina mo tuagaʼane ʼe mole ina fakalotomamahiʼi pē anai ia nātou, kae ʼe toe feala foki ki te ʼu lāuga ʼaia ke liliu ko he ʼu fasituʼu pea mo he ʼu laukovi. (Lev. 19:16; 1 Ko. 5:11) Ko ʼihi kau muhumuhu ʼo te kōkelekāsio ʼi te ʼuluaki sēkulō neʼe natou ‘nukinuki ki te pule ʼa te ʼAliki, pea neʼe natou laukovi ki te kau kolōlia.’ (Suta 8, 16) ʼE mahino papau ia ʼaki te ʼu muhumuhu ʼaia ki te kau tehina takitaki ʼo te kōkelekāsio, neʼe mole natou maʼu ai te ʼofa ʼo te ʼAtua.

14, 15. (a) ʼE feala ke malave feafeaʼi ki te kōkelekāsio kātoa ia tatatou meʼa noaʼi ia he agahala? (b) Koteā ʼaē tonu ke tou fai mokā ʼe tou ʼiloʼi he tahi ʼe ina fufū hana agahala mamafa?

14 ʼE feafeaʼi mokā ʼe tou ʼiloʼi he tahi ʼe ina fufū hana agahala mamafa, lagi ko te ʼinu kava fakavale, peʼe ko te sioʼi ʼo te ʼu pāki peʼe ko he ʼu ʼata ʼe ʼasi ai te ʼu felāveʼi fakasino heʼeʼaoga, peʼe ko te fai ʼo te ʼu aga heʼeʼaoga ʼi tona maʼuli? (Efe. 5:11, 12) Ko tatatou meʼa noaʼi ia he agahala mamafa ʼe feala ʼaki ai ke tou tāʼofi te gāue ʼa te laumālie māʼoniʼoni ʼa Sehova pea mo te tokalelei ʼi te kōkelekāsio. (Kal. 5:19-23) Ohagē pē ko te kau ʼuluaki Kilisitiano ʼo Kolonito, ʼaē neʼe natou toʼo ʼi te kōkelekāsio ia te agahala, koia ʼaē ʼe tonu ai ke tou fai fēia iā ʼaho nei moʼo taupau te faʼahiga manatu ʼaē ʼe lelei ʼa te kōkelekāsio. Koteā ʼaē ʼe kotou lava fai moʼo lagolago ki te tokalelei ʼo te kōkelekāsio?

15 Ohagē ko tona fakahā ʼi muʼa atu, ʼe maʼuhiga ke tou taupau te ʼu meʼa ʼaē ʼe mole tonu ke ʼiloʼi e ʼihi, tāfito lā mokā vaevae mai e ni ʼihi ʼanatou manatu pea mo te ʼu meʼa ʼi tonatou loto. ʼE ko he aga ia ʼe kovi pea mo fakalotomamahi ia te fakahā ʼo he ʼu meʼa ʼe mole tonu ke ʼiloʼi ʼo ʼuhiga mo he tahi! Kae kapau neʼe fai e he tahi he agahala mamafa, pea ʼe tonu anai ke fakahā ki te kau tagata ʼāfea ʼo te kōkelekāsio ʼaē neʼe hinoʼi ʼi te Tohi-Tapu ke natou fakatokatoka te faʼahi ʼaia. (Lau ia Levitiko 5:1.) Koia kapau ʼe tou ʼiloʼi neʼe agahala mamafa he tehina peʼe ko he tuagaʼane, ʼe tonu anai ke tou fakalotomālohiʼi ia ia ke fakaovi ki te kau tagata ʼāfea mo kumi tokoni kiā nātou. (Sakp. 5:13-15) Kae kapau ko te tehina peʼe ko te tuagaʼane ʼe mole ina fai te faʼahi ʼaia ʼi te kiʼi temi ʼaē neʼe tuku age, ʼe tonu leva ke tou fakahā ia te agahala.

16. ʼE feafeaʼi hatatou lava taupau te faʼahiga manatu ʼa te kōkelekāsio ʼaki tatatou fakahā he agahala mamafa?

16 Ko te kōkelekāsio Fakakilisitiano ʼe ko he koga meʼa ʼe tou maʼu ai te fīmālie fakalaumālie, pea ʼe tonu ke tou puipui te kōkelekāsio ʼaki tatatou fakahā ia he agahala mamafa. Kapau ʼe tokoni ia te kau tagata ʼāfea ki he tagata agahala ke mahino ki tana agahala ʼo fakahemala pea mo tali tona fakatonutonuʼi, pea ʼe mole toe fakatupu tuʼutāmaki anai ki te faʼahiga manatu lelei ʼa te kōkelekāsio. Kae ʼe feafeaʼi mo kapau ko ia ʼaē neʼe agahala ʼe mole fakahemala pea ʼe mole ina tali te tokoni ʼofa ʼa te kau tagata ʼāfea? ʼE fakamavae ia ia. Ko tona fakamavae ʼi te kōkelekāsio ʼe iku ki “te maumaui,” peʼe ko te pulihi ʼo te meʼa ʼaē ʼe fakatupu kovi ʼi te lotolotoiga ʼo tātou, pea ko te faʼahiga manatu ʼa te kōkelekāsio ʼe tuʼu maʼu anai ia. (Lau ia 1 Kolonito 5:5.) ʼEī, ko tatatou taupau te faʼahiga manatu ʼa te kōkelekāsio ʼe fakamaʼua kiā tātou takitokotahi ke tou fai he aga ʼe lelei, mo lagolago ki te kolesi ʼo te kau tagata ʼāfea, pea mo puipui te maʼuli fīmālie ʼo te ʼu tehina mo tuagaʼane.

KO HE FAKALOTOMĀLOHI KI “TE FAIFAITAHI O TE LAUMALIE”

17, 18. Koteā ʼaē ʼe tokoni mai anai ke tou “taupau te faifaitahi o te laumalie”?

17 ʼAki tanatou “kataki fualoa i te akonaki a te kau apositolo,” neʼe tokoni te faʼahi ʼaia ki te kau ʼuluaki tisipulo ʼa Sesu ke natou maʼu te logotahi ʼi te loto kōkelekāsio. (Gaue 2:42) Neʼe maʼuhiga kiā nātou te tokoni Fakatohi-tapu mo te takitaki ʼaē ʼa te kau tagata ʼāfea. Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te kau tagata ʼāfea iā ʼaho nei ʼe faifaitahi mo te tagata kaugana agatonu mo poto, ʼe natou fakalotomālohiʼi te kōkelekāsio kātoa pea mo tokoni ki te taupau ʼo te logotahi. (1 Ko. 1:10) Mokā tou fakalogo ki te ako Fakatohi-tapu ʼaē ʼe foaki mai e te kautahi ʼa Sehova pea mo tou mulimuli ki te takitaki ʼa te kau tagata ʼāfea, pea ʼe tou fakahā ai ʼe ‘tou faiga ke tou taupau te faifaitahi ʼo te laumālie ʼaki te haʼi ʼo te tokalelei.’—Efe. 4:3.

18 Koia tou faiga mālohi ke tou taupau he faʼahiga manatu ʼe lelei ʼi te kōkelekāsio. Kapau ʼe tou fai ia te faʼahi ʼaia, pea ʼe tou tui papau ‘ ʼe nofo anai te ʼofa makehe ʼo te ʼAliki ko Sesu Kilisito mo tatatou faʼahiga manatu ʼaē ʼe tou fakahā.’—Filp. 4:23.

[Paki ʼo te pāsina 24]

ʼE kotou lagolago koa ki te faʼahiga manatu lelei ʼi te kōkelekāsio ʼaki takotou teuteuʼi he ʼu tali ʼe ʼaoga?

[Paki ʼo te pāsina 25]

Kotou lagolago ki te faʼahiga manatu lelei ʼa te kōkelekāsio ʼaki takotou ʼiloʼi lelei ia te ʼu kātiko

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae