Kapite 17
Ke Tou Maʼu Te Fīmālie ʼi Te Hahaʼi ʼa Te ʼAtua
1, 2. ʼE tatau feafeaʼi te ʼaluʼaga ʼo te malamanei mo te ʼaluʼaga ʼo te hahaʼi ʼaē ʼe nonofo ʼi he fenua neʼe tō kiai he afā?
KOUTOU fakakaukauʼi age muʼa, neʼe hoko te afā fakamataku ʼo maumau ai te kolo ʼaē ʼe koutou nofo ai. Kua maumau tokotou ʼapi, pea kua puli fuli tokotou ʼu koloā. Kua tahitahiga te maʼu ʼo te meʼa kai. ʼE hage ʼe mole kei ʼi ai he ʼamanaki. Pea fokifā pe kua ʼaumai te ʼu meʼa maʼa koutou. Ko te meʼa kai pea mo te ʼu mutuʼi meʼa ʼe lahi ʼaupito. ʼO laga ai mo tokotou ʼapi foʼou. ʼE mahino ia ʼe koutou loto fakafetaʼi anai kia ia ʼaē neʼe ina fai te ʼu meʼa ʼaia.
2 ʼE hoko te meʼa feiā ʼi te temi ʼaenī. Ohage pe ko he afā, ko te agatuʼu ʼa Atama pea mo Eva neʼe tupu ai te tuʼutāmaki lahi ki te malamanei. Neʼe puli ai te nofoʼaga faka Palatiso ʼaē neʼe foaki ki te tagata. Talu mai ai, neʼe mole feala te puipui e te ʼu puleʼaga fakatagata ia te hahaʼi mai te tau, te fakapō, pea mo te aga heʼe faitotonu. ʼE tuku e te lotu hala te tokolahi ʼi te pakupaku ʼo mole ina foaki age kia nātou he meʼa kai fakalaumālie ʼe lelei. Kae, ʼi te faʼahi fakalaumālie ʼe foaki e Sehova te meʼa kai, te ʼu mutuʼi meʼa, pea mo te nofoʼaga ʼi te temi ʼaenī. E feafeaʼi koa tana fai ia te faʼahi ʼaia?
“TE TAGATA KAUGANA AGATONU MO POTO”
3. ʼE tokoni feafeaʼi ia Sehova ki te malamanei, pea ko te ʼu faʼifaʼitaki fea ʼe nātou fakahā te faʼahi ʼaia?
3 ʼI te agamāhani ko te ʼu meʼa ʼaē ʼe foaki moʼo tokoni ki te ʼu fenua ʼaē neʼe tau mo he tuʼutāmaki ʼe fai ʼaki he kautahi, pea ʼe toe feiā pe mo Sehova, ʼe ina fakaʼaogaʼi te kautahi moʼo tufa te meʼa kai fakalaumālie ki tana hahaʼi. Ohage la, ko te kau Iselaelite neʼe ko te “kokelekasio ʼa Sehova” lolotoga ia taʼu e 1 500 tupu. Ia nātou ʼaia neʼe ʼi ai te ʼu tagata neʼe fakaʼaogaʼi e te ʼAtua moʼo akoʼi ʼo tana Lao ki te hahaʼi. (1 Fakamatala 28:8; 2 Fakamatala 17:7-9) ʼI te ʼuluaki sēkulō ʼo totatou temi, neʼe fakatuʼu e Sehova te kautahi faka Kilisitiano. Neʼe faʼufaʼu te ʼu kokelekasio, pea neʼe nātou mulimuli ki te takitaki ʼa te kolesi pule ʼaē neʼe faʼufaʼu e te kau ʼapositolo pea mo te kau tagata ʼāfea. (Gāue 15:22-31) ʼO toe feiā aipe ʼi te temi nei, ʼe takitaki e Sehova tana hahaʼi ʼaki he kautahi. E feafeaʼi koa tatatou ʼiloʼi te faʼahi ʼaia?
4. Ko ai ʼaē ʼe ina faʼufaʼu ʼi te temi ʼaenī “te tagata kaugana agatonu mo poto,” pea ʼe tufa feafeaʼi e te ʼAtua te meʼa kai fakalaumālie?
4 Neʼe ʼui e Sesu ʼi te temi ʼo tana ʼi henī ʼi te mālohi ʼo te Puleʼaga, ʼe ina maʼu mai anai “te tagata kaugana agatonu mo poto” ʼe ina foaki te “meʼa kai ʼi tona temi totonu” ki Tana ʼu tisipulo. (Mateo 24:45-47) ʼI te fakanofo Hau ʼo Sesu ʼi selo ʼi te taʼu 1914, neʼe ko ai koa te “tagata kaugana” ʼaia? ʼE mahino ia ʼe mole ko te kau takitaki lotu ʼo te Keletiate. Tokolahi ia nātou, neʼe nātou fafaga tanatou ʼu hahaʼi ʼaki te manatu ʼaē ke nātou lagolago ki tonatou ʼu puleʼaga fakafenua ʼi te ʼUluaki Tau Faka Malamanei. Kae ko te kau Kilisitiano moʼoni ʼaē neʼe fakanofo e te laumālie maʼoniʼoni, ʼaē ʼe fakahigoaʼi e Sesu ko te “kiʼi faga ōvi,” neʼe nātou tufa te meʼa kai fakalaumālie ʼi tona temi totonu. (Luka 12:32) Neʼe faka mafola e te kau Kilisitiano fakanofo ʼaia te Puleʼaga ʼo te ʼAtua, kae neʼe mole nātou faka mafola te ʼu puleʼaga ʼo te tagata. ʼAki te temi, ko te “tahi ʼu ōvi” ʼe lauʼi miliona ʼe nātou holi ki te faitotonu, neʼe nātou fakatahi mai ki te “tagata kaugana” fakanofo ʼo nātou tauhi ki te lotu moʼoni. (Soane 10:16) ʼAki tana “tagata kaugana agatonu” pea mo tona Kolesi Pule ʼi te temi ʼaenī, ʼe takitaki e te ʼAtua tana hahaʼi moʼo foaki ʼi te faʼahi fakalaumālie te meʼa kai, te ʼu mutuʼi meʼa, pea mo he nofoʼaga kia nātou fuli ʼaē ʼe nātou fia fai ki te ʼu meʼa ʼaia.
“TE MEʼA KAI ʼI TONA TEMI TOTONU”
5. Koteā koa te ʼaluʼaga fakalaumālie ʼo te malamanei ia ʼaho nei, kae koteā te meʼa ʼaē ʼe fai e Sehova ʼo ʼuhiga mo te faʼahi ʼaia?
5 Neʼe ʼui e Sesu: “Ko te tagata ʼe mole tonu ke maʼuli ʼaki pe te pane, kaʼe ʼaki te folafola fuli pe ʼe haʼu mai te gutu ʼo Sehova.” (Mateo 4:4) Kae, ʼi meʼa fakaʼofaʼofa foki heʼe ko te tokotahi ʼe mole nātou fakaʼaogaʼi te ʼu folafola ʼa te ʼAtua. Ohage pe ko tona fakakikite e te polofeta ʼa Sehova ʼaē ko Amosi, ʼe ʼi ai “te hoge, ʼe mole ko he hoge moʼi pane, pea ʼe mole ko he fia ʼinu ki he moʼi vai, kae ʼe ko he hoge ki te fagono ʼaē ki te ʼu folafola ʼa Sehova.” (Amosi 8:11) Māʼiape la mo te hahaʼi ʼaē ʼe tauhi lotu mālohi, ʼe nātou pakupaku ʼi te faʼahi fakalaumālie. Kae, ko te finegalo ʼo Sehova ʼe ko te “hāofaki [ʼo] te faʼahiga tagata fuli pe pea ke nātou maʼu te ʼatamai mālama totonu ʼo te moʼoni.” (1 Timoteo 2:3, 4) ʼO mulimuli ki te faʼahi ʼaia, ʼe ina foaki mai te meʼa kai fakalaumālie ʼe lahi ʼaupito. Kae ʼe tou maʼu koa ʼifea te meʼa kai ʼaia?
6. Neʼe foaki feafeaʼi e Sehova te meʼa kai fakalaumālie ki tana hahaʼi ʼi te temi muʼa?
6 ʼI te lolotoga ʼo te hisitolia, neʼe foaki e Sehova te meʼa kai fakalaumālie ki tana hahaʼi ʼi tonatou ʼuhiga kūtuga. (Isaia 65:13) Ohage la, ko te kau pelepitelo ʼo Iselaele neʼe nātou fakatahitahiʼi te hahaʼi tagata mo te hahaʼi fafine, pea mo nātou liliki ke nātou akoʼi fakatahi te ʼu Lao ʼa te ʼAtua. (Teutalonome 31:9, 12) ʼO mulimuli ki te takitaki ʼa te kolesi pule, ko te kau Kilisitiano ʼo te ʼuluaki sēkulō neʼe nātou fakatuʼutuʼu te ʼu kokelekasio pea neʼe nātou fai te ʼu fono moʼo akoʼi pea mo fakaloto mālohiʼi ia nātou fuli. (Loma 16:5; Filemone 1, 2) ʼE mulimuli te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova ki te faʼifaʼitaki ʼaia. ʼE fakaafe atu koutou ke koutou kau ki tanatou ʼu fono fuli.
7. Koteā te pikipikiga ʼo te ʼolo tuʼumaʼu ki te ʼu fono faka Kilisitiano mo te ʼatamai mālama pea mo te tui?
7 ʼE mahino ia, e lagi kua lahi te ʼu meʼa neʼe koutou akoʼi ʼi takotou ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu. Neʼe lagi tokoni atu he tahi kia koutou. (Gāue 8:30-35) Kae ʼe feala pe ke fakatatau takotou tui ki he kiʼi fuʼu ʼakau ʼe fefe anai pea mo mate mo kapau ʼe mole koutou tokakaga lelei kiai. Koia, ʼe tonu ai ke foaki atu te meʼa kai fakalaumālie ʼaē ʼe ʼaoga kia koutou. (1 Timoteo 4:6) ʼE foaki atu e te ʼu fono faka Kilisitiano te polokalama hoholo ʼo te ako, moʼo fafaga ʼo koutou ʼi te faʼahi fakalaumālie pea mo tokoni kia koutou ke tuputupu takotou tui lolotoga takotou tuputupu ʼi te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua.—Kolose 1:9, 10.
8. He koʼe ʼe fakaloto mālohiʼi tatou ke tou ʼolo ki te ʼu fono ʼa te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova?
8 ʼE ʼi ai te tahi fakatuʼutuʼu tāfito ʼo te ʼu fono. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Tou fetokagaʼaki ke tou uga ia tatou ki te ʼofa pea mo te ʼu gāue matalelei, ʼo mole tou tuku tatatou ʼu fakatahi.” (Hepeleo 10:24, 25) Ko te kupu faka Keleka ʼaē neʼe fakaliliu ʼaki te kupu “uga” ʼe toe feala foki ke faka ʼuhiga ki te kupu ʼaē ko te “fakamāsila.” ʼE ʼui fēnei e te tāʼaga lea faka Tohi-Tapu: “Ko te ukamea ʼe fakamāsila ʼaki te ukamea. Koia ko te tagata ʼe ina fakamāsila te fofoga ʼo he tahi tagata.” (Tāʼaga Lea 27:17) ʼE ʼaoga ke tou ‘fakamāsila’ hoholo ia tatou. Ko te ʼu fihifihia ʼo te ʼaho fuli ʼaē ʼe haʼu mai te malamanei ʼe feala ke nātou fakavaivai tatatou tui. Ka tou kau ʼi te ʼu fono faka Kilisitiano, ʼe tou maʼu ai te ʼu fefakaloto mālohiʼaki. (Loma 1:11, 12) ʼE mulimuli te hahaʼi ʼo te kokelekasio ki te tokoni ʼa te ʼapositolo ko Paulo ke nātou “fefakafimālieʼaki pea mo fefakaloto mālohiʼaki,” pea ko te ʼu meʼa ʼaia ʼe nātou fakamāsila tatatou tui. (1 Tesalonika 5:11) Tahi ʼaē meʼa, ko tatatou ʼolo tuʼumaʼu ki te ʼu fono faka Kilisitiano ʼe fakahā ʼaki ai ʼe tou ʼofa ki te ʼAtua pea ʼe ko he ʼu temi faigamālie ʼaia ke tou fakavikiviki kia te ia.—Pesalemo 35:18.
“KE KOUTOU KOFUʼI IA TE ʼOFA”
9. Ko te faʼifaʼitaki fea ʼaē neʼe tuku mai e Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼofa?
9 Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Ke koutou kofuʼi ia te ʼofa, he ko he noʼo lelei ʼaupito ia ki te logo tahi.” (Kolose 3:14) Neʼe foaki fakaʼofa mai e Sehova te fealagia ʼaē ke tou kofuʼi te kalitate ʼaia. ʼO feafeaʼi? ʼE feala ke fakahā e te kau Kilisitiano te ʼofa koteʼuhi ʼe ko he fua ia ʼo te laumālie maʼoniʼoni ʼo Sehova. (Kalate 5:22, 23) Neʼe fakahā totonu e Sehova te ʼofa lahi ʼi tana fekauʼi mai tona ʼAlo ʼulu tokotahi ke feala ai hatatou maʼu ia te maʼuli heʼegata. (Soane 3:16) Ko te ʼofa lahi ʼaia ʼaē neʼe fakahā e te ʼAtua, ʼe ko he faʼifaʼitaki kia tatou ke tou maʼuliʼi te kalitate ʼaia. Neʼe tohi fēnei e te ʼapositolo ko Soane, “Kapau neʼe feiā te ʼofa ʼo te ʼAtua kia tatou, pea ʼe maʼua kia tatou ke tou feʼofaʼofani.”—1 Soane 4:11.
10. Koteā te fua lelei ʼe tou maʼu mai “te famili katoa ʼo te ʼu tēhina”?
10 Kapau ʼe koutou ʼolo ki te ʼu fono ʼaē ʼe fai ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga, ʼe koutou maʼu ai anai he ʼu fealagia ke koutou fakahā takotou ʼofa. ʼE koutou felāveʼi ai anai mo te ʼu hahaʼi kehekehe. ʼE mahino ia ʼe koutou fia fakatahi anai mo te tokolahi ia nātou ʼaia. ʼIo, mo nātou foki ʼaē ʼe tauhi kia Sehova ʼe kehekehe tonatou ʼuhigaʼi tagata. E lagi ʼi te temi muʼa neʼe mole koutou fia fakatahi mo te ʼu hahaʼi ʼaē ʼe mole tatau tanatou ʼu manatu pea mo tanatou ʼu aga mo koutou. Kae, ko te kau Kilisitiano ʼe nātou “ ʼoʼofa ki te famili katoa ʼo te ʼu tēhina.” (1 Petelo 2:17) Koia koutou fakatuʼutuʼu ke koutou ʼiloʼi lelei ia nātou ʼaē ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga—ʼo feiā mo nātou ʼaē ʼe mole taʼu tahi mo koutou, mo nātou ʼaē ʼe kehe tonatou ʼuhigaʼi tagata, mo tonatou lanu, peʼe ko te ako ʼaē neʼe fai kia nātou. ʼE mahino ia, ʼe koutou maʼu anai ia nātou ʼaia he ʼu kalitate ʼe nātou fakatupu anai hakotou fia fakaōvi kia nātou.
11. He koʼe ʼe mole tonu ke koutou hoha ʼuhi ko te kehekehe ʼo te ʼu ʼuhigaʼi tagata ʼi te hahaʼi ʼa Sehova?
11 Ko te kehekehe ʼo te ʼu ʼuhigaʼi tagata ʼi te kokelekasio ʼe mole tonu ke ina fakatupu hoha kia koutou. Moʼo toʼo ʼo he fakatā, koutou fakakaukauʼi age muʼa he ʼu tuʼuga motokā ʼe fakalaka ʼi ʼokotou tafa ʼi te ala. ʼE mole tatau te gaholo ʼo te ʼu motokā ʼaia, pea ʼe mole tatau te agaaga ʼo te ʼu motokā. Ko ʼihi motokā kua lahi ʼaupito te ʼu kilometa ʼaē kua nātou fai, kae ko ʼihi neʼe hoki kamata age pe, ohage pe ko koutou. Kae, logope la te ʼu kehekehe ʼaia, ʼe nātou ʼolo fuli ʼi te ala pe e tahi. ʼE toe feiā aipe mo te hahaʼi takitokotahi ʼaē ʼe nātou faʼufaʼu he kokelekasio. ʼE mole tatau tanatou maʼuliʼi te ʼu kalitate faka Kilisitiano. Tahi ʼaē meʼa, ʼe mole tatau tonatou mālohi fakasino peʼe ko te ʼu meʼa ʼaē ʼi tonatou loto. Ko ʼihi kua fualoa tanatou atolasio kia Sehova; kae ko ʼihi neʼe hoki kamata age pe. Kae ʼe tou ʼolo fuli ʼi te ala pe e tahi, ko te ala ʼaē ʼe iku ki te maʼuli heʼegata, “ ʼo tou logo tahi fakalelei ʼi he ʼatamai pe e tahi pea mo he manatu pe e tahi.” (1 Kolonito 1:10) Koia, koutou tokagaʼi te ʼu kalitate ʼo nātou ʼaē ʼi te kokelekasio, kae ke ʼaua naʼa koutou tokagaʼi tonatou ʼu vaivaiʼaga. Kapau ʼe koutou fai te meʼa ʼaia ʼe koutou lotomālohi anai, koteʼuhi ʼe koutou mahino anai ʼe nofo moʼoni te ʼAtua mo te hahaʼi ʼaia. Pea ʼe mahino ia ʼe koutou fia nonofo mo te hahaʼi ʼaia.—1 Kolonito 14:25.
12, 13. (a) Koteā te meʼa ʼe feala ke koutou fai mo kapau ʼe fai atu e he tahi ʼi te kokelekasio he meʼa ʼe mole koutou leleiʼia? (b) He koʼe ʼe mole tonu ke koutou taupau he lotokovi?
12 Mai tona ʼaluʼaga ʼaē ko te hahaʼi fuli ʼe heʼe haohaoa, ʼe feala pe ʼi ʼihi temi ke fai e he tahi ʼi te kokelekasio he palalau peʼe ko he meʼa ʼe mole koutou leleiʼia. (Loma 3:23) Neʼe tohi tonu e te tisipulo ko Sake: “ ʼE lahi te ʼu lakaga ʼe tou tūkia fuli ai. Kapau ʼe mole tūkia he tahi ʼi tana ʼu palalau ʼe ko he tagata haohaoa ia.” (Sake 3:2) Koteā anai te meʼa ka koutou fai mokā ʼe fai atu e he tahi he meʼa ʼe mole koutou leleiʼia? ʼE ʼui fēnei e te tāʼaga lea faka Tohi-Tapu: “Ko te fakasiosio loloto ʼa he tagata, ʼe mahino ia, ʼe ina fakatuai tona ʼita, pea ʼe ko he meʼa matalelei kia ia hana fakamolemole te agahala.” (Tāʼaga Lea 19:11) Ko te fakasiosio loloto ko tona faka ʼuhiga, ʼe mole gata pe tatatou sio ki te ʼu meʼa ʼaē ʼe hā mai ki tuʼa, kae ʼe tou fia mahino ki te ʼu faʼahiga meʼa ʼaē ʼe tupu ai te palalau feiā ʼa he tahi pea mo te tupuʼaga ʼo tana fai ia te meʼa ʼaia. Tokolahi ia tatou ʼe tou maʼu te fakasiosio loloto moʼo faka lākatonuʼi tatatou ʼu hala. He koʼe ʼe mole tou fakaʼaogaʼi te fakasiosio loloto ʼaia ke feala ai hatatou mahino pea mo tou fakamolemole te ʼu aga ʼa ʼihi ʼuhi ko tanatou heʼe haohaoa?—Mateo 7:1-5; Kolose 3:13.
13 Ke ʼaua naʼa galo ia tatou kapau ʼe tou loto ke fakamolemole mai ia Sehova kia tatou, ʼe tonu ke tou fakamolemole ki niʼihi. (Mateo 6:9, 12, 14, 15) Kapau ʼe tou maʼuliʼi te moʼoni, ʼe tou tokakaga anai ki niʼihi ʼaki te ʼofa. (1 Soane 1:6, 7; 3:14-16; 4:20, 21) Koia la ʼaē, kapau ʼe ʼi ai hakotou fihifihia mo he tahi ʼi te kokelekasio, ke ʼaua naʼa koutou taupau he lotokovi. Kapau ʼe koutou kofuʼi te ʼofa, ʼe koutou faiga anai ke koutou fakatokatoka te fihifihia ʼaia, pea ʼe koutou fai fakalelei anai mo kapau neʼe koutou fai he meʼa ʼe kovi ki he tahi.—Mateo 5:23, 24; 18:15-17.
14. Ko te ʼu kalitate fea ʼaē ʼe tonu ke tou kofuʼi?
14 Ko totatou kofu fakalaumālie ʼe tonu ke toe kau kiai te tahi ʼu kalitate ʼaē ʼe pipiki ki te ʼofa. Neʼe tohi fēnei e Paulo: “Koutou kofuʼi foki te ʼu ʼofa mamahi ʼo te manavaʼofa, pea mo te agalelei, te loto agavaivai, te agamālū pea mo te kātaki fualoa.” Ko te ʼu kalitate ʼaia, ʼaē ʼe pipiki ki te ʼofa, ʼe kau ki te “ ʼuhigaʼi tagata foʼou” ʼaē ʼe ʼalutahi mo te finegalo ʼo te ʼAtua. (Kolose 3:10, 12) ʼE koutou faiga anai koa ke koutou kofuʼi te ʼuhigaʼi tagata foʼou ʼaia? Kapau ʼe koutou kofuʼi tāfito te ʼofa fakatautehina, ʼe koutou maʼu anai te fakaʼiloga ʼo te kau tisipulo ʼa Sesu, koteʼuhi neʼe ina ʼui fēnei: “ ʼAki te meʼa ʼaenī ʼe ʼiloʼi fuli ai anai e te hahaʼi ko koutou ko taku ʼu tisipulo, mo kapau ʼe koutou femaʼuʼaki te ʼofa.”—Soane 13:35.
KO TE POTU ʼAĒ ʼE MAʼU AI TE FĪMĀLIE
15. He koʼe ʼe feala ke fakatatau te kokelekasio ki he fakamaluʼaga?
15 Ko te kokelekasio ʼe ko he fakamaluʼaga, ko he taulaga ʼe feala ke koutou logoʼi ai te fīmālie. ʼE koutou maʼu ai anai ni hahaʼi aga fakamalotoloto ʼe faiga ke nātou fai te meʼa ʼaē ʼe totonu ia mata ʼo te ʼAtua. Tokolahi ia nātou ʼaia neʼe kua nātou līaki te ʼu aga pea mo te ʼu manatu kovi e lagi ʼe koutou tauʼi ʼi te temi nei. (Tito 3:3) ʼE feala ke nātou tokoni kia koutou, koteʼuhi ʼe ʼui mai ke tou “feʼamoʼaki [tatatou] ʼu kavega.” (Kalate 6:2) ʼE mahino ia, ʼe ʼa koutou totonu te vakaʼi peʼe koutou haga haʼele anai ʼi te ala ʼo te maʼuli heʼegata. (Kalate 6:5; Filipe 2:12) Kae, neʼe fakatuʼu e Sehova te kokelekasio faka Kilisitiano ko he tokoni pea mo he lagolago fakatalakitupua kia koutou. Tatau aipe peʼe faigataʼa te ʼu fihifihia ʼaē ʼe tau mo koutou, ʼe koutou maʼu te tokoni maʼuhiga—ko te kokelekasio ʼe maʼu ai te ʼofa pea ʼe tokoni anai kia koutou ʼi te ʼu temi ʼaē ʼe koutou felāveʼi ai mo he ʼu faigataʼaʼia.—Vakaʼi ia Luka 10:29-37; Gāue 20:35.
16. Koteā te tokoni ʼe foaki e te ʼu tagata ʼāfea ʼo te kokelekasio?
16 Ia nātou ʼaē ʼe feala ke tokoni kia koutou, ʼe ʼi ai te “ ʼu meʼa ʼofa ko te ʼu tagata”—ko te ʼu tagata ʼāfea neʼe fakanofo ʼi te kokelekasio, peʼe ko te ʼu tagata taupau, ʼe nātou tauhi te faga ōvi ʼaki he lotolelei pea mo nātou fai fakamalotoloto. (Efesi 4:8, 11, 12; Gāue 20:28; 1 Petelo 5:2, 3) ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaia, neʼe fakakikite fēnei e Isaia: “ ʼE tonu anai ke hage ia nātou takitokotahi ko he nonoʼaga ki te matagi pea ko he tauʼaga ʼi te afā, ohage ko he ʼu kiʼi vaitafe ʼi he koga meʼa magemage, ʼe hage ko he malū ʼo he maka lahi ʼi he kele kua vaivai.”—Isaia 32:2.
17. (a) Koteā te faʼahiga tokoni neʼe fia foaki tāfito e Sesu? (b) Koteā te fakatuʼutuʼu neʼe fakapapau mai e te ʼAtua ʼo ʼuhiga mo tana hahaʼi?
17 ʼI te kei maʼuli ʼa Sesu ʼi te kele, neʼe mole fakahā e te kau takitaki lotu te ʼofa mālohi. Neʼe malave ʼaupito kia Sesu te maʼuli mamahi ʼo te hahaʼi, koia neʼe fia tokoni tāfito ai kia nātou ʼi te faʼahi fakalaumālie. Neʼe ʼofa ia Sesu kia nātou koteʼuhi “neʼe nātou ʼāhua pea mo mavetevete, ohage he faga ōvi ʼe mole honatou tagata tauhi.” (Mateo 9:36) Ko te faʼahi ʼaia ʼe tatau mo te ʼu ʼaluʼaga faigataʼa ʼo te tokolahi ʼaē ʼe felāveʼi mo te ʼu fihifihia fakatupu lotohoha pea ʼe mole he tahi ke ina foaki age he tokoni pea mo te fakafimālieʼi ʼi te faʼahi fakalaumālie! Kae ʼe maʼu e te hahaʼi ʼa Sehova te tokoni fakalaumālie ʼaia, koteʼuhi neʼe ina fakapapau fēnei: “ ʼE ʼau fakanofo anai kia nātou he ʼu tagata tauhi ōvi ʼe nātou fafaga moʼoni anai ia nātou; pea ʼe mole nātou toe matataku anai, pea ʼe mole nātou toe tekelili anai, pea ʼe mole puli anai he tahi.”—Selemia 23:4.
18. He koʼe ʼe tonu ke tou fakaōvi ki he tagata ʼāfea mo kapau ʼe ʼaoga kia tatou he tokoni ʼi te faʼahi fakalaumālie?
18 Koutou faiga ke koutou ʼiloʼi lelei pe ko ai te ʼu tagata ʼāfea ʼaē neʼe fili ʼi te kokelekasio. Kua nātou ʼiloʼi pe koteā te faka ʼuhiga ʼo te maʼuliʼi ʼo te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua, koteʼuhi ʼe nātou maʼuliʼi te ʼu meʼa ʼaē ʼe fakamaʼua e te Tohi-Tapu ki te ʼu tagata taupau. (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9) Ke ʼaua naʼa koutou fakameʼameʼa ʼi te fakaōvi ki he tahi ia nātou ʼaia, mokā ʼe ʼaoga kia koutou he tokoni fakalaumālie ke koutou līaki ai he agamāhani peʼe ko he aga ʼe fakafeagai ki te ʼu fakatotonu ʼa te ʼAtua. ʼE koutou tokagaʼi anai ʼe muliʼi e te ʼu tagata ʼāfea te tokoni ʼaenī ʼa te ʼapositolo ko Paulo: “Koutou fai he ʼu palalau fakafimālie ki te ʼu nefesi ʼaē ʼe lotovaivai, koutou lagolago kia nātou ʼaē ʼe vaivai, [pea] mo koutou maʼu te kātaki fualoa ki te hahaʼi fuli pe.”—1 Tesalonika 2:7, 8; 5:14.
TOU MAʼU TE FĪMĀLIE ʼI TE HAHAʼI ʼA SEHOVA
19. Koteā te ʼu tapuakina ʼe foaki e Sehova kia nātou ʼaē ʼe nātou kumi te fīmālie ʼi tana kautahi?
19 Logope tatatou maʼuli ʼi te ʼu ʼaluʼaga heʼe haohaoa, ʼe foaki mai e Sehova kia tatou te meʼa kai fakalaumālie, te ʼu mutuʼi meʼa pea mo te fakamaluʼaga. ʼE mahino ia, ʼe tonu ke tou talitali ki te mālama foʼou ʼaē neʼe fakapapau mai kiai e te ʼAtua, ke tou ʼiloʼi ai te ʼu fua lelei ʼo te palatiso fakakelekele. Kae ko nātou ʼaē ʼe kau ki te kautahi ʼa Sehova, kua nātou maʼu te fīmālie ʼi te temi nei ʼi te palatiso fakalaumālie. ʼO ʼuhiga mo nātou ʼaia, neʼe fakakikite fēnei e Esekiele: “ ʼE nātou nonofo anai ʼi te fīmālie, ʼo mole toe ʼi ai anai he tahi ʼe ina fakatete ia nātou.”—Esekiele 34:28; Pesalemo 4:8.
20. ʼE feafeaʼi anai hotatou tapuakina e Sehova ʼuhi ko te ʼu faʼahiga meʼa neʼe tou sakilifisioʼi ʼo ʼuhiga mo te tauhi ʼaē kia te ia?
20 ʼE feala ke tou fakafetaʼi kia Sehova ʼo ʼuhiga mo te ʼu fakatuʼutuʼu fakalaumālie fonu ʼi te ʼofa ʼaē neʼe ina fai ʼaki tana Folafola pea mo tana kautahi! Koutou faifaitahi mo te hahaʼi ʼa te ʼAtua. Ke ʼaua naʼa koutou tuʼania pe koteā anai te manatu ʼo tokotou ʼu kaumeʼa peʼe ko tokotou famili ʼo ʼuhiga mo koutou ʼuhi ko takotou maʼu te ʼatamai mālama ʼo ʼuhiga mo te ʼAtua. Ko ʼihi e lagi ʼe mole nātou leleiʼia takotou fakatahitahi mo te kau Fakamoʼoni ʼa Sehova pea mo takotou ʼolo ki te ʼu fono ʼi te Fale ʼo te Puleʼaga. Kae ko te ʼAtua ʼe lahi anai tana fakapale ʼo koutou ʼi takotou faiga mālohi ʼo ʼuhiga mo te tauhi ʼaē kia te ia. (Malakia 3:10) Koia, neʼe ʼui ai e Sesu: “ ʼE mole he tahi kua ina tuku hona fale, pe ko hona ʼu tēhina, pe ko hona ʼu tuagaʼane, pe ko tana faʼe, pe ko tana tāmai, pe ko tana fānau, peʼe ko ʼana gāueʼaga, ʼuhi ko ʼau pea ʼuhi ko te logo lelei, ʼe hala mo tana maʼu nei ʼo liuga teau, ʼi te temi ʼaenī, ia te ʼu fale, te ʼu tēhina, te ʼu tuagaʼane, pea mo te ʼu faʼe, te ʼu fānau, te ʼu gāueʼaga, ʼaki te ʼu fakataga, pea ʼi te tuʼu ʼo te ʼu faʼahiga meʼa ka haʼu, te maʼuli heʼegata.” (Maleko 10:29, 30) ʼIo, tatau aipe pe koteā te meʼa ʼe koutou lītuʼa kiai pea mo he faʼahiga mamahi ʼe koutou kātakiʼi, ʼe feala ke koutou maʼu he ʼu kaumeʼa fakaloto mālohi pea mo te fīmālie fakalaumālie ʼi te hahaʼi ʼa te ʼAtua.
TE SIVI ʼO TOKOTOU ʼATAMAI MĀLAMA
Ko ai “te tagata kaugana agatonu mo poto”?
Koteā te fakatuʼutuʼu neʼe fai e Sehova moʼo fafaga ʼo tatou ʼi te faʼahi fakalaumālie?
ʼE lava tokoni feafeaʼi te kokelekasio faka Kilisitiano kia tatou?