Watchtower TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Watchtower
TANAKIʼAGA TOHI ʼI TE NETI
Faka'uvea
  • TOHI-TAPU
  • TOHI
  • FONO
  • w97 15/3 p. 29-31
  • Ko Ehuti—Ko Te Tagata Agatonu Pea Mo Lototoʼa

Aucune vidéo n'est disponible pour cette sélection.

Il y a eu un problème lors du chargement de la vidéo.

  • Ko Ehuti—Ko Te Tagata Agatonu Pea Mo Lototoʼa
  • Te Tule Leʼo—1997
  • Manatu Tafito
  • He Tahi ʼu Alatike
  • Ko Moape ʼe Ina Puleʼi Ia Iselaele
  • ʼE Felāveʼi Ia Ehuti Mo Ekelone
  • ʼE Toe Liliu Ia Ehuti
  • Kua ʼIloʼi Te Mate ʼo Ekelone Pea Kua Mālo Ia Iselaele
  • Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Tou Ako ʼAki Te Faʼifaʼitaki ʼo Ehuti
  • Ko Ehuti—Neʼe Ina Fakagata Tonatou Maʼuli Popūla
    Te Tule Leʼo—2004
  • Te Lototoʼa ʼa Euti
    Te Maʼuli Fakakilisitiano Mo Te Faifakamafola—Kaupepa Ako—2021
  • Ko He ʼu Puani Maʼuhiga ʼi Te Tohi ʼo Te Kau Tuʼi Fakamāu
    Te Tule Leʼo—2005
Te Tule Leʼo—1997
w97 15/3 p. 29-31

Ko Ehuti—Ko Te Tagata Agatonu Pea Mo Lototoʼa

KUA ʼosi kiai ni ʼu taʼu talu mai te temi ʼaē neʼe hū ai te kau Iselaelite ki te Kele ʼo te Fakapapau. Ko Moisese pea mo Sosue ʼaē neʼe ina fetogi ia ia, kua fualoa tanā mamate. ʼI te kua mate ʼo te ʼu tagata agatonu ʼaia, neʼe vaivai te ʼofa ʼa te hahaʼi ki te tauhi maʼa. Ko te kau Iselaelite neʼe kua nātou kamata tauhi kia Paale pea mo te ʼu pou taputapu.a Ko te meʼa ʼaē neʼe hoko, neʼe tuku ai e Sehova kia nima ʼo te kau Silia tana hahaʼi lolotoga taʼu e valu. Pea neʼe kole e te kau Iselaelite ki te ʼAtua ke tokoni age kia nātou. ʼAki he loto manavaʼofa, neʼe ina tali. Neʼe fakanofo e Sehova te tagata fakamāu ko Oteniele, ke ina faka ʼāteaina Tana hahaʼi.​—Kau Fakamāu 3:7-11.

Ko te ʼu meʼa ʼaia ʼaē neʼe hoko, neʼe tonu ke nātou akoʼi ki te kau Iselaelite te moʼoni maʼuhiga ʼaenī​—ko te fakalogo ki te ʼAtua ʼe ina foaki te ʼu tapuakina, pea ko te talagataʼa kia te ia ʼe fakatupu ʼaki ai te ʼu malaʼia. (Teutalonome 11:26-28) Kae neʼe mole tāʼofi e te hahaʼi ʼo Iselaele te ako ʼaia. Hili kiai taʼu e 40 ʼi tanatou nonofo ʼi te tokalelei, neʼe nātou toe līaki te tauhi maʼa.​—Kau Fakamāu 3:12.

Ko Moape ʼe Ina Puleʼi Ia Iselaele

ʼI te lakaga ʼaia neʼe tuku ai e Sehova ke tō tana hahaʼi kia nima ʼo te Hau ʼo Moape ko Ekelone. ʼE fakahā mai e te Tohi-Tapu neʼe ko “he tagata foʼi sino.” ʼAki te tokoni ʼo te ʼu kolo ʼo Amone pea mo Amaleke, neʼe ʼohofiʼi e Ekelone ia Iselaele pea neʼe ina laga tona fale ʼaliki ʼi Seliko, te “kolo ʼo te ʼu fuʼu palema.” Neʼe ko he meʼa faikehe, ko te ʼuluaki kolo Kanaane ʼaē neʼe ʼohofiʼi e Iselaele neʼe liliu ia ko te nofoʼaga ʼo te tagata neʼe tauhi ki te ʼatua loi ko Kemose!b​—Kau Fakamāu 3:12, 13, 17.

Ko Ekelone neʼe ina fakamamahiʼi te kau Iselaelite lolotoga te ʼu taʼu e 18 ki muli mai, pea neʼe ina kole kia nātou ke nātou totogi he tukuhau mamafa. ʼI tana fakamaʼua tuʼumaʼu te tukuhau, neʼe fakamālohiʼi e Ekelone tona tuʼulaga tagata maʼu koloā, ʼi tana toʼo te ʼu koloā ʼo Iselaele. ʼE mahino lelei mai kia tatou, neʼe toe pāuiʼi e te hahaʼi ia te ʼAtua ke ina fakafimālieʼi nātou, pea neʼe toe tali e Sehova. Neʼe fakanofo e Sehova te tahi tagata moʼo hāofaki ʼo nātou​—ʼaē ʼi te temi ʼaia neʼe ko he tagata Pesamino ko tona higoa ko Ehuti. Moʼo fakagata te pule aga fefeka ʼa Ekelone ki Iselaele, neʼe fakatuʼutuʼu e Ehuti ke ina fai he meʼa ʼi te ʼaho ʼaē ka toe fai ai te totogi ʼo te tukuhau.​—Faka au 3:14, 15.

Moʼo teuteuʼi te ʼohofi lototoʼa ʼaē ka ina fai, neʼe faʼu e Ehuti tana heletā mata lua, pea ko tona loa ʼe ko te fasiga nima e tahi. Kapau ko te fasiga nima ʼaia neʼe ko he fasiga nima nounou, pea ʼe mahino ia ko te heletā ʼaia neʼe lagi teitei 38 satimeta tana loa. ʼE ʼui e ʼihi ko te heletā ʼaia neʼe ko he kiʼi hele veliveli pe ia. ʼE hā mai neʼe mole ʼi ai he ukamea fakalava ʼo te mataʼi hele pea mo tona fakavaka. Koia, neʼe feala ai ke fūfū e Ehuti tana kiʼi heletā ʼi tona loto kofu. Tahi ʼaē meʼa, mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe hema ia Ehuti, koia neʼe feala ai ke ina ʼai tana heletā ʼi tona faʼahi mataʼu​—ʼaē ʼe mole ʼai māhani ai te heletā.​—Kau Fakamāu 3:15, 16.

Ko te fakatuʼutuʼu ʼa Ehuti neʼe feala ke tuʼutāmaki ai. Ohage la, neʼe feafeaʼi anai mo kanapaula ko te ʼu kaugana ʼo te hau neʼe nātou kumikumi ʼi te ʼu mutuʼi meʼa ʼa Ehuti peʼe ʼi ai hana heletā? Tatau aipe pe neʼe mole fai te faʼahi ʼaia, kae ʼe mahino papau ia neʼe mole nātou tuku anai tanatou hau ke nofo tokotahi mo he Iselaelite! Kae kapau neʼe nātou tuku feiā, ʼo feala ai kia Ehuti ke ina fakapogi ia Ekelone, ʼe hola feafeaʼi anai ia Ehuti? Neʼe lava lele ʼo aʼu kifea ʼi muʼa ʼo te ʼiloʼi e te ʼu kaugana ʼo Ekelone te meʼa ʼaē neʼe hoko?

ʼE mahino papau ia, neʼe kua fakakaukauʼi e Ehuti te ʼu meʼa ʼaia, ʼo lagi ina fakakaukauʼi te ʼu meʼa kehekehe ʼaē ʼe feala ke hoko. Kae neʼe ina fakahoko tana fakatuʼutuʼu, ʼo ina fakahā ai tona lototoʼa pea mo tana tui kia Sehova.

ʼE Felāveʼi Ia Ehuti Mo Ekelone

Kua hoko mai te ʼaho ʼaē ʼe totogi ai te tukuhau. Ko Ehuti pea mo tana ʼu tagata neʼe nātou hū ki te fale hau. Mole tuai, pea kua nātou tutuʼu ia muʼa ʼo te Hau ko Ekelone. Kae neʼe mole heʼeki hoko mai te temi ʼaē ʼe tonu ai kia Ehuti ke ina fakapogi te hau. ʼI te ʼosi fakahā ʼo te tukuhau, neʼe fekauʼi e Ehuti ke mavae te ʼu tagata ʼamo tukuhau.​—Kau Fakamāu 3:17, 18.

He koʼe neʼe tuai te fakapogi e Ehuti ia Ekelone? Neʼe mataku koa ia? Kailoa! Moʼo fakahoko tana fakatuʼutuʼu, neʼe tonu kia Ehuti ke ʼāteaina mo te hau​—koteʼuhi neʼe mole feiā ʼi tanā ʼuluaki felāveʼi. Tahi ʼaē meʼa, neʼe tonu kia Ehuti ke foimo hola. ʼE faigafua anai te hola ʼo he tagata e tahi, ʼi hana hola fakatahi mo te kau tagata ʼamo koloā. Koia, neʼe talitali ia Ehuti ki te temi faigamālie. Ko te ʼaʼahi nounou ʼaē neʼe ina fai mo Ekelone, neʼe faka fealagia ai kia ia ke ina ʼiloʼi lelei te ʼu koga kehekehe ʼo te fale hau, pea mo ina ʼiloʼi pe ko te tokofia ʼaē ʼe nātou leʼoleʼo te hau.

ʼI tana kaku ki “te ʼu keliʼaga maka ʼo Kilekale,” neʼe tuku e Ehuti tana ʼu tagata pea neʼe toe liliu ia ki te fale hau ʼa Ekelone. ʼI tana haʼele ia kilometa e lua, neʼe maʼu e Ehuti te kiʼi temi nounou moʼo fakakaukauʼi te meʼa ʼaē ka ina fai, pea mo faikole ke tapuakina ia ia e Sehova.​—Kau Fakamāu 3:19.

ʼE Toe Liliu Ia Ehuti

Neʼe toe tali leleiʼi ia Ehuti ʼi te fale hau. Ko te tukuhau lahi ʼaē neʼe ina totogi ki muʼa atu, neʼe lagi fakafiafia ai te loto ʼo Ekelone. Neʼe lagi nounou te ʼuluaki ʼaʼahi, kae neʼe faka fealagia ai kia Ehuti ke felogoi lelei mo te hau. Koia, neʼe toe liliu ia Ehuti kia Ekelone.

Neʼe ʼui fēnei e Ehuti, “ ʼE ʼi ai taku palalau fakalilo kia koe, Ê hau.” Ko tana fai ia te faʼahi ʼaia ʼe fakahā ʼaki ai neʼe takitaki ia ia e Sehova. Kae neʼe ʼi ai te fihifihia. Neʼe mole feala ke fakahā e Ehuti tana “palalau fakalilo” ia muʼa ʼo te ʼu tagata tauhi ʼo te hau. Kapau neʼe tonu ke fai he puleʼaki e Sehova, neʼe ko te temi tonu ʼaia ʼaē neʼe tonu ai ke tokoni kia Ehuti. Neʼe fakatotonu fēnei e te hau, “Koutou fakalogologo!” Mai tona ʼaluʼaga ʼaē neʼe mole loto e Ekelone ke nātou logo ki te “palalau fakalilo” ʼaia, koia neʼe ina kapu ai tana kau tagata tauhi. Koutou fakakaukauʼi te fiafia ʼo Ehuti!​—Kau Fakamāu 3:​19.

Neʼe heka ia Ekelone ʼi tona kogafale fata ʼi te temi ʼaē neʼe fakaōvi age ai ia Ehuti kia ia ʼo ʼui fēnei: “ ʼE ʼau haʼu mo te palalau ʼo te ʼAtua kia koe.” ʼI tana ʼui ko te “ ʼAtua,” neʼe fia talanoa koa ia Ehuti kia Kemose? Neʼe lagi manatu feiā ia Ekelone. ʼI tana fia ʼiloʼi te faʼahi ʼaia, neʼe tuʼu ake ʼi tona hekaʼaga faka hau. Neʼe fakaōvi ia Ehuti kia ia, pea neʼe lagi haʼele māmālie, ke mole mahalohalo te hau ʼe ina fia fakapogi ia ia. Mole tuai, pea “neʼe faoʼi e Ehuti tona nima hema ʼo ina toʼo te heletā mai tona kauaga mataʼu pea neʼe ina hukiʼi te fatu [ʼa Ekelone]. Pea māʼia mo te fakavaka, neʼe ʼulu fakatahi mo te mataʼi hele pea ko te gako neʼe ina ʼaofi te mataʼi hele, he neʼe mole ina tohoʼi te heletā mai tona fatu, pea neʼe haʼu ai ki tuʼa tana ʼu fekau.”​—Kau Fakamāu 3:​20-22.

Ko te ʼu tagata tauhi ʼo te hau neʼe nātou nonofo ōvi ki te kogafale, kae neʼe mole nātou tokagaʼi he meʼa. Kae ko Ehuti neʼe kei feala ia ke tuʼutāmakiʼia. Neʼe feala ke hū fakapunamaʼuli atu te ʼu kaugana ʼo te hau, ʼo maʼu atu te sino ʼo tonatou hau ʼaē kua fakapogi. Neʼe tonu ke foimo hola ia Ehuti! Koia, neʼe ina fakamaʼu te ʼu matapā, pea neʼe hola ʼi te pu ʼaē neʼe fai moʼo faka ʼaele te kogafale fata.​—Kau Fakamāu 3:23, 24a.

Kua ʼIloʼi Te Mate ʼo Ekelone Pea Kua Mālo Ia Iselaele

Mole tuai pea neʼe fia ʼiloʼi e te ʼu kaugana pe koteā te meʼa ʼaē neʼe hoko ʼi te kogafale. Kae neʼe mole nātou loto ke ʼita te hau ʼi tanatou tuʼusi tanā fai palalau ʼāteaina mo Ehuti. Pea neʼe nātou tokagaʼi neʼe fakamaʼu te ʼu matapā ʼo te kogafale. Neʼe nātou manatu fēnei: “ ʼE lagi faifekau ʼi te kogafale mokomoko ʼaē ʼi loto.” Kae ʼaki te temi, neʼe nātou tuʼania ʼo ʼuhiga mo te hau. Neʼe mole kei feala ke talitali te ʼu kaugana ʼa Ekelone. “Pea neʼe nātou toʼo te kalavi pea nātou avahi [te ʼu matapā ʼo te kogafale fata], pea, koʼeni! ko tonatou ʼaliki kua tō ki te kele, kua mate!”​—Kau Fakamāu 3:24b, 25.

Lolotoga te temi ʼaia, neʼe kua hola ia Ehuti. Neʼe fakalaka ʼi te ʼu keliʼaga maka ʼo Kilekale, pea moʼo fakaʼosi, neʼe tau ki Seila, ko te potu ʼe tuʼu ʼi te ʼu Moʼuga ʼo Efalaime. Neʼe fakatahi ai ia Ehuti mo te ʼu hahaʼi tagata ʼo Iselaele, pea ina takitaki ia nātou ki te tauʼi ʼo te kau Moapite. ʼE ʼui fēnei e te fakamatala, “neʼe nātou ʼolo ʼo matehi te hahaʼi ʼo Moape, ko te teitei toko afe tagata, ko nātou fuli ʼaē neʼe mālolohi pea mo nātou fuli ʼaē neʼe lototoʼa; pea neʼe mole he tahi neʼe hāo.” ʼI tana puleʼi ia Moape, neʼe mole toe ʼi ai he ʼu fihifihia ʼi te fenua ʼo Iselaele lolotoga taʼu e 80.​—Kau Fakamāu 3:26-30.

Te ʼu Meʼa ʼAē ʼe Tou Ako ʼAki Te Faʼifaʼitaki ʼo Ehuti

Neʼe lotomālohi ia Ehuti ʼuhi ko tana tui ki te ʼAtua. ʼE mole talanoa kia ia ia Hepeleo kapite 11 ia nātou “ ʼaē ʼaki te tui, neʼe nātou mālo ʼi te ʼu puleʼaga ʼi te ʼu tau, . . . neʼe nātou liliu ʼo lototoʼa ʼi te tau, pea neʼe nātou fakahēʼi te ʼu kautau matāpule.” (Hepeleo 11:33, 34) Kae neʼe lagolago ia Sehova kia Ehuti ʼi tana gāue agatonu, pea ʼi tana hāofaki ia Iselaele mai te pule aga fefeka ʼo te Hau ko Ekelone.

Ko te lototoʼa neʼe kau ki te ʼu kalitate ʼa Ehuti. Neʼe tonu ke lototoʼa moʼo fakaʼaogaʼi lelei tana heletā. ʼI totatou ʼuhiga kaugana ʼa te ʼAtua ʼo te temi ʼaenī, ʼe mole tou toʼo he heletā moʼoni. (Isaia 2:4; Mateo 26:52) Kae ʼe tou fakaʼaogaʼi “te heletā ʼo te laumālie,” ʼaē ko te Folafola ʼa te ʼAtua. (Efesi 6:17) Ko Ehuti neʼe kua faiva ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo tana heletā. ʼE toe tonu foki kia tatou ke tou faiva ʼi te fakaʼaogaʼi ʼo te Folafola ʼa te ʼAtua ʼi tatatou faka mafola ia te logo lelei ʼo te Puleʼaga. (Mateo 24:14) Ko tatatou ako takitokotahi ʼo te Tohi-Tapu, tatatou kau tuʼumaʼu ki te ʼu fono, mo tatatou kau lelei ki te minisitelio pea mo tatatou falala ʼo faikole ki tatatou Tāmai ʼaē ʼe ʼi selo, ʼe tokoni anai kia tatou ke tou faʼifaʼitaki ki te ʼu kalitate ʼaē neʼe maʼu e Ehuti, ʼaē neʼe ko he tagata agatonu pea mo lototoʼa.

[Nota ʼi te lalo pasina]

a ʼE mahino ia ko te ʼu Pou Taputapu neʼe ko he ʼu fakatātā ʼo te sino tapu ʼo te tagata. Neʼe pipiki ki te ʼu lafeti ʼaē neʼe hoko ai te ʼu felāveʼi fakasino fakalialia.​—1 Hau 14:22-24.

b Ko Kemose neʼe ko te ʼatua pule ʼo te kau Moapite. (Faka au 21:29; Selemia 48:46) ʼI ʼihi temi, neʼe lagi mōlagaʼi te ʼu tamaliki maʼa te ʼatua hala pea mo fakalialia ʼaia.​—2 Hau 3:26,27.

[Paki ʼo te pasina 31]

Ko Ehuti pea mo tana kau tagata neʼe nātou fakahā te tukuhau ki te Hau ko Ekelone

[Haʼuʼaga ʼo te paki]

Reproduced from Illustrirte Pracht - Bibel/Heilige Schrift des Alten und Neuen Testaments, nach der deutschen Uebersetzung D. Martin Luther’s

    Te ʼu Tohi Fakaʼuvea (1978-2025)
    Mavae
    Hu Ki Loto
    • Faka'uvea
    • Vaevae
    • Préférences
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Conditions d’utilisation
    • Règles de confidentialité
    • Paramètres de confidentialité
    • JW.ORG
    • Hu Ki Loto
    Vaevae