BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • T-23 yaza 1-2
  • Tuu nga Jiobá

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Tuu nga Jiobá
  • Tuu nga Jiobá
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Tu bizáʼ cani
  • Xiñee labe zacá
  • Ca guenda ni jma rihuinni stiʼ Jiobá
  • Ni zabeenduluʼ ora gunibiaʼluʼ Jiobá
  • Bisisaca Jiobá, tobi lucha Dios ni dxandíʼ
    Biʼniʼ adorar tobi lucha Dios ni dxandíʼ (wt)
  • Guidxagayaanu guiráʼ ni guyáʼ, gunibiaʼnu tu Bizáʼ cani
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
Tuu nga Jiobá
T-23 yaza 1-2

Tuu nga Jiobá

GUYUU ti hombre ndaaniʼ guidxi Francia lu siglu XIX ni biree lá Henri Mouhot. Xhiiñabe nga guidxélabe xiixa ni qué ganna binni pa nuu. Ti dxi guyebe ti guidxi láʼ Camboya, ne laga ziguíñebe guiʼxhiʼ ra zidíʼdibe ne ti machete la? yendabe ra zuba ti yuʼduʼ. Yuʼduʼ riʼ nga ni jma naroʼbaʼ nuu ndaaniʼ Guidxilayú, lani Angkor Vat. Cásipeʼ bíʼyabe ni guniʼbe guyuu tu bicuini. Henri Mouhot guníʼ sicaríʼ: «Binni ni bicuí yuʼduʼ riʼ laaca guizáʼ guyuu xpiaaniʼ casi Miguel Ángel, ne jma naroʼbaʼ ni que intiica stobi de cani bicuí guidxi Roma o Grecia». Neca maʼ gudiʼdiʼ gayuaa iza de nuuni ne guirutiʼ tu ñapa ni la? qué ñuu ora niníʼ íquebe stúbini gurini.

Maʼ xadxí gucuá ti libru ni huayacané stale binni guiníʼ ique jneza, ne luni zeeda caadxi diidxaʼ casi ni guníʼ hombre ca: «Guiráʼ yoo nuu tu bicuí laa, peru ni bizáʼ guiráʼ xixé ni nuu nga Dios» (Hebreos 3:4, NM). Peru zándaca chuʼ tu guiníʼ: «Qué zanda diʼ guchaaganu modo beeda chuu guiráʼ xixé ni nabani lu Guidxilayú ne cani ruzáʼ binni». Neca nuu tu riníʼ zacá la? cadi guiráʼ diʼ científicu riníʼ ique zacaca.

Michael Behe, ti maestru ni rusiidiʼ de Bioquímica ra Universidad stiʼ Lehigh (Pensilvania, E.U.A), na: «Ca célula ca nabánicani». Guníʼsibe nga gunabadiidxabe: «Ñee zanda guzáʼ tuuxa xiixa ni ganda guibani la?». Laaca guniʼbe riquiiñeʼ ca científicu ca ni rábicabe ingenería genética para guchaacaʼ modo runi ca célula ca dxiiñaʼ. Nga runi, zanda «guzáʼ» tuuxa xiixa ni nabani o xiixa ni cadi nabani. Ne ora biiyaʼ Michael Behe ca célula nabani ca lu ti microscopio la? guizáʼ bidxagayaabe pur modo riniibicani ne pur modo racanesaacani para gúnicani dxiiñaʼ. Xi bisiidiʼ nga laabe yaʼ. Laabe guniʼbe: «Guiráʼ ni maʼ biziideʼ de ca célula ca racanécani naa gudiéʼ cuenta dxandíʼ guyuu tu bizáʼ cani».

Qué zanda diʼ guiene chaahuinu modo runi guiráʼ ca célula ca dxiiñaʼ. Yanna, tu bizáʼ cani yaʼ.

Tu bizáʼ cani

Zanda gánnanu tu bizáʼ cani pa guidúʼndanu Biblia, libru ni bizéʼtenu maʼ huayacané stale binni guiníʼ ique jneza que. Nayaguieʼ modo rusiene ca diidxaʼ ni cá ra ruzulú Biblia tuu nga bizáʼ guiráʼ ni nuu, sicaríʼ nani: «Primé que Dios bizáʼ guibáʼ ne guidxilayú» (Génesis 1:1).

Yanna, ni bizáʼ guiráʼ ni nuu lu Guidxilayú riʼ cayabi laanu xiñee gadxé laabe de xcaadxi ni nacaʼ dios laacaʼ. Lu Biblia la? Dios si nga napa lá riʼ: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni dxandíʼ, ni bizáʼ guibáʼ [...]; ni guluu guidxilayú ne cani rudiini, ni rudii bi guicaa binni luni, ne rudii espíritu cani canazá luni» (Isaías 42:5, 8). Jiobá nga lá Dios ni bizáʼ guidubi naca guibáʼ ne Guidxilayú. Laaca laabe nga bizaʼbe hombre ne gunaa para guibánicaʼ lu Guidxilayú riʼ. Peru, tuu nga Jiobá. Ximodo laabe, ne xiñee naquiiñeʼ gucaadiaʼguʼ laabe.

Xiñee labe zacá

Primé la? guidúʼyanu xiñee Jiobá nga láʼ Dios ni bizáʼ laanu. Lá Jiobá ricá ne tapa letra lu diidxaʼ hebreu (יהוה), ne cá ni biaʼ gadxe mil biaje lu primé ndaa stiʼ Biblia ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Diidxaʼ ca zeedani de ti diidxaʼ hebreu ha·wahʹ («gueeda gaca») ne pur modo ricá lá Dios lu diidxaʼ ca riniʼni «Laabe nga ni runi ni gueeda gaca». Ni na diidxaʼ hebreu riʼ nga Jiobá runi laa ni racalaʼdxiʼ para ganda guni guiráʼ ni maʼ gudixhe ique, ne zacá rihuinni guizáʼ nuu xpiaanibe. Laabe ruzaʼbe ne rulabe, rudiibe guendanabani ne rácabe juez, laaca reeda gácabe intiica ni caquiiñeʼ para gúnibe cani maʼ bizabiruaabe. Pur modo ricá lá Jiobá lu diidxaʼ hebreu ca la? rihuinni caʼruʼ diʼ guiluxe gaca guiráʼ ni nabe, sínuque laabe rácabe ni caquiiñeʼ para gúnibe guiráʼ ni maʼ bizabiruaabe. Dxandíʼ, ti Dios ni nabani nga laabe.

Ca guenda ni jma rihuinni stiʼ Jiobá

Biblia na Jiobá nga Dios ni bizáʼ stale ne laabe rúnibe guiráʼ ni maʼ bizabiruaabe. Laaca nápabe guenda nabé sicarú ni rucaa laanu chuuláʼdxinu chuʼnu gaxha de laabe. Jiobá peʼ nga guníʼ gunáʼ nga ca guenda ni rusihuinni tu laa. Laabe guniʼbe sicaríʼ: «Jiobá, Jiobá, ti Dios ni rilaselaʼdxiʼ ne nachaʼhuiʼ, rindaa para guidxiichi ne napa stálepeʼ guendarannaxhii ni qué rusaana ne dxandíʼ. Ti Dios ni qué rusaana de gannaxhii mil de binni, ni rutiidilaʼdxiʼ guendaruchee ne guendaquéruzuubaʼ diidxaʼ ne donda» (Éxodo 34:6, 7). Biblia na Jiobá nga ti Dios ni qué rusaana de gannaxhii binni. Laabe rusihuínnibe zacá laabe purtiʼ rúnibe guiráʼ ni maʼ guníʼbe. Guizáʼ galán nga gánnanu nadxii Dios laanu.

Jiobá laaca qué ridxiichigá ne nuucabe para gutiidiláʼdxibe donda stinu ora gucheʼnu. Galán nga chuʼnu gaxha de tuuxa ni cadi cuyubi si paraa cucheʼnu, sínuque nuuca para gutiidilaʼdxiʼ stóndanu. Peru cadi jneza diʼ guiníʼ íquenu riuulaʼdxiʼ Jiobá gúninu cosa malu. Nga runi nabe: «Naa Jiobá, nadxiee ni jneza, nanalaʼdxeʼ guendaribaʼnaʼ ne ni cadi jneza» (Isaías 61:8). Cumu ti Dios ni runi jneza laabe la? zusabanabe cani nabé ruchee ne qué naʼ gusaana de guni cosa malu. Nga runi, nanna dxíchinu zabee Jiobá guiráʼ ni cadi jneza cayaca lu Guidxilayú riʼ, ne zúnibe ni dxi maʼ gudixhe íquebe.

Dios nadxii guiráʼ binni ne rúnibe ni jneza guiráʼ ora. Cumu nuu xpiaanibe la? nánnabe xipeʼ nga ni naquiiñeʼ gúnibe (Romanos 11:33-36). Rihuinni nuu xpiaanibe lu guiráʼ ni maʼ bíʼnibe, casi ca cosa sicarú ni ridúʼyanu lu Guidxilayú riʼ (Salmo 104:24; Proverbios 3:19).

Dios napa stale guendabiaaniʼ, peru laaca riquiiñeʼ gápabe poder para ganda gúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe. Laabe nápabe stálepeʼ poder, ne zacá cá ni lu Biblia: «Laguindisalú ne laguuyaʼ. Tu bizáʼ ca beleguí ca. Laabe nga ni ribee guiráʼ xixécani pur númeru casi ñácacani soldadu [...]. Pur stale stipa nápabe, [...] nin tobi de laacani cadi cayaadxaʼ» (Isaías 40:26). Casi maʼ bieeteʼ ca, Jiobá napa «stale stipa» para guni ni racalaʼdxiʼ. Ñee qué rucaa ca ndiʼ lii chuʼluʼ jma gaxha de Jiobá la?

Ni zabeenduluʼ ora gunibiaʼluʼ Jiobá

Jiobá cadi bizáʼ si Guidxilayú, sínuque bizaʼbe ni para guibani binni luni, binni ni dxandíʼ gannaxhii laabe (Isaías 45:18; Génesis 1:28). Dios rizaalaʼdxiʼ guibani binni galán. Bizaʼbe laacaʼ sin donda ne guluube laacaʼ ndaaniʼ ti paraísu. Peru binni cunitilú Guidxilayú ra guluu Dios laa, ne laabe qué riuuláʼdxidibe nga. Cumu maʼ bizíʼdinu xi riníʼ labe la? nanna dxíchinu zúnibe cani maʼ bizabiruaabe para guibani binni galán ne zúnibe ni naguixhe íquebe gaca lu Guidxilayú riʼ (Salmo 115:16; Apocalipsis 11:18). Zúnibe Guidxilayú riʼ ti paraísu sti biaje para guibani ca binni ni guzuubaʼ stiidxabe ne gueeda gácacaʼ casi xiiñibe (Proverbios 8:17; Mateo 5:5).

Últimu libru stiʼ Biblia culuíʼ pabiáʼ sicarú zabániluʼ ndaaniʼ Paraísu ca: «Zuchaa be nisa riete lú caʼ, ne ma qué ziuu ru enda guti nin enda ruuna nin enda racaná ladxidóʼ nin yuubaʼ, purti ma udiʼdi irá ni uyuu chiqué» (Apocalipsis 21:3, 4). Zacá nga racalaʼdxiʼ Jiobá guibániluʼ. ¡Guizáʼ nachaʼhuiʼ bixhózenu riʼ njaʼ! Racalaʼdxuʼ guiziiduʼ jma de laabe ne xi canábabe guʼnuʼ para guibanuʼ ndaaniʼ Paraísu ca la?

Pa cadi cá gadxé la? ca textu riʼ biree cani lu Stiidxa Dios Didxazá o lu Traducción del Nuevo Mundo de las Santas Escrituras (con referencias).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir