Mayo
Jueves 1 de mayo
Chichuu ti hambre lu guidubi naca guidxilayú (Hech. 11:28).
Guyuu ti hambre lu guidubi naca Guidxilayú lu primé siglu que. Nabé guyuu ca xaíque familia que xizaa pur gudiicaʼ ni gó binnilídxicaʼ. Yanna, ¿xi biʼniʼ ca joven ni maʼ gudixheʼ ique guni jma lu xhiiñaʼ Jehová yaʼ? Zándaca guníʼ íquecaʼ pa jma galán gúnicaʼ ni tidiʼ si hambre que. Neca nagana ra cadiʼdiʼ ca xpinni Cristu que, qué nusaanacaʼ de ñúnicaʼ ni ná Jehová, bíʼnicaʼ biaʼ gúndatiʼ ne bidiicaʼ de ni nápacaʼ de guidubi ladxidoʼcaʼ ca hermanu de Judea (Hech. 11:29, 30). Ca ni gucuaa ayuda que la? biiyaʼ dxiichicaʼ cayapa Jehová laacaʼ (Mat. 6:31-33). Ne zándaca jmaruʼ si guyuucabe tobi si né ca hermanu ni gucané laacabe. Ne ca hermanu ni bidii de ni napa ¡nanna pabiáʼ biéchecaʼ ra gucanecaʼ laacabe yaʼ! (Hech. 20:35). w23.04 16 párr. 12, 13
Viernes 2 de mayo
Nánnanu zacaanu ni gunábanu que, purtiʼ gunábanu ni laabe (1 Juan 5:15).
Nuu biaje riquiiñeʼ Jehová binni ni qué runi adorar laa para gacané ca xpinni. Guzéʼtenu ti ejemplu, biquiiñebe rey Artajerjes para gudii lugar guibiguetaʼ Nehemías Jerusalén ne gucuí guidxi que sti biaje (Neh. 2:3-6). Ca dxi stinu riʼ laaca zanda iquiiñeʼ Jehová ca binni ni cadi naca Testigu para gacanecaʼ laanu ora caquíʼñenu ni. Cadi cabézanu ti milagru para guicabi Jehová ca oración stinu. Peru jneza modo ricábibe ca ni purtiʼ nga peʼ nga ni caquíʼñenu para cadi gusaana de gúninu ni nabe. Nga runi, galán cueenu tiempu ne guidúʼyanu ximodo ricabi Bixhózenu ni nuu guibáʼ ca oración stinu. Gulee tiempu para guiníʼ íqueluʼ ximodo maʼ bicabi Jehová ca oración stiluʼ (Sal. 66:19, 20). Caquiiñeʼ gápanu fe ora guni orarnu ne zaqueca ora guicabi Jehová ca oración stinu, modo tiica si gúnibe ni (Heb. 11:6). w23.05 11 párr. 13; 12 párr. 15, 16
Sábadu 3 de mayo
Riecheʼ guneʼ ni naluʼ, Dios stinneʼ (Sal. 40:8).
Dxi bidiʼnu laanu Jehová, gúdxinu laabe zúninu ni nabe ne zuni adorarnu laabe. Naquiiñeʼ guni cumplirnu ni maʼ guninu. Cadi naca diʼ ni ti responsabilidad nanaa. ¿Xiñee yaʼ? Purtiʼ Jehová bizáʼ laanu para gúninu ni ná (Apoc. 4:11). Guluube ndaaniʼ ladxidoʼno gacaláʼdxinu guni biaʼnu ne guni adorarnu laabe ne laaca bizaʼbe laanu casi laabe. Nga runi, zanda guidxíñanu gaxha de laabe ne chuʼnu nayecheʼ ra gúninu ni nabe. Ora rúninu ni racalaʼdxiʼ Jehová ne rinándanu ejemplu stiʼ Xiiñiʼ ratadxí ladxidoʼno (Mat. 11:28-30). Nga runi gunnaxhii Jehová jma ra guiníʼ íqueluʼ guiráʼ ni maʼ bíʼnibe pur lii ne ca ndaayaʼ ni chiguicaluʼ. Ne ra jma gannaxhiiluʼ Dios maʼ qué zaca nagana para lii guzuubaluʼ stiidxabe ne zuuyaluʼ cadi nagana gúniluʼ ni rinábabe lii (1 Juan 5:3). Gunda biʼniʼ Jesús ni ná Dios purtiʼ biʼniʼ orarbe ne gunábabe laa gacané laabe ne qué nusaana de niníʼ íquebe ni chiguicaabe (Heb. 5:7; 12:2). Cásica Jesús, gunabaʼ Jehová gudii lii stipa ne cadi gusiaandaluʼ esperanza ni nápaluʼ de guibániluʼ sin qué chuʼ dxi gátiluʼ. w23.08 27, 28 párr. 4, 5
Domingu 4 de mayo
Purtiʼ si ruuyaluʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Dios, rucueeza laa ne napa paciencia, ¿ñee cadi cudiiluʼ cuenta pa tantu nachaʼhuiʼ Dios nga nuu gacané lii gaca arrepentirluʼ la? (Rom. 2:4).
Guiranu riuuláʼdxinu guidxaaganu binni ni napa paciencia. ¿Xiñee yaʼ? Guzéʼtenu caadxi ejemplu, riníʼ íquenu galán de ca binni ni nanna cueza sin guireecaʼ gana. Rusisácanu xcaadxi purtiʼ nápacaʼ paciencia laanu ora rucheʼnu. Laaca rudiʼnu xquixe peʼ binni ni bidii estudiu laanu purtiʼ gúpabe paciencia ora guca nagana para laanu guiénenu, chinándanu ne gúninu ni cazíʼdinu. Ne jmaruʼ si rudiʼnu xquixe peʼ pur napa Jehová paciencia laanu. Guiranu rusisácanu ora xcaadxi napa paciencia. Peru nuu biaje raca nagana para laanu gusihuínninu cualidad riʼ. Casi, zándaca ora zuhuaʼnu lu xiixa fila gaca nagana para laanu cuézanu jmaruʼ si pa nuu xi chigúninu. Ne zándaca guidxiichinu ora chuʼ tu guni laanu xiixa. Ne nuu biaje zándaca guiníʼ íquenu candaaruʼ para gueeda guidxilayú cubi ni maʼ biʼniʼ prometer Jehová laanu. Intiica si guizaaca, naquiiñeʼ gápanu paciencia. w23.08 20 párr. 1, 2
Lunes 5 de mayo
Bidxiguetaʼ Gedeón xcaadxi israelita que ra lídxicaʼ. Ne biaananebe chonna gayuaa si (Juec. 7:8).
Gudxi Jehová Gedeón guiaanané caadxi si soldadu. Zándaca niníʼ íquebe: «¿Ñee caquiiñeʼ guneʼ nga la? ¿Zanda xa guni ganardu pa huaxieʼdu?». Neca zaqué bizuubaʼ Gedeón diidxaʼ. ¿Ximodo zanda chinanda ca ancianu ejemplu stibe yaʼ? Ora gúnicaʼ stipa chinándacaʼ ni guidxaa ndaaniʼ organización stiʼ Jehová (Heb. 13:17). Bizuubaʼ Gedeón stiidxaʼ Jehová neca cadxibi ne nagana ni chiguni que (Juec. 9:17). Despué de gunna Gedeón nuuné Jehová laa, guyuube seguru zacané Dios laabe gápabe xquidxi. Naca ca ancianu ni nabeza ca lugar ra cucaalú gobiernu xhiiñaʼ Dios casi Gedeón. Né stale guendanadxibalú riguixe chaahuicabe modo gaca ca reunión ca, modo gaca predicar neca nánnacabe zanda guinaazeʼ o guni amenazar gobiernu laacabe, guníticabe dxiiñaʼ stícabe o guniná laacabe. Ora guzulú gran tribulación, caquiiñeʼ gapa ca ancianu valor para chinándacaʼ ca instrucción ni guicaacaʼ neca guidxagalucaʼ guendanagana. w23.06 5, 6 párr. 12, 13
Martes 6 de mayo
Zusisacaʼ ca ni rusisaca naa (1 Sam. 2:30).
Biiyaʼ Jehová guicá lu Stiidxaʼ guiráʼ cosa galán ni biʼniʼ sumo sacerdote Jehoiadá para ganda guizíʼdinu de laa (Rom. 15:4). Ne dxi guti Jehoiadá, gucuaa ti ndaayaʼ naroʼbaʼ, «bicaachicabe laabe ndaaniʼ guidxi stiʼ David lade ca rey que, purtiʼ bíʼnibe ni jneza para Israel ne para Dios ne para lidxi Dios» (2 Crón. 24:15, 16). Racané ni biʼniʼ Jehoiadá laanu guidxíbinu guchéʼnenu Dios. Zanda chinanda ca ancianu ejemplu stibe, chuʼcaʼ listu para gúʼyacaʼ ne gápacaʼ ca dendxuʼ stiʼ Dios (Hech. 20:28). Ca hermanu ni maʼ huaniisi, zanda guiziidicaʼ pa guidxíbicaʼ Jehová ne cadi guixélecaʼ de laabe, zanda iquiiñeʼ Jehová laacabe para gúnicabe ni racalaʼdxiʼ. Ca joven ca zanda guiziidicaʼ de modo bisisaca Jehová Jehoiadá ne zacá gusisácacaʼ ca hermanu ni maʼ huaniisi, guluiʼcaʼ nápacaʼ respetu laacabe, ne jmaruʼ si ca hermanu ni maʼ ziné stale iza de cayúnicaʼ ni ná Jehová (Prov. 16:31). Cadi gusaana de gacanenu ne guzúʼbanu stiidxaʼ ca ni cayuni dirigir laanu (Heb. 13:17). w23.06 17 párr. 14, 15
Miércoles 7 de mayo
Ca diidxaʼ ni riníʼ ti binni ni runi ni jneza racaneni xcaadxi (Prov. 10:21).
Lu ca reunión ca, biiyaʼ pa zanda ne panda biaje guni comentarluʼ. Pa stale biaje guindisananu la? zándaca guni sentir hermanu ni cutiidiʼ información ca caquiiñeʼ gudii laanu comentariu neca nuuruʼ tu candisanáʼ ne caʼruʼ guni comentar. Ne zándaca guiníʼ ique xcaadxi cadi caquiiñeʼ guindisanacaʼ para guni comentarcaʼ (Ecl. 3:7). Ora stale hermanu candisanáʼ para guni comentar la? zándaca qué zudiicabe laanu guni comentarnu biaʼ racaláʼdxinu. Dede zándaca qué zudiʼnu nin ti comentariu lu reunión ca. Zándaca qué chuuláʼdxinu ora guizaaca ndiʼ, peru cadi naquiiñeʼ guidxiichinu (Ecl. 7:9). Pa qué ganda guni comentarluʼ biaʼ racaláʼdxiluʼ la? zanda gucaadiágaluʼ comentariu ni gudii xcaadxi ne guni felicitarluʼ laacaʼ ora guiluxe reunión. Ca diidxaʼ galán ni gábiluʼ ca hermanu riʼ, zaguuni gana laacabe, cásica niguu ca comentariu ni gucaláʼdxiluʼ nudiiluʼ ca gana laacabe. w23.04 23, 24 párr. 14-16
Jueves 8 de mayo
Qué zusaana ladxiduáʼ lii, Dios stinneʼ (Sal. 57:7).
Biʼniʼ estudiar Stiidxaʼ Dios ne guníʼ ique ni cayuundaluʼ. Caquiiñeʼ chuʼ xcu ti yaga gueteʼ para ganda guzuhuaa dxiichiʼ. Zaqueca nga zeeda gácanu, dxandíʼ pe naquiiñeʼ guni crenu Stiidxaʼ Dios para guzuhuaʼnu dxiichiʼ. Ne laga ziniisi ti yaga laaca ziyaca xcu ni jma ziuula ne riaaziʼ ni gueteʼ. Ora ridúʼndanu Stiidxaʼ Dios ne riníʼ íquenu ni cadúʼndanu riguidxi fe stinu ne riuʼnu seguru ni rusiidiʼ Dios nga ni jma galán (Col. 2:6, 7). Guiníʼ íquenu ximodo gucané Jehová ca xpinni de dxiqué ra bidii laacabe instrucción, gucané laacabe ne gupa laacabe. Guzéʼtenu ti ejemplu, lu ti visión biiyaʼ Ezequiel ti ángel cacaa ca medida stiʼ templu que. Gucané ni laabe stale ne dede laanu ribeendunu xiixa ni galán, casi ximodo gúʼyanu ca norma stiʼ Jehová ora guni adorarnu laa (Ezeq. 40:1-4; 43:10-12). Laaca zabeendunu ni galán pa cueenu tiempu para guni estudiarnu ca cosa ni jma nagana ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ne guiníʼ íquenu ni. Zanda gápanu ti ladxidóʼ ni qué gusaana Dios, ni gapa confianza laabe (Sal. 112:7). w23.07 18 párr. 15, 16
Viernes 9 de mayo
Gupa modo riníʼ íqueluʼ (Prov. 3:21).
Zanda chinándaluʼ ejemplu stiʼ ca hombre fiel ni riete lu Biblia ni gunnaxhii Dios ne gúpacaʼ xquídxibe de gadxé gadxé modo. Zándaca ndaaniʼ familia stiluʼ ne ndaaniʼ congregación nuu ejemplu stiʼ hermanu ni zanda chinándaluʼ (Heb. 13:7). Ne laaca nápaluʼ ejemplu sicarú stiʼ Jesucristu (1 Ped. 2:21). Ora gúʼyaluʼ ca ejemplu riʼ, guníʼ ique gunáʼ nga ca cualidad ni jma riuuláʼdxiluʼ de cada tobi de laacabe (Heb. 12:1, 2). Despué, guníʼ ique xi zanda gúniluʼ para chinándaluʼ ejemplu stícabe. Ca hombre ni runi sicaríʼ ribeecaʼ tiempu para guiníʼ ique chaahuicaʼ ante guicaacaʼ ti decisión. Nga runi, biʼniʼ stipa pur guiníʼ íqueluʼ jneza. Naquiiñeʼ guiziidiluʼ ca principiu zeeda lu Biblia ne guiníʼ íqueluʼ xiñee jneza ni cayabi Jehová lii. Despué, pur ni maʼ biziidiluʼ ca gucuaa decisión gusiécheluʼ Jehová (Sal. 119:9). Nga zacané lii gácaluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu neza stiʼ Dios (Prov. 2:11, 12; Heb. 5:14). w23.12 24, 25 párr. 4, 5
Sábadu 10 de mayo
Lachuu listu para guicábitu guiráʼ ca ni guinabadiidxaʼ laatu de esperanza ni nápatu, peru laguni ni né diidxaʼ nadóʼ ne stale respetu (1 Ped. 3:15).
Zanda gusiiditu ca xiiñitu ganda guicábicaʼ né diidxaʼ nadóʼ ora guinabadiidxaʼ tuuxa laacaʼ ni runi crecaʼ (Sant. 3:13). Nuu caadxi hermanu riquiiñecaʼ adoración en familia para guni ensayarnecaʼ ca xiiñicaʼ. Ruyúbicabe tema ni zándaca guidxaagalú ca xiiñicabe ra scuela ne racanécabe laacaʼ gánnacaʼ ximodo guicábicaʼ ne diidxaʼ nadóʼ ne chuulaʼdxiʼ xcompañérucaʼ gucaadiágacaʼ laacaʼ. Ne despué, runi ensayarnécabe laacaʼ. Pa guni ensayarnenu familia stinu zacané ni ca joven ca guicábicaʼ jneza, ne laaca zacané ni laacaʼ chuʼcaʼ seguru nuu prueba dxandíʼ ni runi crecaʼ. Lu sección ni láʼ «Ca joven», ni zeeda lu jw.org, zadxélaluʼ ti sección ni láʼ «Ponlo por escrito», guca ni para gacané ni iguidxi fe stiʼ ca joven ca ne ganda gusiénecaʼ né stiidxacaʼ ni runi crecaʼ. Pa guidúʼyanenu familia stinu ca sección riʼ, zacané ni laanu para ganda gusiénenu ni runi crenu ti modo chuulaʼdxiʼ binni ne gácani né diidxaʼ nadóʼ. w23.09 17 párr. 10; 18 párr. 15, 16
Domingu 11 de mayo
Cadi guireʼnu gana de gúninu ni jneza, purtiʼ ora guedandá tiempu zandísanu cosecha pa qué guidxáganu (Gál. 6:9).
¿Ñee raca nagana para lii ugaandaluʼ xiixa meta espiritual la? Pa zacá ni cadi lii si risácaluʼ ni. Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu láʼ Philip, gudíxhebe meta gaca ca oración stibe jma galán ne cadi gusaana de gúnibe ni, peru raca nagana para laabe cueebe tiempu para guiníʼnebe Jehová. Ti hermana láʼ Erika gudixhe ique chindá tempranu lu ca reunión ni raca ante guireecabe predicación, peru neca zaqué rindárube huadxí. Pa maʼ gudixhe íqueluʼ ti meta ne caʼruʼ ugaandaluʼ ni la? cadi guireeluʼ gana zanda ugaandaluʼ ni. Para ugaandaluʼ xiixa meta dede ni jma nahuiiniʼ la? caquiiñeʼ ni tiempu ne gúniluʼ stipa. Pa qué guireeluʼ gana zusihuínniluʼ risaca para lii chuʼluʼ gaxha de Jehová ne racaláʼdxiluʼ gudiiluʼ laa xiixa ni galán. Guizáʼ rusisaca Jehová stipa ni rúniluʼ, bietenalaʼdxiʼ qué ribézabe gudiiluʼ jma de biaʼ zanda gudiiluʼ (Sal. 103:14; Miq. 6:8). Nga runi, ora quixhe íqueluʼ xiixa meta la? biiyaʼ pa zanda ugaandaluʼ ni. w23.05 26 párr. 1, 2
Lunes 12 de mayo
Pa nuu Dios pur laanu, ¿tu zanda gucaalú laanu yaʼ? (Rom. 8:31).
Ca binni nadxibalú laaca ridxíbicaʼ, peru qué rudiicabe lugar gucueeza ni laacabe de gúnicabe ni jneza. Guca Daniel ti joven ni guizáʼ gupa valor. Gucuá íquebe gúʼndabe ni bicaa ca profeta stiʼ Dios casi ni bicaa profeta Jeremías. Pur nga gúnnabe maʼ cadi candaa para guiree ca judíu de guidxi Babilonia (Dan. 9:2). Ra biiyabe cayaca cumplir ca profecía que, jmaruʼ si gúpabe confianza Jehová. Ora ti binni guizáʼ gapa confianza Jehová reeda gaca ti binni ni napa stale valor (bichaaga ni né Romanos 8:31, 37-39). Ne ni jma gucané Daniel nga nabé biʼniʼ orar Bixhoze ni nuu guibáʼ (Dan. 6:10). Rábibe laa guiráʼ ra bicheebe, guiráʼ ni runi sentirbe ne rinábabe laa gacané laabe (Dan. 9:4, 5, 19). Cásica laanu qué ñalené Daniel valor, gupa xidé biziidibe gápabe cualidad riʼ ne bíʼnibe ni ra biʼniʼ estudiarbe, biʼniʼ orarbe ne qué nusaana de ñápabe confianza Jehová. w23.08 3 párr. 4; 4 párr. 7
Martes 13 de mayo
Lagudii lugar guzaaniʼ biaaniʼ stitu nezalú guiráʼ binni, ti gúʼyacaʼ jneza ni rúnitu ne gusisácacaʼ Bixhózetu ni nuu guibáʼ (Mat. 5:16).
Ora rinándanu ni ná ca autoridad ca ribeendunu ni galán ne laaca racané ni xcaadxi binni. ¿Xiñee rininu zacá yaʼ? Primé, purtiʼ qué ricaanu castigu ni rudii ca autoridad ca binni ni qué runi ná ley (Rom. 13:1, 4). Guiropa, purtiʼ ora rinándanu ni ná ca autoridad ca riníʼcabe bien de ca testigu stiʼ Jehová. Ne nga nga ni bizaaca ndaaniʼ guidxi Nigeria raca caadxi iza. Guyuu ti grupu de soldadu ra Yoo stiʼ Reinu ora cayaca reunión. Canayúbicaʼ caadxi binni ni cucaalú gobiernu para cadi quíxecaʼ impuestu. Peru xaíque stiʼ ca soldadu que gudxi ca xpinni guireecaʼ de raqué. Ne gúdxibe laacaʼ: «Ca testigu stiʼ Jehová qué rucaalucaʼ gobiernu para cadi quíxecaʼ impuestu». Cada biaje chinándaluʼ ca ley ca racaneluʼ guiníʼcabe bien de xquidxi Jehová. Ne ziuu dxi zulá ni ca hermanu. w23.10 9 párr. 13
Miércoles 14 de mayo
Caquiiñeʼ guni huantartu, ti ora maʼ bíʼnitu ni ná Dios la? guicaatu ni maʼ biʼniʼ prometerbe laatu (Heb. 10:36).
Nuu xpinni Jehová maʼ ziné stale iza de cabeza guinitilú guidxilayú malu riʼ. Zándaca para stale binni candaa peʼ ni. Peru Jehová riene xi runi sentir ca xpinni. Nga runi, gúdxibe profeta Habacuc ca diidxaʼ riʼ: «Caʼruʼ diʼ guidxiña dxi nexheʼ gaca ni bihuinni lu visión que, ne nagueenda zedadxiña dxi, qué zuchee diʼ ni. Neca ruluíʼ candaa ni, ¡gutaná! purtiʼ dxandíʼ peʼ zedandá dxi gaca ni. ¡Qué zandaa ni!» (Hab. 2:3). ¿Ñee para Habacuc si gucuá ca diidxaʼ riʼ la? o laaca riguu ca ni gana laanu tiempu riʼ? Biquiiñeʼ Jehová apóstol Pablo para gusietenalaʼdxiʼ ca diidxaʼ riʼ ca xpinni Cristu ni maʼ cabeza guibani ndaaniʼ Guidxilayú cubi (Heb. 10:36, 37). Neca guni sentirnu candaa Jehová, guietenaláʼdxinu promesa stibe ni ná: «Dxandíʼ peʼ zedandá dxi gaca ni. ¡Qué zandaa ni!». w23.04 30 párr. 16
Jueves 15 de mayo
Guiráʼ ca israelita que bizulú gudiche ruaacaʼ pur ni cayuni Moisés (Núm. 14:2).
Qué nulabi ca israelita que ca prueba ni biquiiñeʼ Jehová para gusihuinni maʼ gulí Moisés para gabi laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ (Núm. 14:10, 11). Stale biaje qué nulábicabe Moisés, ne pur nga qué nudii Jehová lugar ñuucabe ndaaniʼ Tierra Prometida (Núm. 14:30). Peru guyuu caadxi israelita ni bizuubaʼ stiidxaʼ Jehová. Tobi de laacabe nga Caleb ne sicaríʼ guníʼ Jehová de laabe: «Caleb [ . . . ] qué nusaana de nuzuubaʼ stiidxaʼ» (Núm. 14:24). Guluu Dios ndaayaʼ laabe, dede bidii lugar cuibe paraa cuézabe ndaaniʼ guidxi Canaán (Jos. 14:12-14). Cásica Caleb, ca israelita ni guyuu lu Tierra Prometida que, laaca bidiicaʼ lugar gabi Jehová laacaʼ xi gúnicaʼ. Gulí Jehová Josué para guiaana lugar stiʼ Moisés casi xaíque stiʼ guidxi Israel ne «nabé biʼniʼ respetárcabe laabe biaʼ dxi bibánibe» (Jos. 4:14). Ngue runi guluu Jehová ndaayaʼ laacabe ne bidii lugar chúʼcabe ndaaniʼ Tierra Prometida (Jos. 21:43, 44). w24.02 21 párr. 6, 7
Viernes 16 de mayo
Tutiica gannaxhii Dios, laaca naquiiñeʼ gannaxhii hermanu sti (1 Juan 4:21).
Cásica ti doctor zanda ganna ximodo nuu ladxidóʼ ti binni ra guʼyaʼ pa débil o pa nadipaʼ nuu pulsu stibe, laanu laaca zanda gánnanu pabiáʼ nadxiinu Jehová ora guidúʼyanu pabiáʼ nadxiinu xcaadxi. Pa guidúʼyanu maʼ huaxiéʼ nadxiinu ca hermanu stinu la? zándaca laaca maʼ huaxiéʼ nadxiinu Jehová. Peru pa maʼ biaʼnu gusihuínninu nadxiinu ca hermanu stinu la? nga rusihuínninu guizáʼ nadxiinu Jehová. ¿Xiñee naquiiñeʼ chuʼnu xizaa pa maʼ huaxiéʼ nadxiinu ca hermanu stinu yaʼ? Purtiʼ pa maʼ huaxiéʼ nadxiinu ca hermanu stinu la? zusihuinni ni maʼ cusaana de chuʼnu gaxha de Jehová. Ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Juan rusihuinni zacá ni, laabe guniʼbe: «Pa cadi nadxiibe hermanu stibe nin ne ruuyabe laa, ximodo zanda gannaxhiibe Dios pa qué ruuyabe laa» (1 Juan 4:20). ¿Xi rusiidiʼ ni laanu yaʼ? Rusiidiʼ ni laanu pa gannaxhiisaanu, zusiéchenu Jehová (1 Juan 4:7-9, 11). w23.11 8 párr. 3; 9 párr. 5, 6
Sábadu 17 de mayo
Bixhoʼzoʼ ne jñoouʼ ziéchecaʼ (Prov. 23:25).
Dxi nahuiiniʼ Jehoás guti bixhozeʼ. Bisiniisi sumo sacerdote Jehoiadá laabe casi xiiñiʼ ne bisiidiʼ laabe stale de Jehová. Guca Jehoás binni nuu xpiaaniʼ purtiʼ binadiágabe ca conseju ni bidii Jehoiadá laabe ne pur nga bíʼnibe ni ná Dios ne gucanebe guidxi que gúnicaʼ zaqueca. Ne biʼniʼ mandarbe gaca chaahuiʼ templu que (2 Crón. 24:1, 2, 4, 13, 14). Pa cusiidiʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ o sti binni lii gannaxhiiluʼ Jehová ne chinándaluʼ ca norma stiʼ, cudiicabe lii ti regalu guizáʼ galán (Prov. 2:1, 10-12). Gadxé gadxé modo zanda gusiidiʼ bixhózeluʼ ne jñaaluʼ lii. Guizáʼ zusiécheluʼ laacabe pa chinándaluʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia ni gudiicabe lii. Ne ni jma risaca nga zusiécheluʼ Jehová ne qué zusaana de gaca xhamíguluʼ laabe (Prov. 22:6; 23:15, 24, 25). Ne ndiʼ nga caadxi razón galán ni nápaluʼ para chinándaluʼ ejemplu stiʼ Jehoás dxi guca jovenhuiiniʼ. w23.09 8, 9 párr. 3-5
Domingu 18 de mayo
Naa zucaadiaʼgaʼ laatu (Jer. 29:12).
Cayuni prometer Jehová zucaadiaga ca oración stinu. Nadxii Dios stinu ca xpinni ne qué ziuu dxi gusaana de gucaadiaga ca oración stícabe (Sal. 10:17; 37:28). Peru qué riníʼ diʼ nga zudiibe laanu guiráʼ ni guinábanu laabe. Zándaca caquiiñeʼ cuézanu purtiʼ nuu caadxi de ca cosa ni canábanu Jehová yanna, zudiibe ca ni laanu dede ora maʼ nuunu ndaaniʼ guidxilayú cubi. Ora ricabi Jehová ca oración stinu qué rusiaandaʼ ni naguixhe ique guni (Is. 55:8, 9). Tobi de ca cosa ni racaláʼdxibe nga guibani hombre ne gunaa ni guzuubaʼ stiidxabe lu Guidxilayú riʼ, chuʼcaʼ nayecheʼ ne chuʼcaʼ tobi si ra gúnicaʼ ni nabe. Peru Binidxabaʼ guníʼ zabani binni jma galán pa guni ni ná ique (Gén. 3:1-5). Para guihuinni cadi dxandíʼ ni guníʼ Binidxabaʼ la? cudii Jehová lugar guni mandarsaa binni laa ne pur nga nuu stale guendanagana (Ecl. 8:9). Nánnanu qué zuni chaahuiʼ Jehová guiráʼ guendanagana ca yanna. w23.11 21 párr. 4, 5
Lunes 19 de mayo
Maʼ bineʼ nombrar lii para gácaluʼ bixhoze stale guidxi (Rom. 4:17).
Biʼniʼ prometer Jehová Abrahán pur laa ziuu ndaayaʼ stale guidxi. Peru dxi napa Abrahán 100 iza ne Sara 90, caʼruʼ diʼ gápacaʼ nin ti xiiñicaʼ. Para binni guidxilayú la? cadi nagana nuníticabe esperanza. Neca gúcani nagana para Abrahán, «gúpabe esperanza ne gúpabe fe zeeda gácabe bixhoze stale guidxi» (Rom. 4:18, 19). Ne ra gudiʼdiʼ tiempu guca cumplir promesa que: beeda gaca Abrahán bixhoze Isaac, xiiñibe ni cabézabe gudii Dios laabe (Rom. 4:20-22). Cásica Abrahán, zanda guʼyaʼ Jehová laanu casi binni nachaʼhuiʼ ne gueeda gácanu xhamigu. Nga runi, Pablo guníʼ ca diidxaʼ riʼ ora bizeeteʼ de Abrahán: «Né ca diidxaʼ “biiyaʼ Dios laabe casi ti binni nachaʼhuiʼ”, cadi para laasibe gucuá ni, sínuque laaca gucuá ni para laanu, purtiʼ laaca zuuyaʼ Dios laanu casi binni nachaʼhuiʼ purtiʼ runi crenu laa nga bisibani Jesús Señor stinu» (Rom. 4:23, 24). Caquiiñeʼ gápanu guionnaʼ cosa ni gupa Abrahán: gápanu fe, gúninu obra ne gápanu esperanza. w23.12 7 párr. 16, 17
Martes 20 de mayo
Maʼ biiyaluʼ guendananá stinneʼ; maʼ nannuʼ xi guiráʼ yuubaʼ cadideʼ (Sal. 31:7).
Pa cadxíbiluʼ purtiʼ cadíʼdiluʼ lu xiixa guendanagana, bietenalaʼdxiʼ nanna Jehová xi cazaacaluʼ ne xi cayuni sentirluʼ. Casi dxi nuu ca xpinni Dios de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto, biiyaʼ Jehová pabiáʼ naná nuucabe ne «xi guendananá cadíʼdicabe» (Ex. 3:7). Yanna, pa cadídinu lu xiixa guendanagana ni nabé cuchibi laanu, zándaca gaca nagana para laanu guidúʼyanu ximodo cayacané Jehová laanu. ¿Xi zanda gúninu para cadi guizaaca nga yaʼ? Zanda guinábanu Jehová gacané laanu guidúʼyanu xi cayúnibe para gacanebe laanu (2 Rey. 6:15-17). Despué, galán guiníʼ íquenu: ¿Ximodo huayacané xiixa discursu o comentariu ni huayunadiáganu ra reunión laanu? ¿Ñee guyuʼnu gana ora bidúʼndanu xiixa publicación, bidúʼyanu ti videu o bicaʼdiáganu ti canción la? ¿Ñee huayuundané tuuxa laanu xiixa textu ni guluu gana laanu o huayábicabe laanu xiixa diidxaʼ ni gudixhedxí ladxidoʼno la? Guiráʼ guendaró espiritual ni ricaanu ne modo nadxii ca hermanu stinu laanu nácacani regalu nabé sicarú stiʼ Jehová, peru riuu biaje riaandaʼ laanu guiníʼ íquenu pa zacá ni (Is. 65:13; Mar. 10:29, 30). Rusihuinni ca regalu ca guizáʼ rizaaláʼdxibe laanu ne laasibe nga zanda gápanu confianza de guidubi ladxidoʼno (Is. 49:14-16). w24.01 4, 5 párr. 9, 10
Miércoles 21 de mayo
Gucané ca esclavu stiluʼ guni predicarcaʼ stiidxaluʼ né valor (Hech. 4:29).
Ante guibiguetaʼ Jesús guibáʼ, bisietenaláʼdxibe ca discípulo stibe caquiiñeʼ guiniʼcaʼ de laabe ndaaniʼ guidxi «Jerusalén, guidubi Judea ne Samaria, ne dede ra jma zitu lu guidxilayú» (Hech. 1:8; Luc. 24:46-48). Despué gunaaze ca líder stiʼ ca judíu Pedro ne Juan, ne yenécabe laacaʼ nezalú Sanedrín. Biʼniʼ amenazárcabe ne biʼniʼ mandarcabe laacaʼ gusaanacaʼ de guni predicarcaʼ (Hech. 4:18, 21). Sicaríʼ bicabi Juan ne Pedro: «Pa jma jneza para Dios guzúʼbadu stiidxatu que guzúʼbadu stiidxaʼ Dios la? laatu laguuyaʼ ni racá. Peru laadu la? qué zusaanadu de guinidu de ca cosa ni maʼ bidúʼyadu ne ni maʼ binadiágadu» (Hech. 4:19, 20). Bindaa si ca xaíque stiʼ ca judíu que laacabe, guyécabe ra nuu xcaadxi discípulo que. Ne juntu biʼniʼ orárcabe Jehová gunábacabe laa gacané laacabe cadi gusaana de gúnicabe xhiiñaʼ. Bíʼnicabe oración riʼ de guidubi ladxidóʼcabe ne bicabi Jehová laacabe (Hech. 4:31). w23.05 5 párr. 11, 12
Jueves 22 de mayo
Ndiʼ nga Xiiñeʼ ni nadxieeʼ (Mat. 17:5).
Stale peʼ iza nga maʼ ziné Jehová ne Xiiñiʼ, ni nadxii, de nuucaʼ juntu. Nga runi nuucabe tobi si ne guizáʼ nadxiicabe. Cariñu ni nápacabe nga ni jma xadxí nuu lu guidubi naca universu. Lu textu stiʼ yannadxí riʼ, Jehová peʼ guníʼ nadxii Jesús. Qué niníʼ si Jehová «Ndiʼ nga ni rusiecheʼ naa», sínuque, cumu racaláʼdxibe gánnanu pabiáʼ nadxiibe Jesús ne riechenebe laa pur ni cayuni ne ni chiguni, guniʼbe: «Ndiʼ nga Xiiñeʼ ni nadxieeʼ» (Efes. 1:7). Gunna dxiichiʼ Jesús xi runi sentir Jehová pur laa. Guyuube seguru nadxii Bixhózebe laabe, ngue runi bizeetebe ni stale biaje (Juan 3:35; 10:17; 17:24). w24.01 28 párr. 8
Viernes 23 de mayo
Jma galán nga ti lá que gapa binni stale bidxichi (Prov. 22:1).
Guníʼ ique guníʼ tuuxa ni nabé nadxiiluʼ mal de lii. Nánnaluʼ cadi dxandíʼ ni, peru nuu tu laa biʼniʼ cré ni, ne ni jma feu nga bizulú guníʼcabe de laani ne bireeche ni. ¿Ximodo ñuni sentirluʼ yaʼ? ¿Cadi dxandíʼ ñuuluʼ xizaa ne ñuuluʼ triste la? Racané ejemplu riʼ laanu guiénenu ximodo biʼniʼ sentir Jehová ora tobi de ca xiiñiʼ ni nuu guibáʼ guníʼ cosa ni cadi dxandíʼ de laabe ne biʼniʼ biidiʼ labe. Biʼniʼ cré Eva guendarusiguii que, ngue runi, laa ne Adán bidxiidéchecaʼ Jehová. Pur ni bizaaca riʼ, guiráʼ binni ruchee ne rati (Gén. 3:1-6; Rom. 5:12). Nuu stale guendanagana lu Guidxilayú riʼ pur bisiguii Binidxabaʼ, rati binni, nuu guerra ne stale yuubaʼ. Nabé riuubaʼ ladxidóʼ Jehová pur guiráʼ ni rizaaca dede dxi bizulú cusiguii Binidxabaʼ. Peru cadi pur nga canaguidxiichi stubi Jehová ne daʼ xiana. Coʼ, lu Biblia riete dede yanna nácabe «ti Dios ni nayecheʼ» (1 Tim. 1:11). w24.02 8 párr. 1, 2
Sábadu 24 de mayo
Qué zanda diʼ guneʼ ti cosa guizáʼ malu ne gucheeniáʼ Dios (Gén. 39:9).
¿Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ José ne quixhe íquenu cadi guixélenu de Jehová yaʼ? Galán dede ca yanna guiníʼ íquenu xi gúninu ora guidxaagalunu ti tentación. Naquiiñeʼ guizíʼdinu gucáʼnanu guiráʼ ni nanalaʼdxiʼ Jehová, ne galán gúninu ni nagueendaca sin gunítinu tiempu (Sal. 97:10; 119:165). Nga zacané laanu cadi gúninu ti pecadu grave. Zándaca maʼ biziidiluʼ ni dxandíʼ ne racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni ná Jehová de guidubi ladxidoʼloʼ. Peru ¿ñee nuu xiixa ni cucueeza lii para cadi gudiiluʼ xquendanabániluʼ Jehová ne chuʼnísaluʼ la? Pa zacá ni, zanda gúniluʼ ni biʼniʼ rey David ne gábiluʼ Jehová ca diidxaʼ riʼ: «Biiyaʼ chaahuiʼ guidubi nacaʼ Dios, ne binibiáʼ ladxiduáʼ. Biiyaʼ ni nuu dentru de naa ne biiyaʼ xi cuchiiñaʼ xquendabiaaneʼ. Biiyaʼ pa cayuneʼ xiixa ni cadi jneza, ne yené naa lu neza ni qué zaluxe» (Sal. 139:23, 24). Ra gúniluʼ stipa gudiiluʼ xquendanabániluʼ Jehová ne chuʼnísaluʼ, cusihuínniluʼ né stale gana cuyúbiluʼ Jehová. Ne lu Biblia peʼ riete riguube ndaayaʼ ca ni runi zacá (Heb. 11:6). w24.03 6 párr. 13-15
Domingu 25 de mayo
Cadi caquiiñeʼ gudiibe sacrificiu guiráʼ dxi (Heb. 7:27).
Sumo sacerdote que nga riníʼ pur guidxi que nezalú Dios. Aarón nga primé sumo sacerdote ni gupa guidxi Israel, ne gulí Jehová laabe dxi guca dedicar tabernáculo que. Peru apóstol Pablo bisiene: «Dxiqué qué ñanda ñuu ti sacerdote si purtiʼ ridxiña dxi ráticaʼ, ngue runi caquiiñeʼ chuʼruʼ stale sacerdote ni guiaana lugar stiʼ ca ni guiree» (Heb. 7:23-26). Ne cumu laaca binni ruchee nga ca sumo sacerdote que la? naquiiñeʼ gudiicabe sacrificiu pur ca pecadu stícabe. Ndiʼ nga tobi de ca cosa ni rusihuinni guizáʼ maʼ gadxé Jesucristu, Sumo Sacerdote nandxóʼ, de ca sumo sacerdote ni gupa guidxi Israel. Jesucristu ni naca Sumo Sacerdote stinu, «cayuni dxiiñaʼ […] ndaaniʼ tabernáculo ni bicuí Jehová ne cadi ni bicuí binni» (Heb. 8:1, 2). Bisiene Pablo cumu «Jesús qué ziuu dxi gatiʼ, nga runi cadi caquiiñeʼ chuʼ stobi ni gaca sacerdote lugar stiʼ». Ne laaca guniʼbe «nayá nuu [Jesús] nezalú Dios, gadxé laa de ca binni pecador» ne maʼ gadxé laabe de ca sumo sacerdote ni guyuu ndaaniʼ guidxi Israel purtiʼ «cadi caquiiñeʼ gudiibe sacrificiu guiráʼ dxi» pur ca pecadu stibe. w23.10 26 párr. 8, 9
Lunes 26 de mayo
Maʼ gudiʼdiʼ guibáʼ ne guidxilayú ni guyuu dxiqué (Apoc. 21:1).
Guibáʼ ni maʼ gudiʼdiʼ ca zeeda gácani ca gobiernu ni nuu lu naʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ (Mat. 4:8, 9; 1 Juan 5:19). Riuu biaje riquiiñeʼ Biblia diidxaʼ «guidxilayú» para guiníʼ de ca binni nabeza ndaaniʼ ni (Gén. 11:1; Sal. 96:1). Nga runi, guidxilayú ni maʼ gudiʼdiʼ ca zeeda gácani ca binni malu ni nabeza ca dxi stinu riʼ. Raríʼ ridúʼyanu cadi chiguni chaahuiʼ diʼ Jehová «guibáʼ» ne «guidxilayú», sínuque zunduuxebe ca ni, ne zedanebe «ti guibáʼ cubi» ne «ti guidxilayú cubi», laani nga ti gobiernu nacubi ne binni ni guzuubaʼ diidxaʼ. Zuni chaahuiʼ Jehová guidxilayú ne zacanebe binni gaca perfectu. Ne casi guníʼ profeta Isaías que, guidubi Guidxilayú riʼ zaca ti paraísu sicarú cásica guca jardín ni guyuu Edén que. Laaca zuni Jehová cada tobi de laanu nacubi. Zusianda Jehová ca binni ni qué rizá, ca ni qué ruuyaʼ, ca ni qué runadiaga ne dede zusibánibe ca ni maʼ guti (Is. 25:8; 35:1-7). w23.11 4 párr. 9, 10
Martes 27 de mayo
Lachuu listu (Mat. 24:44).
Málasi zedandá «gran tribulación» (Mat. 24:21). Maʼ gadxé si ni de ora rizaaca xiixa desastre, purtiʼ laani zanna binni ora guedandani. Raca biaʼ 2.000 iza, gudxi Jesús ca xpinni chuʼcaʼ listu para ora guedandá dxi riʼ. Pa nuunu listu la? qué zaca nagana para laanu gudxíʼlunu ca dxi ca ne gacanenu xcaadxi binni para chuʼcaʼ listu (Luc. 21:36). Raca nga caquiiñeʼ guni huantarnu ti ganda guzúʼbanu stiidxaʼ Jehová ne gápanu confianza zápabe laanu. ¿Xi zúninu pa málasi guniti ca hermanu stinu ca cosa ni nápacaʼ yaʼ? (Hab. 3:17, 18). Raca nga caquiiñeʼ guianu binni para gacanenu ne gudiʼnu ni caquiiñecabe. Yanna, ¿xi zúninu ora gucaalú ti grupu de guidxi roʼ laanu ne caquiiñeʼ chindézanu ti lugar nahuiiniʼ né ca hermanu stinu yaʼ? (Ezeq. 38:10-12). Raca nga ra caquiiñeʼ guluinu dxandíʼ peʼ nadxiinu ca hermanu stinu. w23.07 2 párr. 2, 3
Miércoles 28 de mayo
Lachuu cuidadu cadi gácatu casi binni huati, sínuque lagaca casi binni nuu xpiaaniʼ. Laiquiiñeʼ tiempu stitu jneza (Efes. 5:15, 16).
Zanda guiziidiʼ ca ni maʼ bichaganáʼ de Áquila ne Priscila, ti guendaxheelaʼ ni bibani lu primé siglu que (Rom. 16:3, 4). Guyuucabe juntu para gúnicabe dxiiñaʼ, guni predicárcabe ne gacanécabe xcaadxi (Hech. 18:2, 3, 24-26). Ne cada biaje guzeeteʼ Biblia de laacabe la? siempre riete Áquila ne Priscila. Laatu ca ni maʼ bichaganáʼ, ¿ximodo zanda chinándatu ejemplu stícabe yaʼ? Galán guiníʼ íquetu ni runi cada tobi de laatu ¿Ñee nuu de laacani zanda gúnitu juntu la? Casi Áquila ne Priscila biʼniʼ predicarcaʼ juntu, ¿ñee laaca rúnitu nga la? Laaca biʼniʼ Áquila ne Priscila dxiiñaʼ juntu. Zándaca lii ne xheelaluʼ gadxé gadxé dxiiñaʼ rúnitu, peru ¿ñee zanda gúnitu ca dxiiñaʼ ni racá ndaaniʼ yoo juntu la? (Ecl. 4:9). Pa gacanésaatu zuni sentirtu nácatu ti equipu ne zacá zápatu tiempu para güitu diidxaʼ. w23.05 22, 23 párr. 10-12
Jueves 29 de mayo
Ora cadxibeʼ, rapaʼ confianza lii (Sal. 56:3).
Guiranu nga ridxíbinu. Dxi canazananda rey Saúl David para guuti laabe, bixooñebe ne guyebe ndaaniʼ guidxi Gat, xquidxi ca filisteu. Guizáʼ bidxibi David ora gúdxicabe Akís, rey stiʼ Gat, naca David ti hombre ni guizáʼ nanna tinde ne maʼ biiti «stale mil» de filisteu (1 Sam. 21:10-12). Nabé guyuube xizaa de xi zanda gueeda guni rey que laabe. ¿Xi biʼniʼ David para maʼ cadi guidxibi yaʼ? Lu Salmo 56 bizeeteʼ David ximodo biʼniʼ sentir dxi nuu ndaaniʼ guidxi Gat. Lu Salmo ca bisiene chaahuibe xiñee cadxíbibe ne xi gucané laabe para maʼ cadi guidxíbibe: gápabe confianza Jehová (Sal. 56:1-3, 11). Ne jneza guyé ni laabe pur decisión ni gucuaabe. Cumu gucané Jehová David la? guníʼ íquebe gúnibe xiixa ni zándaca guidxagayaaluʼ: bíʼnibe laabe casi ti loco. ¡Ne ni bíʼnibe ca guizáʼ gucané ni laabe! Zaqué maʼ qué ñuuyaʼ Akís laabe casi tobi ni zanda gucaalú laa, sínuque casi tuuxa ni cuchiiñaʼ. Ngue gucané David para gunda bixooñeʼ (1 Sam. 21:13–22:1). w24.01 2 párr. 1-3
Viernes 30 de mayo
Ca ni nuuné laabe —ca ni guniʼné Dios ne ca ni gulí ne ca ni naca fiel— laaca zuni ganarcaʼ (Apoc. 17:14).
¿Tuu ndiʼ ca ni riete lu textu stiʼ yannadxí riʼ? Laacabe nga ca ungidu ni maʼ biasa de lade gueʼtuʼ. Nga runi ora maʼ nuu ca ungidu guibáʼ, tobi de ca primé cosa ni chigúnicabe nga tíndecabe. Ora maʼ nuucabe guibáʼ zacanécabe Cristu ne ca ángel para tíndecabe lu últimu guerra ra guinitilú ca xhenemigu Dios. Guiníʼ íquenu ndiʼ, caadxi de ca ungidu ni nuu lu Guidxilayú riʼ maʼ huaniisicaʼ ne maʼ qué gápacaʼ stale stipa. Peru ora maʼ nuucabe guibáʼ, zácacabe espíritu ni maʼ qué ziuu dxi gati ne zápacabe stale stipa para gacanécabe Jesús, Rey ni nanna tinde. Despué de Armagedón, zacanécabe binni guidxilayú gácacaʼ perfectu. Rihuinni dxíchica jma zanda gacanécabe ca xpinni Cristu ni nuu lu Guidxilayú riʼ ora maʼ nuucabe guibáʼ que biaʼ ñuuláʼdxicabe ñacanécabe laacaʼ pa ñuucabe lu Guidxilayú riʼ. w24.02 6, 7 párr. 15, 16
Sábadu 31 de mayo
Cadi gusaana de guibánitu casi ná espíritu ne zacá qué zúnitu nin ti deseu stiʼ cuerpu stitu (Gál. 5:16).
Nuu tu laa maʼ nuu listu para gaca dedicar Jehová ne chúʼnisa, peru qué rinacaʼ gúnicaʼ ni. Zándaca ridxíbicabe guni cometércabe ti pecadu grave ne gaca expulsárcabe. Peru Biblia ná zudii Jehová guiráʼ ni caquiiñeʼ ca xpinni para guibánicaʼ casi nabani ca binni ni runi xhiiñabe (Col. 1:10). Nga runi zanda chuʼluʼ seguru zudii Jehová lii stipa ni caquiiñeluʼ para ganda gúniluʼ ni jneza, purtiʼ maca huayacanebe xcaadxi guni ni (1 Cor. 10:13). Ne pur razón ca huaxiéʼ si tu raca expulsar ndaaniʼ xquidxi Dios. Zanda gácanu fiel purtiʼ racané Jehová laanu. Cumu nácanu binni ruchee la? ruquiinde laanu gúninu cosa malu (Sant. 1:14). Peru ora guidxaagaluluʼ ti tentación, maʼ lu naluʼ riaana pa ziábaluʼ luni o pa coʼ. Nuu binni riníʼ ique qué zanda gucueeza ca deseu ni ruquiinde laa guni cosa malu, peru cadi dxandíʼ ni. Zanda guizíʼdinu gucueezanu ni runi sentirnu ne ni rúninu. w24.03 5 párr. 11, 12