Guiráʼ «cani ma nexhe icaa enda nabani ni qué zaluxe» cayuni crecaʼ Stiidxaʼ Dios
«Ne bini cre cani ma nexhe icaa enda nabani ni qué zaluxe.» (HECH. 13:48.)
1, 2. Ximodo bicheeche ca primé xpinni Cristu Stiidxaʼ Dios.
HECHOS, ti libru ni zeeda lu Biblia, cuzeeteʼ ximodo biʼniʼ ca primé xpinni Cristu dxiiñaʼ ni guníʼ Jesús gaca: guireeche ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu lu guidubi naca Guidxilayú (Mat. 24:14). Ca xpinni Cristu que bizulú bicheechecaʼ diidxaʼ, ne stale tu yenanda ejemplu sticaʼ. Cumu bicheeche ca discípulo stiʼ Jesús que diidxaʼ ne stale gana ndaaniʼ guidxi Jerusalén la? ngue runi guyuuruʼ jma binni lade ca neza binni ridagulisaa ni guyuu lu primé siglu que dede ne «stale sacerdote» bidaagucaʼ laacabe (Hech. 2:41; 4:4; 6:7).
2 Ca misioneru ni guyuu lu primé siglu que gucanécabe binni gaca xpinni Cristu. Casi Felipe, laa guyé Samaria ne raqué bidxela stale binni ni bicaadiaga laa (Hech. 8:5-8). Pablu ne xcaadxi xcompañeru bicheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ stale guidxi zitu casi Chipre, ne ndaaniʼ caadxi guidxi huiiniʼ nuu Asia Menor, Macedonia, Grecia ne Italia. Stale judíu ne griegu gúcacaʼ xpinni Cristu ndaaniʼ stale de ca guidxi ca (Hech. 14:1; 16:5; 17:4). Tito laaca bisiidiʼ ca binni de guidxi Creta (Tito 1:5). Pedru bicheeche diidxaʼ Babilonia, ne para ca dxi bicaabe carta stibe (lu ca iza 62 ne 64) la? maʼ dede ne ca binni de guidxi Ponto, Galacia, Capadocia, Asia ne Bitinia maʼ biziidicaʼ de Stiidxaʼ Dios (1 Ped. 1:1; 5:13). ¡Guizáʼ galán nga cani guca ca! Ca xpinni Cristu de primé siglu que bicheechecaʼ diidxaʼ ne stale gana dede guníʼ ca xhenemígucaʼ maʼ «canautiixhi[caʼ] irá binni guidxilayú» (Hech. 17:6; 28:22).
3. Xi huabeendú ca xpinni Cristu pur rucheechecaʼ Stiidxaʼ Reinu, ne ximodo runi sentirluʼ ora gánnaluʼ ni.
3 Ca binni ridagulisaa laaca cayuuyacaʼ modo cadale binni ni cayuni cré Stiidxaʼ Dios ca dxi stinu riʼ. Ñee cadi riécheluʼ ora gúʼndaluʼ ra cá pabiáʼ dxiiñaʼ cayuni ca testigu stiʼ Jiobá guiráʼ iza ne gúʼyaluʼ pabiáʼ cadale binni ni caziidiʼ lu guidubi naca guidxilayú la? Ñee qué riécheluʼ gánnaluʼ biindané cani rucheeche diidxaʼ jma de xhoopaʼ millón binni lu iza 2007 la? Iza gudiʼdiʼ ca laaca guyé biaʼ chii millón de binni ni cadi naca Testigu dxi bietenaláʼdxicabe guendaguti stiʼ Jesucristu. Nga cusihuinni nuuruʼ stale dxiiñaʼ ni caquiiñeʼ gaca.
4. Tu guiráʼ ndiʼ cayuni cré Stiidxaʼ Dios yanna riʼ.
4 Ca dxi stinu riʼ, guiráʼ «cani ma nexhe icaa enda nabani ni qué zaluxe» cayuni crecaʼ Stiidxaʼ Dios cásica biʼniʼ cré ca binni ni bibani lu primé siglu que (Hech. 13:48). Jiobá nga cuchiña laacabe ndaaniʼ xquidxi (biindaʼ Ageo 2:7). Yanna, xi naquiiñeʼ gúninu para gacanenu guidáleruʼ binni ni guiziidiʼ de Dios yaʼ.
Gucheechenu diidxaʼ ra nuu guiráʼ binni
5. Tuu nga ca binni ni zanda chuʼ gaxha de Dios.
5 Ca xpinni Cristu ni bibani lu primé siglu que gúnnacaʼ «biaʼca risaca irá binni nezalú Dios. Tutiica idxibi laabe ne guni jneza, runi xiiñi be laa, gasti naca xi raza laa» (Hech. 10:34, 35). Tutiica binni zanda guidxiña gaxha de Jiobá pa guni cré guti Cristu pur laa (Juan 3:16, 36). Jiobá «racalaʼdxi ulá irá binni, ne ganna ca ni dxandíʼ» (1 Tim. 2:3, 4).
6. Xi cadi naquiiñeʼ guni cani rucheeche diidxaʼ, ne xiñee.
6 Cadi jneza diʼ guni juzgar cani rucheeche diidxaʼ ca binni de sti raza, ca pobre, ca ricu o de sti religión ante gunibiaʼcaʼ laacabe. Guiníʼ íquenu ndiʼ: ñee cadi dxandíʼ rudiʼnu xquíxepeʼ binni ni guniʼné laanu primé de Stiidxaʼ Dios purtiʼ qué nusaana de nusiidiʼ laanu neca ruluíʼ qué zuchaʼnu ora biiyacaʼ laanu primé la? Nga runi, ñee cadi naquiiñeʼ guinínenu tutiica binni para ganda guilá la? (Biindaʼ Mateo 7:12.)
7. Xiñee cadi naquiiñeʼ guni juzgarnu ca binni ni rusíʼdinu de stiidxaʼ Reinu.
7 Jesús nga Juez ni gulí Jiobá, nga runi nin tobi de laanu qué gapa derechu guni juzgar sti binni. Laanu zanda guni juzgarnu binni pur modo si guidúʼyanu laa ne ni gunadiágasinu de laa, peru Jesús zanda ganna xi riníʼ ique binni ne xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ (Isa. 11:1-5; 2 Tim. 4:1).
8, 9. 1) Tu clase binni guca Saulo ante gaca xpinni Cristu. 2) Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ apóstol Pablu.
8 Stale binni de gadxé raza maʼ gúcacaʼ xpinni Jiobá. Tobi de ca ejemplu ca nga Saulo de Tarso, ni despué binibiáʼcabe laa casi apóstol Pablu. Saulo guca fariseu, ne guzanándabe ca xpinni Cristu sin ñabe laacaʼ purtiʼ guníʼ íquebe cadi jneza ni rusiidicaʼ (Gál. 1:13). Qué liica niníʼ ique binni pa ñácabe xpinni Cristu. Peru Jesús biiyaʼ xiixa galán ndaaniʼ ladxidoʼbe ne gulí laabe para gúnibe ti dxiiñaʼ nabé risaca. Ne dxandíʼ beeda gaca Saulo tobi de cani jma biʼniʼ dxiiñaʼ ne stale gana lade ca binni ridagulisaa lu primé siglu que.
9 Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ apóstol Pablu yaʼ. Zándaca neza ra rucheechenu diidxaʼ nuu binni ni qué riuulaʼdxiʼ gucaadiaga ca diidxaʼ zinenu ra nuucaʼ. Peru neca guiníʼ íquenu nagana huiiniʼ gueeda gaca chupa chonna de laacabe xpinni Cristu, naquiiñeʼ guyúbinu modo gusiénenu laacabe ca diidxaʼ zinenu ra nuucabe. Nuu tiru nipeʼ cadi caníʼ íquenu gucaadiaga laanu nguepeʼ nga ni jma rucaadiaga. Cadi guiaandaʼ laanu, dxiiñaʼ stinu nga gusíʼdinu guiráʼ binni ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu sin guidxáganu (biindaʼ Hechos 5:42).
Ndaayaʼ ni ricaa cani qué rusaana de gucheeche diidxaʼ
10. Xiñee naquiiñeʼ guinínenu guiráʼ binni de Stiidxaʼ Dios, dede ne cani ruluíʼ qué zucaadiaga. Guníʼ ti ejemplu stiʼ tuuxa ni runibiaʼluʼ.
10 Cadi dxandíʼ diʼ nga casi guidúʼyanu ti binni maca nánnanu ximodo laa. Guininu ejemplu stiʼ Ignacio,a laabe bideguyoobe ndaaniʼ ti guidxi nuu Sudamérica, ne raqué nuube biindané ca testigu stiʼ Jiobá laabe Biblia. Stale binni bidxibi Ignacio purtiʼ nabé nagueenda ridxiichi. Ora rutoo cani deguyoo que xiixa ni rúnicaʼ ndaaniʼ lidxi guiibaʼ que ne qué quixegácabe laacaʼ la? ricaacaʼ Ignacio para chiguni cobrar ni. Peru dxi jma maʼ ziziidibe de Biblia ne ziyúnibe guiráʼ ni caziidibe la? maʼ gúcabe ti binni nadóʼ. Maʼ guirutiʼ tu ñabi laabe niguni cobrarbe cani nuzaabicabe laacaʼ. Guizáʼ nayecheʼ nuu Ignacio purtiʼ cayacané cani caziidibe lu Biblia ne espíritu stiʼ Dios laabe para guchaabe modo nácabe. Laaca rudiibe xquíxepeʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu pur stipa bíʼnicaʼ para bisiidicaʼ laabe neca ruluíʼ qué nuchaabe.
11. Xiñee rigánnanu binni guiráʼ ora.
11 Tobi de ca razón ni nápanu para chigánnanu binni guiráʼ ora nga purtiʼ zanda guchaacaʼ modo laacaʼ ne modo nabánicaʼ. Zándaca despué de yegánnanu laacabe gúpacabe xiixa guendahuará malu, biaanacabe sin dxiiñaʼ o guti ti binnilídxicabe (biindaʼ Eclesiastés 9:11). O zándaca guiráʼ ni cayaca lu Guidxilayú riʼ gucaa laacabe guiníʼ íquecabe ximodo iquiiñecabe xquendanabánicabe. Zándaca gucaa tobi de ca cosa ni guninu ca laacabe gucaadiágacabe stiidxaʼ Dios, neca qué ñúnicabe ni ante. Nga runi, cadi gusaananu de gucheechenu ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Reinu guiráʼ ora.
12. Xi cadi naquiiñeʼ gúninu ante chigusíʼdinu binni de Stiidxaʼ Dios, ne xiñee.
12 Ni jma nagueenda runi binni nga guni juzgar tuuxa sin gunibiáʼ laabe ne guiníʼ nácabe casi xcaadxi binni. Peru Jiobá qué runi casi runi binni, sínuque riuulaʼdxiʼ guʼyaʼ xi cosa galán zanda guni cada tóbinu (biindaʼ 1 Samuel 16:7). Guyúbinu modo gácanu casi Jiobá ora rucheechenu diidxaʼ. Nuu stale ejemplu ni rusihuinni pabiáʼ galán cani zabeendunu ora qué guni juzgarnu binni ante chigusíʼdinu laa de Stiidxaʼ Dios.
13, 14. 1) Xiñee guníʼ ique ti precursora qué zaziidiʼ ti gunaa ni binibiáʼ. 2) Xi rusiidini laanu.
13 Ti precursora ni láʼ Sandra bidxaagabe Ruth ora cucheechebe Stiidxaʼ Dios lu ti isla ni nuu lu Caribe. Ruth nabé guyé saa stiʼ carnaval ne gúcabe reina stiʼ saa que chupa biaje. Cumu bisihuínnibe riuuláʼdxibe Stiidxaʼ Dios ora guniʼné Sandra laabe la? ngue runi gudxi Sandra laabe zabiguetaʼ sti biaje para gusiidiruʼ laabe de Biblia. Sandra guníʼ: «Primé biaje guyaa ralídxibe biiyaʼ ti foto ngola stibe ra nabáʼquibe lari ni yenebe carnaval que de ique de ñeebe, ne biiyaʼ guiráʼ trofeu ni bidiicabe laabe. Guniʼca iqueʼ qué zandaa zusaanabe de guiziidibe de Dios purtiʼ nabé maʼ runibiáʼ stale binni laabe ne nabé riuuláʼdxibe chebe saa que, ngue runi bisaanaʼ de nigannaʼ laabe».
14 Despué guyé Ruth ra Yoo stiʼ Reinu, ne ora biluxe guendaridagulisaa que gunabadiidxabe Sandra: «Xiñee maʼ qué nigánnaluʼ naa pue». Óraque gudxi Sandra laabe gutiidiláʼdxibe laa ne biaana guibiguetaʼ para guʼndané laabe sti biaje. Nabé nagueenda bichaa Ruth. Guleebe ca foto ni bireebe ra carnaval que ralídxibe, bíʼnibe guiráʼ ni runi ti xpinni Cristu lade ca binni ridagulisaa ne qué nindaa bidiibe laabe Jiobá para gúnibe ni na. Sandra bidii cuenta cadi jneza diʼ ni guníʼ ique de Ruth dxi guyé ralídxibe primé biaje que.
15, 16. 1) Xi guleendú ti gunaa Testigu pur qué nusaana de niniʼné tobi de ca familia stiʼ. 2) Xiñee cadi naquiiñeʼ gusaana de guinínenu tuuxa binni purtiʼ si riníʼ íquenu qué zusaana modo nabani.
15 Cani rucheeche diidxaʼ ca laaca huabeenducaʼ ni galán ora guiníʼnecaʼ binnilídxicaʼ ni cadi naca Testigu de stiidxaʼ Dios, dede ne cani ruluíʼ qué liica zucaadiaga. Ti gunaa Testigu de Estados Unidos ni láʼ Joyce, zeeda gaca ti ejemplu de laani. Xcuñadu Joyce stale biaje biseguyoocabe laa dede dxi nahuiinigaruʼ. Joyce guníʼ de xcuñadu sicaríʼ: «Binni guníʼ maʼ qué zaca chaahuiʼ hombre ca purtiʼ nabé gudúʼbabe guixi, guláʼnabe ne bíʼnirube xcaadxi cosa malu. Neca zaqué laabe ne ruluíʼ qué zuchaabe la? qué nusaanaʼ de ninieniáʼ laabe de Stiidxaʼ Dios, ne bíneni biaʼ treinta y siete iza». Jiobá guluu ndaayaʼ stipa biʼniʼ Joyce pur qué nusaana de niniʼné xcuñadu. Dxi maʼ bizulú cayuundané ca testigu stiʼ Jiobá xcuñádube la? nagueendaca bichaa modo nabani. Yanna ra maʼ napa xcuñadu Joyce que cincuenta iza guyuunisa lu ti guendaridagulisaa de chonna gubidxa ni guca California. Joyce guníʼ: «Guizáʼ biecheʼ dede biinaʼ. Ne nayecheʼ nuaa purtiʼ qué nusaanaʼ de ninieniáʼ laabe de Stiidxaʼ Dios».
16 Zándaca ziuu biaje qué zananu guinínenu tuuxa familia stinu de Stiidxaʼ Dios purtiʼ riníʼ íquenu qué zusaanadibe modo nabánibe. Peru Joyce qué nusaana de niniʼné xcuñadu. Ejemplu ca rusihuinni qué zanda diʼ gánnanu xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ sti binni. Zándaca binni de familia stinu ca cuyúbipeʼ ganna xiná Stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidóʼ. Nga runi cadi gusaananu de guinínenu tutiica binni ti ganda guiziidicabe de Stiidxaʼ Dios (biindaʼ Proverbios 3:27).
Ti libru ni nabé cayacané binni
17, 18. 1) Ximodo cusihuinni dxiiñaʼ ni cayaca lu guidubi naca Guidxilayú pabiáʼ cayacané libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia binni. 2) Guníʼ xiixa ejemplu ni huayápaluʼ ne libru ca.
17 Lu dxiiñaʼ ni cayaca guidubi naca Guidxilayú cahuinni pabiáʼ cayacané libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia stale binni ni dxandíʼ rapa gana guiziidiʼ. Ti precursora de Estados Unidos ni láʼ Penni maʼ cayuundané chupa chonna binni ne libru riʼ. Chupa de cani cayuundanebe maʼ huaniisicaʼ, ca binni riʼ nabé yenándacaʼ ni rusiidiʼ religión sticaʼ, nga runi guyuu Penni xizaa de xi guiníʼ íquecabe ora gánnacabe cani dxandíʼ cusiidiʼ libru ca de Biblia. Peru despué guníʼ Penni: «Cadi nagana guiráʼ ni zeeda lu libru ca ne jneza cani, ngue runi biénecabe dxandíʼ ni caziidicabe ne biʼniʼ crécabe ni nagueenda».
18 Pat, ti gunaa Testigu de Gran Bretaña, bisiidibe ti gunaa de guidxi Asia Stiidxaʼ Dios. Gunaa riʼ bixooñeʼ de xquidxi ne yendeza Asia purtiʼ guizáʼ feu cani bizaacabe xquídxibe. Caadxi soldadu zinecaʼ xheelabe ne ca xiiñibe, ne maʼ qué liica ñuuyabe laacaʼ. Maʼ gastiʼ biaadxaʼ para ñuuticabe gunaa riʼ, bizaaquicabe lídxibe ne gulaxoo caadxi hombre laabe. Despué de bizaaca gunaa ca guiráʼ ndiʼ guníʼ ique maʼ xi para nabani ne stale biaje guníʼ ique ñuuti laa. Peru, Biblia gucané laabe gánnabe nuu xiixa ni galán para laabe. Pat guníʼ: «Libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia bicaa laabe guiníʼ íquebe, purtiʼ cusiene chaahuini Stiidxaʼ Dios ne cadi nagana diʼ ca ejemplu zeeda luni». Gunaa de Asia ca nabé nagueenda biziidiʼ ne bíʼnibe cani naquiiñeʼ gúnibe para gucheechebe diidxaʼ neca caʼruʼ chuʼnísabe, ne qué nindaa gunábabe chuʼnísabe lu ti guendaridagulisaa ni chigápacabe. ¡Guizáʼ galán nga gacanenu binni ni dxandíʼ rapa gana guiziidiʼ de Biblia para ganna xii nga cabézanu guni Jiobá para laanu!
«Cadi iréʼ nu gana de guni nu jneza»
19. Xiñee jma naquiiñeʼ gucheechenu diidxaʼ yanna riʼ.
19 Dxiiñaʼ ni nápanu de gucheechenu diidxaʼ ne gusíʼdinu binni gaca xpinni Cristu la? zeʼ dxi jma naquiiñeʼ gúninu ni purtiʼ mayaca guinitilú guirá cosa malu. Guiráʼ iza caziidiʼ stale hombre ne gunaa de Stiidxaʼ Dios, laacabe nga «cani ma nexhe icaa enda nabani ni qué zaluxe». Peru, «maʼ gaxha nuu dxi jma risaca stiʼ Jiobá», nga runi guiráʼ tu qué náʼ guiziidiʼ de cani naguixhe íquebe gúnibe záticaʼ (Sof. 1:14; Pro. 24:11).
20. Xi naquiiñeʼ quixhe ique guiráʼ xixenu guni.
20 Zándaruʼ gacanenu ca binni ca. Peru para nga naquiiñeʼ gusíʼdinu laacabe de Stiidxaʼ Dios casi biʼniʼ ca xpinni Cristu lu primé siglu que, laacabe «qué ñaana dxí cabe de ñuiʼ cabe stiidxa Cristu» (Hech. 5:42). Nga runi, cadi gusaananu de gucheechenu diidxaʼ neca tiidinu ra nagana, guyúbinu gusíʼdinu jneza ne gusíʼdinu guiráʼ clase binni casi biʼniʼ ca xpinni Cristu que. «Cadi iréʼ nu gana de guni nu jneza», purtiʼ pa guni huantarnu la? ziuulaʼdxiʼ Dios ni cayúninu ne zacaanu stale ndaayaʼ (2 Tim. 4:2; biindaʼ Gálatas 6:9).
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lá caadxi binni.
Xi nicábiluʼ
• Tu guiráʼ caziidiʼ de Stiidxaʼ Dios.
• Xiñee rúninu stipa para cadi guni juzgarnu binni ante guinínenu laa de Stiidxaʼ Dios.
• Ximodo cayacané libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia stale binni.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 13]
Stale binni caziidiʼ de Stiidxaʼ Dios de guidubi ladxidóʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Xi rizíʼdinu de apóstol Pablu pur modo bichaa xquendanabani
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 16]
Cani rucheeche diidxaʼ qué runi juzgarcaʼ binni pur modo gúʼyacaʼ laacabe