Gudixhe íquecabe gúnicabe ni na Dios lu xquendanabánicabe Ñee zanda gúniluʼ zacaca la?
MARC, ti hombre de Canadá biʼniʼ dxiiñaʼ para caadxi binni ni ruundaʼ de ca beleguí ne sti planeta ne gucanebe para guyáʼ caadxi robot, peru cumu precursor regular laabe la? bíʼnibe dxiiñaʼ galaa si dxi. Ti dxi bidxiña binni ni ruuyaʼ ca dxiiñaʼ ni rúnibe ne gudxi laabe pa zacaabe sti dxiiñaʼ jma risaca. Jma zuni ganarbe, peru caquiiñeʼ gúnibe dxiiñaʼ guidubi dxi. Xi biʼniʼ Marc yaʼ.
Amy, nabeza ndaaniʼ guidxi Filipinas ne gúcabe precursora regular ra mayaca gunduuxebe secundaria. Binduuxesibe ni, gúdxicabe laabe pa zacaabe ti dxiiñaʼ de guidubi dxi. Neca zúnibe dxiiñaʼ guidubi dxi, zaguíxecabe laabe stale. Xi biʼniʼ Amy yaʼ.
Marc ne Amy gadxé gadxé ni bíʼnicaʼ, ne ni gudixhe íquecabe gúnicabe que bisihuínnini qué nuchee diʼ Pablu dxi bidii conseju riʼ ca binni de Corinto: «Cani caquiiñe de ni nuu ndaani guidxilayú ri la? cadi para nga si ibani caʼ» (1 Cor. 7:29-31).
Gúninu dxiiñaʼ lu guidxilayú riʼ para gápanu ni iquiiñesinu
Ante guininu xi biʼniʼ Marc ne Amy, guidúʼyanu primeru xi riníʼ diidxaʼ «guidxilayú» (griegu kó·smos) ni guníʼ Pablu ora bicaa ra nuu ca binni de Corinto que. Diidxaʼ kó·smos ni biquiiñebe raqué riniʼni guiráʼ xixé binni ne guiráʼ xixé ni riquiiñeʼ binni para guibani, casi gó, gacu lari ne gapa ti yoo ra cueza.a Dxandíʼ, para ganda gápanu ca cosa ca la? caquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ. Nga runi, riquiiñenu ni nuu ndaaniʼ guidxilayú riʼ para ganda guyáʼnanu binnilídxinu casi modo na Stiidxaʼ Dios gúninu (1 Tim. 5:8). Peru laaca nánnanu «canitilú guidxilayú ne irá ni nuu ndaani ni» (1 Juan 2:17). Nga runi, naquiiñeʼ gúninu dxiiñaʼ ndaaniʼ ni para gápanu ni iquiiñesinu (1 Cor. 7:31).
Ca diidxaʼ ni guníʼ Pablu riʼ huacaani stale xpinni Cristu para cadi iquiiñepecaʼ guiráʼ ni rudii guidxilayú riʼ. Biiyacabe modo nabánicabe, maʼ qué ñunipécabe stale dxiiñaʼ ne nuu tu dede gudixhe chaahuiʼ modo nabani para cadi gapa stale cosa. Qué nindaa bidiicabe cuenta nápacabe jma tiempu para chúʼnecabe binnilídxicabe ne para gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios. Maʼ qué nicálucabe ñúnicabe jma dxiiñaʼ para ñápacabe guiráʼ ni cudii guidxilayú riʼ, sínuque bicaa íquecabe chúʼcabe jma gaxha de Jiobá. Ñee laaca zanda guʼnuʼ zacá la? Ñee zanda quixhe chaahuiluʼ modo nabániluʼ ti gapuʼ tiempu para gúniluʼ jma lu xhiiñaʼ Reinu stiʼ Dios la? (Mat. 6:19-24, 33.)
«Runi sentirdu nuudu jma gaxha de Jiobá»
Marc, ni bizeʼtenu casi bizulunu que, bíʼnibe ni na Stiidxaʼ Dios ne biquiiñebe guidxilayú riʼ para gápabe ni iquiiñesibe, ngue runi qué ninabe nicaabe dxiiñaʼ ni cudii hombre que laabe. Xhupa xhonna gubidxa gucalaʼdxiʼ hombre que nudii laabe jma bidxichi ti nicaabe dxiiñaʼ que. Guidúʼyanu xi guníʼ Marc: «Nabé nadipaʼ gúcani para naa, peru gudxeʼ laabe sti biaje qué zacaadiaʼ dxiiñaʼ que». Xiñee qué ninabe nicaabe dxiiñaʼ que yaʼ. Laaca laabe cusiénebe xiñee: «Xheelaʼ Paula ne naa racaláʼdxidu gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Ngue runi gudixhe chaahuidu modo nabánidu para gápadu ni caquiiñesidu. Gunábadu Jiobá gudii laadu guendabiaaniʼ ti ugaandadu ni gudixhe íquedu, peru laaca guláquidu ti dxi guzuludu gúnidu jma lu xhiiñaʼ Jiobá».
Paula bizeeteʼ: «Bineʼ dxiiñaʼ de secretaria ndaaniʼ ti hospital ra gudíxecabe naa stale, bineʼ dxiiñaʼ raqué chonna biaje lu ti semana ne laaca gucaʼ precursora regular. Peru cásica Marc, racalaʼdxeʼ guneʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá, gacaniáʼ ra caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ. Ngue runi, bisaanaʼ dxiiñaʼ que. Peru dxi bidiéʼ patrona stinneʼ guiʼchiʼ ra na chigusaanaʼ ni, gúdxibe naa biree sti dxiiñaʼ jma risaca de secretaria ne zanda guicaani. Jma riáxacabe luni, peru qué nuchaadiaʼ ni maʼ guixhe iqueʼ ne bisaanaʼ dxiiñaʼ que. Ora bisieneʼ patrona stinneʼ xiñee qué nicaa dxiiñaʼ que, biechenebe naa pur fe stinneʼ».
Nin qué nindaa, Marc ne Paula gúcacaʼ precursor especial ne biseendacabe laacaʼ ra nuu ti neza binni ridagulisaa nahuiiniʼ, ti lugar zitu de Canadá. Ñee guyeni laacabe galán la? Guidúʼyanu xi guníʼ Marc: «Dxi bisaanaʼ dxiiñaʼ ni bineʼ stale iza ne ra bineʼ ganar stale la? bidxibeʼ, purtiʼ bineʼ sentir qué zanda tiideʼ dxi, peru Jiobá guluu ndaayaʼ dxiiñaʼ stidu. Yanna nabé nayecheʼ nuudu purtiʼ racanedu binni gunibiáʼ Dios. Dxiiñaʼ ni cayúnidu riʼ laaca huayacaneni xquendaxheeladu. Ca diidxaʼ ni rinidu nabé risaca cani, purtiʼ rinidu ximodo zanda gacanedu jma binni guiziidiʼ de Dios. Yanna runi sentirdu nuudu jma gaxha de Jiobá, jma que dxiqué» (Hech. 20:35). Paula guníʼ: «Gusaanuʼ ti dxiiñaʼ ne ti yoo ra nápaluʼ guiráʼ ni iquiiñeluʼ la? rucaani lii quíxheluʼ ladxidoʼloʼ lu naʼ Jiobá. Ne ngapeʼ nga ni bínidu ne laabe guluu ndaayabe laadu. Ne ca binni ridagulisaa ra yendadu que gunnaxhiicaʼ laadu ne bisihuínnicabe caquiiñecabe laadu. Guiráʼ stipa ni biquiiñeʼ dxiqué para bineʼ dxiiñaʼ, yanna riquiiñeʼ ni para gacaniáʼ xcaadxi binni gunibiaʼcaʼ Dios. Guizáʼ nayecheʼ nuaa pur dxiiñaʼ ni cayuneʼ raríʼ».
Napaʼ bueltu, peru cadi nabaneʼ nayecheʼ
Amy, ni laaca bizéʼtenu que, gucuaa dxiiñaʼ ni bidiicabe laa, ti dxiiñaʼ de guidubi dxi, ra biʼniʼ ganar stale bueltu. Laabe guniʼbe: «Primé iza bizuluáʼ dxiiñaʼ stinneʼ qué nusaanaʼ de nucheeche diidxaʼ, peru bidiéʼ cuenta jma gucuá iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ que guneʼ dxiiñaʼ stiʼ Jiobá. Stale tu gucané naa para guundaruaʼ jma, ngue runi biquiiñeʼ guiráʼ tiempu stinneʼ para ugaandaʼ ti dxiiñaʼ jma galán. Cumu maʼ napaʼ stale dxiiñaʼ la? maʼ huaxiéʼ tiempu gupa para gucheeche diidxaʼ; despué maʼ qué liica ñúneni».
Amy bizeeteʼ ximodo bibani pur dxiiñaʼ ni gupa que, nabe: «Gupaʼ stale bueltu. Gunda guyaa stale lugar ne bisisaca binni naa pur dxiiñaʼ stinneʼ. Peru qué nibánediaʼ nayecheʼ. Gupaʼ stale bidxichi, peru laaca gupaʼ stale guendanagana. Guníʼ ique pa cadi cayuneʼ ca cosa que jneza; óraque bidiéʼ cuenta xi cayacaʼ: cumu racalaʼdxeʼ gacaʼ tuuxa lu guidxilayú riʼ la? maʼ cadi cayuneʼ ni na Jiobá. Ne cásipeʼ modo na Biblia gupaʼ stale yuubaʼ» (1 Tim. 6:10).
Xi biʼniʼ Amy yaʼ. Laabe nabe: «Gunabaʼ ca binnigola gacanecaʼ naa chuaa gaxha de Dios ne bineʼ stipa para cadi guiaadxaʼ nin ti guendaridagulisaa. Ti dxi, laga cayúndadu ti diidxaʼ riuundaʼ, biinaʼ purtiʼ bietenalaʼdxeʼ ximodo guyuaa dxiqué dxi gucaʼ precursora gaayuʼ iza, neca ne guendapobre peru ne stale guendanayecheʼ. Bidiéʼ cuenta caquiiñeʼ quixhe iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá primé lu xquendanabaneʼ ne cadi guicá iqueʼ gapaʼ bidxichi. Ngue runi gucuaa ti dxiiñaʼ ni qué risácapeʼ ra maʼ qué ñuneʼ ganar stale ne gunda bizuluáʼ bicheecheʼ diidxaʼ sti biaje». Amy guníʼ ca diidxaʼ riʼ ne stale guendanayecheʼ: «Bibiguetaʼ gucaʼ precursora sti biaje pur stale iza. Ne yanna jma nayecheʼ nuaa que dxi bineʼ dxiiñaʼ guidubi dxi para guidxilayú riʼ».
Yanna lii yaʼ. Ñee laaca zanda quixhe chaahuiluʼ modo nabániluʼ para gápaluʼ ni iquiiñesiluʼ la? Pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ zacá, zápaluʼ jma tiempu, ne pa iquiiñeluʼ tiempu ca para gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá la? guizáʼ nayecheʼ zabániluʼ (Pro. 10:22).
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ Perspicacia para comprender las Escrituras, vol. 2, yaza 438.
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 19]
«¡Guyuuladxeʼ dxiiñaʼ que dede ora bizuluaʼni!»
David nabeza Estados Unidos ne laabe nácabe binnigola, peru racaláʼdxibe gácabe precursor cásica xheelabe ne ca xiiñibe. Xi bíʼnibe para gunda gúcabe ni yaʼ. Gunábabe gúnibe huaxiéʼ dxiiñaʼ ne zaqué gunda gúcabe precursor. Ñee bibánibe jma nayecheʼ ra gúcabe precursor la? Gudiʼdiʼ si chupa chonna beeu, David bicaa ra nuu ti xhamigu: «Gastiʼ sti cosa ni riguu naa jma nayecheʼ que guneʼ xhiiñaʼ Jiobá ne binnilidxeʼ ne stale gana. Naa rabeʼ zaquiiñeʼ stale tiempu para ganda guiaa dxiiñaʼ que, peru nin qué nindaa guyuuladxeʼ ni. ¡Guyuuladxeʼ dxiiñaʼ que dede ora bizuluaʼni!».
[Ni caníʼ yaza 19]
Ñee zanda quixhe chaahuiluʼ modo nabániluʼ para gápaluʼ ni iquiiñesiluʼ la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 18]
Marc ne Paula canagucheechecaʼ diidxaʼ