Cudii Jiobá lugar guneʼ ni na neca huadideʼ ra nagana
Maatje De Jonge-van Den Heuvel guníʼ ni bizaaca
NAPAʼ 98 iza, ne maʼ ziniáʼ biaʼ setenta iza de cayuneʼ ni na Jiobá, Dios ni nadxieeʼ. Nabé huadideʼ lu stale guendanagana pur cani runeʼ cré. Dxi guca guiropa guendaridinde ni guca lu guidubi naca Guidxilayú, biseendacabe naa ti lugar ra biseguyoocabe binni ora cayaca guerra. Nabé guyuaaʼ triste raqué dede bineʼ xiixa ni bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ lu guidubi naca xquendanabaneʼ. Xcaadxi iza despué, bidxaagaluáʼ sti guendanagana ni nabé bininá naa. Peru rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur bidii lugar guneʼ ni na neca naná ca guendanagana ni bidxaagaluáʼ.
Lu beeu octubre, iza 1940 bichaa xquendanabaneʼ. Naa gulezaʼ Hilversum, tobi de ca guidxi ni nuu Países Bajos, ti guidxi huiiniʼ ni riaana 24 kilómetru de Ámsterdam. Ca dxi que cayuni mandar ca nazi. Xheelaʼ, Jaap de Jonge, nabé gunnaxhii naa. Dxi nápadu gaayuʼ iza de bichaganadu dxaapahuiiniʼ stidu ni láʼ Willy maʼ napa chonna iza. Cueʼ lídxidu guleza ti guendaxheelaʼ ni napa xhono xiiñiʼ, nabé pobre laacabe ne apena Dios randa ruyaanacabe ca xiiñicabe. Neca nabánicabe zaqué, gúpacabe ti hombrehuiiniʼ de biuuzaʼ ralídxicabe ni rudiicabe ra gasiʼ ne ni gó. Ngue runi guníʼ iqueʼ: «Xiñee guluucabe doo yánnicabe para gacanécabe sti binni pa nin ni gócabe qué gápacabe yaʼ». Ti dxi yesaanaʼ caadxi guendaró ra nuucabe ne raqué gunnaʼ naca hombrehuiiniʼ que precursor. Laabe guníʼnebe naa de Reinu stiʼ Dios ne de ca ndaayaʼ ni zedaneni lu Guidxilayú riʼ. Cani gúdxibe naa que yendácani ladxiduáʼ ne qué nindaa maʼ bizuluáʼ biindaʼ Biblia. Iza queca bidieeʼ naa Jiobá ne guyuaanisaʼ. Gudiʼdiʼ si ti iza, xheelaʼ laaca beeda gaca Testigu.
Neca huaxiéʼ nannaʼ de cani rusiidiʼ Biblia, peru ora gucaʼ testigu stiʼ Jiobá gunnaʼ maʼ nuaaʼ lade ti grupu ni qué riná gobiernu gucheeche diidxaʼ. Laaca gunnaʼ biseguyoocabe stale xpinni Cristu purtiʼ bicheechecaʼ stiidxaʼ Reinu. Neca gunnaʼ ngue, bizuluáʼ bicheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo ne bidieeʼ lidxeʼ para guiaana ca precursor ne ca binnigola ni riganna ca binni ridagulisaa. Laaca biquiiñecabe ralídxidu para cuʼ chaahuicabe libru ne revista ni cusiidiʼ de Biblia ni ruseendaʼ ca xpinni Cristu de Ámsterdam. Ne bichiicabe ti lona lúcani para gunda beedanécabe ni lu caadxi bicicleta ni zanda guaʼ cani. ¡Aque nadxibalú ca xpinni Cristu que ne guizáʼ gunnaxhiicaʼ ca bíʼchicaʼ ne ca bizáʼnacaʼ xa! Bisihuínnicabe qué nidxíbicabe ñáticabe pur ca xpinni Cristu que (1 Juan 3:16).
«Ñee zandaaluʼ la? amá»
Xhoopaʼ beeu de guyuaanisaʼ beeda chonna puliciá para gudxieenacaʼ ndaaniʼ lídxidu. Qué nidxélacabe ca libru ne ca revista ni nápadu ndaaniʼ roperu stidu, peru bidxélacabe cani guluʼdu xaʼnaʼ cama. Oraqueca gúdxicabe naa chiniáʼ laacabe ra oficina stícabe ni nuu Hilversum. Ora gudiidxeʼ xiiñeʼ ante chiné ca puliciá que naa gunabadiidxabe: «Ñee zandaaluʼ la? amá». Para gudxeʼ laabe: «Coʼ jñaaʼ, qué zandaadiáʼ. Nagasi maʼ guibiguetaʼ». Peru gudiʼdiʼ ti iza ne xhoopaʼ beeu para bibiguetaʼ gudiidxeʼ xiiñeʼ sti biaje.
Xi bizaaca despué yaʼ. Yené ti puliciá naa ndaaniʼ ti tren ni zeʼ guidxi Ámsterdam para gucaacabe naa cueeʼ ruaaʼ diidxaʼ. Gucaláʼdxicabe nucaacabe naa niniéʼ pa naca chonna hombre de Hilversum testigu stiʼ Jiobá. Naa gudxeʼ laacabe: «Ni runebiaayasiáʼ nga hombre riʼ, purtiʼ rutoobe leche». Ne dxandíʼ ni gudxeʼ laacabe que, purtiʼ xpinni Cristu que risaana leche ralidxi binni. De raqué gudxeʼ laacabe: «Peru pa racaláʼdxitu gánnatu pa nácabe testigu stiʼ Jiobá la? laguinabadiidxaʼ laabe ne cadi guinabadiidxatu naa». Cumu qué ninaʼyaʼ nibeeʼ ruaaʼ diidxaʼ la? gudápacabe luaʼ ne biseguyoocabe naa ndaaniʼ lidxi guiibaʼ ne raqué guyuaaʼ chupa beeu. Ora gunna xheelaʼ paraa naguucabe naa la? yesaanabe lari ni gacuaʼ ne ni guendaró ni gahuaʼ. Despué, lu beeu agosto iza 1941 biseendacabe naa Ravensbrück, ti lugar ra biseguyoocabe gunaa dxi guca guerra, lugar que nabé bininácabe binni. Ne laani nuuni ndaaniʼ guidxi Alemania, biaʼ 80 kilómetru ladu guiaʼ de Berlín.
«Qué chiguizaaláʼdxiluʼ jñaaʼ»
Ora yendadu lugar que gúdxicabe laadu zanda guibiguétadu ralídxidu pa guni firmardu ti guiʼchiʼ ra na maʼ qué zácadu testigu stiʼ Jiobá. Peru qué ñuneʼ firmar ni, ne pur ngue gupa xidé bidieeʼ laacabe guiráʼ cani ziniáʼ ne guyuaaʼ ndaaniʼ bañu para guxha lari ladeʼ. Raqué binebiaʼyaʼ stale gunaa Testigu ni zeeda de Países Bajos. Bidiicabe laadu ti bladuʼ, ti taza, ti gudxara ne uniforme ni rácucabe raqué, ne luni cá ti triángulo color violeta ni rusihuinni gadxé laadu de xcaadxi binni. Primé gueelaʼ que guluucabe laadu ndaaniʼ ti lugar ra riguucabe binni chupa chonna si gubidxa. Qué huayuudxí guunaʼ dede dxi gunaazecabe naa, peru raqué huaxa biinaʼ. Dede cacaalaʼdxeʼ guniéʼ: «Xi gácaxa de naa yaʼ. Pabiáʼ zandaa raríʼ pue». Dxandíʼ, cumu deruʼ chupa chonna beeu de cayuundaʼ Biblia la? caʼruʼ guneʼ sentir nuaaʼ gaxha de Jiobá. Cayaadxaruʼ guiziideʼ jma. Sti dxi que, ora bitiidicabe lista zándaca biiyaʼ ti gunaa Testigu de Holanda nuaaʼ triste, purtiʼ gúdxibe naa: «Qué chiguizaaláʼdxiluʼ jñaaʼ. Gastiʼ zanda guniná laanu».
Ora biluxe bitiidicabe lista que, bichaacabe laadu de lugar, ne raqué bidxaagalú gayuaa gunaa Testigu laadu ni zeedacaʼ de Países Bajos ne de Alemania. Caadxi de ca gunaa que maʼ zinecaʼ jma de ti iza de nuucaʼ raqué. Ora bidxaagaʼ laacabe nabé bidii ngue stipa naa ne guluuni gana naa. Nabé bidxagayaaʼ ora biiyaʼ nabé nayá ra nuucabe que de xcaadxi lugar. Ne guiráʼ cani nuu raqué nánnacaʼ cadi nayá si lugar que, sínuque laaca qué ribáʼnacabe ne qué riníʼcabe diidxaʼ guidxa, o diidxaʼ dxabaʼ, ne laaca qué ridíndecabe raqué. Neca nabé runinácabe binni ra biseguyoocabe laadu que la? lugar huiiniʼ ra guluucabe laadu que, beeda gácani casi ti isla huiiniʼ ni nuu galahuiʼ nisadóʼ ra dxaʼ stale cosa nadxabaʼ.
Modo bibánidu ra biseguyoocabe laadu
Raqué nabé bínidu dxiiñaʼ ne huaxiéʼ ni gudoʼdo. Riásadu telayú biaʼ a las cinco ne óraque rutiidicabe lista. Ca gunaa ni cayapa raqué rucaacaʼ laadu guzuhuaʼdu galaa patiu que biaʼ ti hora neca cayaba dxacha nisaguié o caxidxi rayu. Huadxí biaʼ a las cinco, ora maʼ biluxe bínidu stale dxiiñaʼ, rutiidicabe lista sti biaje. Óraque ridoʼdo ti ndaa pan ne caadxi sopa ne de racá rigátadu purtiʼ guizáʼ maʼ bidxágadu.
Guiráʼ dxi, menu si domingu rúnidu dxiiñaʼ ra ranchu, raqué ruchuuguaʼ trigu ne ti gandxu naduxhuʼ ni rábicabe hoz, rigaañedu para gúnidu zanja ne rusiayaʼ chiqueru. Neca nabé naná dxiiñaʼ que ne raca biidiʼ ladi binni raqué la? gunda bineʼ cani purtiʼ nahuiineruáʼ ne napaʼ stale stipa. Ni guluu gana naa nga guʼndaʼ ca diidxaʼ riuundaʼ stiʼ Reinu laga cayuneʼ dxiiñaʼ. Peru ca dxi que guizáʼ maʼ cabanaʼ xheelaʼ ne xiiñeʼ.
Neca huaxiéʼ guendaró rudiicabe laadu, guiradu rúnidu stipa pur cueedu ti ndaa pan guiráʼ dxi ti jma gápadu ni guidoʼdo domingu, dxi ridagulisaadu para guinidu de ca tema ni zeeda lu Biblia. Dxandíʼ, qué ñápadu nin ti libru ne revista, peru nabé guyuuláʼdxidu gucaadiágadu ca gunaa huaniisi de Alemania ora gusiénecaʼ cani cusiidiʼ Biblia. Dede gunda bietenaláʼdxidu guendaguti stiʼ Cristu raqué.
Bireeʼ gana, bichiiñaʼ xquendabiaaneʼ naa ne guluucabe gana naa
Nuu tiru rucaacabe laadu gúnidu dxiiñaʼ para ca soldadu stiʼ ca nazi. Cumu cadi jneza chuʼ ca Testigu lu política la? guiráʼ ca gunaa xpinni Cristu qué rinacaʼ gúnicaʼ ca dxiiñaʼ que, ne naa yenandaʼ ejemplu stícabe purtiʼ gúcacabe nadxibalú. Pur ngue biʼniʼ castigárcabe laadu, ne gudiʼdiʼ dxi para bidiicabe ni gudoʼdo ne bicaacabe laadu guzuhuaʼdu xadxí laga cutiidicabe lista. Ti biaje biseguyoocabe laadu cuarenta dxi ndaaniʼ ti lugar ra gastiʼ nin ti cosa ni guchaa laadu ca dxi cayaba nanda que.
Gatigá rábicabe laadu, ca testigu stiʼ Jiobá, zanda guireʼdu ne guibiguétadu ralídxidu pa guni firmardu ti guiʼchiʼ ra na maʼ qué zácadu testigu stiʼ Jiobá. Nabé biree gana dxi maʼ napaʼ ti iza de nuaaʼ Ravensbrück. Cumu nabé napaʼ gana guuyaʼ xheelaʼ ne xiiñeʼ la? guyaa ra nuu cani cayapa que ne gunabaʼ laacaʼ guiʼchiʼ que ne bineʼ firmar ni.
Ora gunna ca gunaa Testigu ni nuu raqué xi bineʼ la? caadxi de laacaʼ maʼ qué ninacaʼ nidxaagacaʼ naa. Peru Hedwig ne Gertrud, chupa gunaa xpinni Cristu ni jma huaniisi de Alemania, bidxíñacaʼ naa ne guniʼcaʼ nadxiicaʼ naa. Laga cayúnidu dxiiñaʼ ndaaniʼ chiqueru bihui que, bisiénecabe naa pabiáʼ risaca nga cadi guchéʼnenu Jiobá ne laaca gúdxicabe naa cadi naquiiñeʼ gusaana de gúninu ni nabe purtiʼ nadxiinu laabe. Cumu gúpacabe naa ne gunnaxhiicabe naa casi xiiñicabe la? bicaani naa guiníʼ iqueʼ.a Nannaʼ cadi jneza ni bineʼ que, ngue runi gucalaʼdxeʼ nuxhiayaʼ firma stinneʼ. Ti huadxí bizeeteʼ lu tobi de ca gunaa Testigu que xi racalaʼdxeʼ guneʼ. Zándaca biuudiaga tobi de ca soldadu que ni guniéʼ, purtiʼ gueelaʼ queca guleecabe naa ne bidxiibacabe naa lu tren para guibiguetaʼ Países Bajos. Dede yanna rietenalaʼdxeʼ tobi de cani rapa raqué, casi ñaca cayuuyaruáʼ lube ora gúdxibe naa: «Lii nácarouʼ tobi de ca Bibelforscher [Cani ruundaʼ Biblia] ne qué ziuu dxi gusaana de gácaluʼ ni». Óraque bicabeʼ laabe: «Dxandíʼ ni naluʼ ca. Pa náʼ Jiobá la? qué zusaanaʼ de gacaʼ tobi de laacabe». Peru guníʼ íqueruaʼ xi ñanda ñuneʼ para nuxhiayaʼ firma stinneʼ que.
Tobi de ca cosa ni cá lu guiʼchiʼ que na: «Né ni cá lu guiʼchiʼ riʼ cudieeʼ stiidxaʼ maʼ qué racalaʼdxeʼ gacaʼ tobi de ca ni nuu lu Grupu de binni ni ruundaʼ Biblia ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú». Ora bietenaladxeʼ ni na ca diidxaʼ ca la? guníʼ iqueʼ gucheecheʼ diidxaʼ sti biaje. Ne nga nga ni bineʼ lu beeu enero iza 1943, despué de bibiguetaʼ ralidxeʼ. Peru nannaʼ ti cosa, pa guibiguetaʼ guinaazeʼ ca nazi naa sti biaje canagucheecheʼ stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios la? jma naná modo gusabanácabe naa.
Para guluéʼ Jiobá qué racalaʼdxeʼ gusaanaʼ de guneʼ ni na la? bineʼ invitar ca xpinni Cristu ni risaana correu ne ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa guiaanacaʼ ralidxeʼ sti biaje. ¡Nabé rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá purtiʼ bidii lugar gusihuinneʼ sti biaje nadxieeʼ laa ne xquidxi!
Ti yuubaʼ nabé naná
Chupa chonna beeu ante guiluxe guendaridinde que, naa ne xheelaʼ gudídidu ti yuubaʼ nabé naná. Lu beeu octubre iza 1944 gupa xiiñeʼ ti guendahuará ni láʼ difteria. Qué nindaa guca xiroo guendahuará que dede guti xhuncu xiiñeʼ chonna gubidxa despué, dxi deruʼ nápabe xhono iza.
Nabé naná guca para laadu gunítidu xiiñidu. Zanda guiniéʼ jma naná yuubaʼ gupaʼ pur guti xiiñeʼ que guiráʼ ni bizaacaʼ Ravensbrück. Neca gudídidu stale yuubaʼ nabé naná, ca diidxaʼ ni zeeda lu Salmo 16:8 gudixhedxícani ladxidoʼdo: «Naguixheʼ Jiobá nezaluáʼ ora tiica si. Purtiʼ laabe nuube ladu derechu stinneʼ, qué zucaa biequedícabe naa». Naa ne xheelaʼ nanna dxíchidu ziasa xiiñidu de lade gueʼtuʼ ora guindisaʼ Dios ca binni ni maʼ guti. Qué nixéledu de xquidxi Dios ne laaca qué nusaanadu de nucheechedu diidxaʼ né stale gana. Dede dxi guti xheelaʼ lu iza 1969, gucanebe naa guneʼ ni na Jiobá ne zacá gusihuinneʼ rudieeʼ xquíxepeʼ Jiobá pur guiráʼ ni huayuni pur laadu.
Ca ndaayaʼ ni napaʼ ne cani huasiecheʼ naa
Ni nabé huasiecheʼ naa lu ca últimu iza riʼ nga guidxaagaʼ ca xpinni Cristu ni cayuni xhiiñaʼ Dios casi ca precursor. Cásica ca iza guca guendaridinde lu guidubi naca Guidxilayú que, dede yanna zuxaleʼ ndaga ralidxeʼ para ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ne xheelacaʼ ca dxi maʼ nexheʼ chigánnacaʼ laadu. Ne tobi de ca guendaxheelaʼ ni guleza ralídxidu trece iza nga Maarten Kaptein ne xheelaʼ Nel. Dxi mayaca gati Nel, gupaʼ laabe chonna beeu ne biiyaʼ laabe dede dxi gútibe. Nabé risaca para naa guidxaagaʼ laacabe ne xcaadxi xpinni Cristu ni nabeza neza ralidxeʼ.
Ti cosa ni nabé bisiecheʼ naa nga ni bizaaca lu iza 1995, dxi biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ Ravensbrück para guietenaláʼdxicabe ni bizaaca raqué. Bibiguetaʼ biiyaʼ ca gunaa xpinni Cristu ni bidaguayuaaniáʼ raqué, cani qué huayuuyaʼ raca jma de cincuenta iza. Qué ziuu dxi gusiaandaʼ dxi biiyaʼ laacabe. Ne dxi que guluusaadu gana laadu para cadi gusaana de cuézadu dxi guibiguetaʼ guibani ca binni ni nadxiidu.
Sicaríʼ guníʼ apóstol Pablu lu Romanos 15:4: «Irá ni ucuá lu Xquiʼchi Dios ucuá para usiidi laanu, ti pur laani gata dxí ladxidóʼ no ne cadi ixhacalaʼdxi nu. Ne zacá cadi guiaana nu de icá lú nu Dios». Nabé rudieeʼ xquíxepeʼ Dios pur nga, purtiʼ ora ricá luaʼ Dios racaneni naa guneʼ ni nabe ne gusihuinneʼ rudieeʼ xquíxepeʼ laabe pur guiráʼ ni huayúnibe pur naa, neca naná ca guendanagana ni bidxaagaluáʼ.
[Ni cá ñee yaza]
a Pur cani guca dxiqué, qué ñanda ninabadiidxacabe Betel ni nuu Brooklyn xi zanda gúnicabe ora chuʼ tuuxa xpinni Cristu lu política, ngue runi gadxé gadxé modo biʼniʼ chaahuicabe ca guendanagana que ne bíʼnicabe ni modo biénecabe.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]
Naa ne Jaap xheelaʼ (1930)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]
Willy, dxaapahuiiniʼ stidu dxi napa xhono iza ▸
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 12]
Dxi bidagulisaadu sti biaje lu iza 1995. Naa nga gunaa ni zuba cueʼ hombre ni nuu lu primé fila ca