BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 15/3 yaza 24-28
  • Gusihuínninu nexhenanu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gusihuínninu nexhenanu
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Gatananu casi Noé
  • Noé ne binnilidxi bisihuínnicaʼ nexhenacaʼ
  • Bisihuinni Moisés nexhená
  • «Lachuu listu ne lagataná»
  • Guzanebe Dios ni dxandíʼ
    Chinándanu ejemplu stiʼ cani gupa fe
  • Guzanebe Dios ni dxandíʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Bilabe ne bilá «xcadxe binni»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2013
  • Xiñee guluu ndaayaʼ Dios Noé ne xiñee naquiiñeʼ gánnanu de laani
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 15/3 yaza 24-28

Gusihuínninu nexhenanu

«Naquiiñe gataná tu. Pacaa mala zuhuaa Hombre Biseenda Dios guʼya tu.» (MAT. 24:44)

1, 2. 1) Xii nga ruzeeteʼ Biblia zeeda gaca casi ora nucaalú ti beedxeʼ tuuxa. 2) Xi naquiiñeʼ gúninu para cadi gátinu.

TI HOMBRE nabé runibiáʼ stale binni laa purtiʼ maʼ stale iza ziné de rusidóʼ maniʼ duxhuʼ, casi tigre de Bengala ne riguitenebe laacame nezalú stale binni ne qué huayácabe gastiʼ. Hombre riʼ guníʼ sicaríʼ: «Para naa la? ti premiu ni jma risaca lu guidxilayú riʼ nga ganda chuaaʼ gaxha de ti maniʼ duxhuʼ ne cadi gúnime naa gastiʼ». Peru 3 stiʼ octubre de iza 2003, biaaxha tobi de ca beedxeʼ quichiʼ stibe que luguiabe, maniʼ que nanaa 170 kilu. Ndiʼ bisihuinni cadi dxandíʼ diʼ zanda chuʼ tuuxa binni nezalú ti maniʼ duxhuʼ sin gúnime laa gastiʼ. Casi guca hombre ni rusidóʼ maniʼ duxhuʼ que, laabe cadi cabézabe ñaaxha maniʼ que luguiabe.

2 Ni bizéʼtenu ca culuiʼni laanu xi chiguni ti «mani» ni rieeteʼ lu Biblia, ne pur nga naquiiñeʼ gatananu (biindaʼ Apocalipsis 17:15-18). Biblia maca guníʼ, neca zadxagayaa binni ni, peru maniʼ xiñáʼ ni napa «chii cachu» —ni zeeda gaca Naciones Unidas ne guiráʼ ca gobiernu ni nuu yanna riʼ— zucaalucaʼ sti cosa ni nuu lu guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ ne zunidecaʼ ni. Tu dé ndiʼ caninu yaʼ. Laani nga guiráʼ ca religión ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ ni nuu lu guidxilayú riʼ, ni zeeda gaca casi ti gunaa dxabaʼ ni runibiáʼcabe laa casi Babilonia guidxi roʼ. Qué gánnadinu padxí ne pora guiaaxha maniʼ xiñáʼ ca luguiáʼ ca religión ca (Mat. 24:36). Ni nánnanu nga málasi gunduuxeʼ maniʼ ca laacabe ne maʼ cadi candaa diʼ para gaca ni (Mat. 24:44; 1 Cor. 7:29). Despué de gaca guiráʼ ndiʼ, zeeda Cristu para gunduuxeʼ guiráʼ ca binni malu ca ne gulabe ca xpínnibe ni qué nucheené laabe. Nga runi, naquiiñeʼ gusihuínninu nexhenanu (Luc. 21:28). Ni zacané laanu para gúninu ni nga, guidúʼndanu de ni bizaaca chupa chonna de ca xpinni Dios ni bisihuínnicaʼ lu xquendanabánicaʼ gutanacaʼ, ne pur nga gunda biiyacaʼ ora guca ca diidxaʼ bizabiruaa Dios. Ñee rizíʼdinu xiixa de ni bizaacacabe ca la?

Gatananu casi Noé

3. Xiñee guca nagana para Noé guni ni na Dios sin guchee.

3 Noé bisihuinni nexhená, ngue runi gunda biiyabe ora guca ni bizabiruaa Dios, neca nabé feu modo nabani binni ca dxi que. ¡Guiníʼ íquenu xi guiráʼ guendanagana bidxaagalube! Ca ángel ni bidxiideche Dios que beeda gácacaʼ casi hombre de guidxilayú ne bichaganacaʼ ca gunaa sicarú de dxiqué. Ora gúpacabe xiiñicabe la? beeda gácacaʼ jma nadipaʼ que binni guidxilayú ne jma naróʼbacaʼ, laacaʼ nga «ca binni ni guca nadipaʼ» dxiqué, cani biquiiñeʼ poder stiʼ para guchíbicaʼ binni o guninacaʼ laacabe (Gén. 6:4). Ca gigante que nabé malu gúcacaʼ ne gunna binni xi guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ bíʼnicaʼ. Cumu biiyaʼ binni ximodo laacabe la? bicaani laacaʼ guiníʼ íquecaʼ cásica laacabe ne gúnicaʼ cásica rúnicabe. Pur ngue la? Jiobá, Dios ni jma nandxóʼ guníʼ zazaaca ti cosa ne pur ngue zaluxe xquendanabani ca binni malu nabani dxiqué. Biblia na: «Despué de nga guníʼ Jiobá: “Dxandipeʼ maʼ qué ziuuruʼ dxi gacané espíritu stinneʼ hombre, purtiʼ laaca beela laa. Nga runi, ca dxi guibánibe zandaani ti gayuaa gande iza» ne laaca ruzeeteʼ ni ca diidxaʼ riʼ: «Ngue runi biiyaʼ Dios guidxilayú ne, ¡biiyaʼ!, nabé maʼ feu modo nuuni purtiʼ guiráʼ ca binni que puru ni cadi jneza cayúnicaʼ lu guidxilayú» (Génesis 6:3, 12).a

4, 5. Xiñee zanda guininu cásica modo guyuu dxi bibani Noé que zacaca nga tiempu stinu riʼ.

4 Jesús guníʼ ca dxi stinu riʼ zaca cani casi ca tiempu bibani Noé (Mat. 24:37). Ca dxi stinu riʼ, guirutiʼ zanda guiníʼ cadi cucaa ca demonio ca binni guni cosa malu (Apo. 12:7-9, 12). Neca dxiqué gunda gúcacabe casi binni, yanna maʼ qué zanda diʼ gúnicabe ni. Peru neca zacá cadi cusaanacabe de quítecabe ique cani nahuiiniʼ ca ne ca binni huaniisi. Neca cadi cayuuyaʼ binni ca demonio ca, peru laacabe riuuláʼdxicabe gúʼyacabe ca cosa dxabaʼ ni rucaacabe binni guni casi chúʼnecaʼ ni cadi xheelacaʼ (Efe. 6:11, 12).

5 Stiidxaʼ Dios na «huayuuti [Binidxabaʼ] binni» ne laabe nga «naaze dxiichi[be] enda guti» lu nabe (Juan 8:44; Heb. 2:14). Nánnanu qué zanda diʼ guuti Binidxabaʼ binni guidxilayú. Peru zanda uguube ndaaniʼ ladxidoʼcaʼ ne ndaaniʼ íquecaʼ gúnicaʼ cosa malu dede guuticaʼ binni. Pur nga zanda guiénenu xiñee lade 142 xcuidihuiiniʼ de Estados Unidos, ruuti binni tobi de laacaʼ. Nanna dxíchinu cásica guyuu Jiobá xizaa pur guiráʼ guendaridinde ni guyuu dxi bibani Noé que, zacaca nga ruuyabe cani tiempu riʼ, ñee raʼbuʼ qué zuni Dios gastiʼ pur gucueeza cani, casi ñaca niguiidxi násibe la?

6, 7. Ximodo bisihuinni Noé ne binnilidxi ridxíbicaʼ Dios ne naguidxi fe sticaʼ.

6 Despué Jiobá gudxi Noé zeedané ti Nisaguié naroʼbaʼ para gunduuxeʼ «guiráʼ binni» malu que (Gén. 6:13, 17). Ngue runi gúdxibe laa guzáʼ ti arca, ni zeeda gaca casi ti caja nabé naroʼbaʼ. Nagueendaca bizulú Noé ne binnilidxi bizaʼcaʼ arca que. Bizuubacabe stiidxaʼ Dios ne zaqué bisihuínnicabe nuucabe listu dxi gulidxi Dios cuenta guiráʼ binni malu que. Xi guenda bicaa laacabe gúnicabe zacá yaʼ.

7 Laacabe bíʼnicabe ni purtiʼ nabé naguidxi fe ni gúpacabe Dios ne purtiʼ dxandíʼ bidxíbicabe laabe (Gén. 6:22; Heb. 11:7). Cumu naca Noé xaíque stiʼ binnilidxi la? guyuube gaxha de Jiobá ne qué ñúnibe ca cosa malu ni biʼniʼ ca binni bibani ca dxi stibe que (Gén. 6:9). Laaca nánnabe cadi naquiiñeʼ chinanda ca binnilídxibe xpiaʼ ca binni malu que ne cadi naquiiñeʼ gucaalucaʼ binni. Nin tobi de laacabe cadi naquiiñeʼ guníticabe tiempu stícabe lu ca cosa ni runi binni guiráʼ dxi. Dios maʼ bidii laacabe ti dxiiñaʼ, ne pa gúnicabe ni zalácabe. Biblia na: «Bizáʼ ti arca para lii ne biquiiñeʼ yaga ni napa tini. Biʼniʼ cuartuhuiiniʼ ndaaniʼ arca ca, ne napa xidé xhúbiluʼ alquitrán ndaaniʼ ni ne guidubi ladi ni». «Ne cayuneniáʼ lii ti pactu, ne napa xidé chuʼluʼ ndaaniʼ arca ca, lii ne ca xiiñiluʼ ne xheelaluʼ ne xheelaʼ ca xiiñiluʼ.» (Génesis 6:14, 18.)

Noé ne binnilidxi bisihuínnicaʼ nexhenacaʼ

8. Ximodo nánnanu de guidubi ladxidóʼ binnilidxi Noé biʼniʼ ni na Dios.

8 Neca jma riníʼ Biblia de relatu stiʼ Noé, xheelabe ne ca xiiñibe laaca bíʼnicaʼ ni na Dios. Zacá ni pur ni bisiene Ezequiel, ti ni riguixhená de dxiqué ora guníʼ, xi ñácaxa pa nibani ca xiiñiʼ Noé tiempu stibe. Nabe, ca xiiñiʼ Noé qué ñanda diʼ nilacaʼ purtiʼ si bixhózecaʼ guca ti hombre ni biʼniʼ ni jneza. Cumu maʼ huaniisicabe la? maʼ zanda cuícabe xi gúnicabe. Ngue runi, zanda guininu pur bizuubacabe diidxaʼ ne bisihuínnicabe nadxiicabe Dios ne ca ley stiʼ nga bilácabe (Eze. 14:19, 20). Guiráʼ ca binnilidxi Noé bisihuínnicaʼ lu guiráʼ ni bíʼnicaʼ nápacaʼ fe, bíʼnicabe cani gudxi Noé laacabe ne bíʼnicabe dxiiñaʼ ni bidii Jiobá laacabe ne qué nudiicabe lugar nucueeza xiixa laacabe de ñúnicabe ni.

9. Tuu nga cani cayuni stipa tiempu stinu riʼ pur gusihuínnicaʼ nápacaʼ fe cásica gupa Noé.

9 Tiempu riʼ, nabé riéchenu ora guidúʼyanu stale de cani naca xaíque ndaaniʼ ti familia cayúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ejemplu stiʼ Noé. Guirácabe nánnacabe cadi naquiiñeʼ si gudiicabe ni gó binnilídxicabe, ra gasi, ni gacu ne guseendacabe laacaʼ scuela, sínuque laaca naquiiñeʼ gacanécabe laacaʼ chuʼcaʼ gaxha de Dios. Ora gúnicabe zacá, rusihuínnicabe nexhenácabe ora gueeda dxi stiʼ Jiobá.

10, 11. 1) Ximodo biʼniʼ sentir Noé ne binnilidxi ora nuucaʼ ndaaniʼ arca que. 2) Xi guendarinabadiidxaʼ naquiiñeʼ gúninu laca laanu.

10 Zándaca Noé, xheelaʼ, ca xiiñiʼ ne ca xuaalidxi gulézacaʼ cincuenta iza para biluxe arca que. Bixuiʼlú xi guiráʼ dxiiñaʼ bíʼnicabe. Bicuí sícabe arca que guxúbicabe tini guidubi naca ni, bichácabe ni gócabe ndaaniʼ ni ne guluucabe ca maniʼ que. Nanna dxíchinu guyuucabe ne bireecabe ndaaniʼ ni stale biaje. Ne 17 stiʼ guiropa beeu stiʼ iza 2370 ante gueeda Jesús guyuucabe ndaaniʼ arca que ne biseeguʼ Jiobá puertaʼ stini. Despué de ngue biaba dxacha nisaguié que. Peru cadi ti nisaguié naroʼbaʼ si nga ni biaba, sínuque casi ñaca nixeleʼ guibáʼ ca ne bilaateʼ ca nisa que lu Guidxilayú riʼ, ne pur ngue biniibi arca que cheríʼ chericaʼ lu nisa que (Gén. 7:11, 16). Fuera de arca que, cayati ca binni que guiiguʼ, peru ndaaniʼ ni guirutiʼ tu ñacaná. Ximodo raʼbuʼ biʼniʼ sentir Noé ne binnilidxi yaʼ. Nanna dxíchinu bidiicabe xquíxepeʼ Jiobá ne guníʼ íquecabe sicaríʼ: «¡Nabé galán nga canazanedu Dios ni dxandíʼ ne rusihuínnidu néxhenadu!» (Gén. 6:9). Yanna bixuiʼlú ni chiguininu riʼ. Cásipeʼ gudiʼdiʼ Armagedón, ne lii nabániluʼ. Guníʼ ique pabiáʼ sicarú dxi ca. Ñee cadi dxandíʼ nabé nayecheʼ nuu ladxidoʼloʼ ne cudiiluʼ xquíxepeʼ Jiobá laga zuhuaaluʼ raqué la?

11 Dios ni jma nandxóʼ cayabi laanu zunitilú guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ, ne gastiʼ qué zucueeza laabe de gúnibe ni. Peru cada tobi de laanu naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa: «Ñee dxandíʼ runeʼ cré zaca guiráʼ xixé ni maʼ bizabiruaa Jiobá ne zácacani tiempu caquiiñeʼ gácacani la? Pa zacá ni, naquiiñeʼ gusihuínninu nuunu listu ne cadi guiaandaʼ laanu nin ti ratu huiiniʼ maʼ gaxha nuu «dxi stiʼ» Jiobá (2 Ped. 3:12).

Bisihuinni Moisés nexhená

12. Xi ñándaca nucaa Moisés nusaana de ñuni ni na Dios.

12 Yanna guininu de ejemplu stiʼ Moisés. Para binni guidxilayú, nabé galán modo bibánibe Egipto. Cumu gucuaa xiiñidxaapaʼ faraón laabe casi xiiñiʼ la? zándaca nabé biʼniʼ respetárcabe laabe. Nánnanu gudobe guendaró ni jma nanixe, gúpabe lari risaca ne guiráʼ clase luju. Ne laaca guyebe scuela ni jma risaca tiempu stibe (biindaʼ Hechos 7:20-22). Ne zándaca ñaananebe stale bidxichi de herencia.

13. Xi gucané Moisés cadi gusiaandaʼ cani bizabiruaa Dios.

13 Zándaca bixhoze ne jñaa Moisés bisiidicaʼ laabe dede nahuiinibe cadi jneza nga guni adorar binni bidóʼ, cásica runi ca egipciu (Éxo. 32:8). Laabe qué nudiibe lugar nucaa guiráʼ cani rusiidicabe ndaaniʼ ca scuela que laabe nusaanabe religión ni dxandíʼ, nin guiráʼ ni gúpabe ndaaniʼ palaciu que. Nanna dxíchinu guníʼ ique chaahuibe lu cani gudxi Jiobá ca bixhoze gólabe chiguni ne laabe gúpabe stale gana gusihuínnibe nexhenabe para gúnibe ni na Jiobá. Nga runi, ora guyebe ra nuu ca israelita que gunda guniʼbe: «Nga runi caniéʼ: zabee laatu de guendananá cadíʼditu lu naʼ ca egipciu ne ziniáʼ laatu lu layú stiʼ ca cananeu stiʼ ca hitita stiʼ ca amorreu stiʼ ca perizita stiʼ ca heveu ne stiʼ ca jebuseu, ra nuu ti layú ra ridá leche ne dxiña yaga”» (Éxodo 3:17).

14. Xi ca cosa ndiʼ bicaa Moisés gusihuinni pa napa fe ne pa nadxibalú.

14 Ca dios ni biʼniʼ adorar ca egipciu que cadi nabánicaʼ, peru Moisés biiyabe Jiobá casi ti Dios ni nabani. Laabe bibánibe «casi ñaca cayuuya be Dios neca qué rihuinni» ne biʼniʼ crebe zadxiña dxi zaree guidxi Israel de esclavu, neca qué gánnabe padxí gácani (Heb. 11:24, 25, 27). Cumu maʼ racaláʼdxibe guiree ca bíʼchibe hebreu que de esclavu la? ti dxi bilabe tobi de laacaʼ de lu naʼ ti egipciu ni caguiñe laa (Éxo. 2:11, 12). Peru cumu caʼruʼ guidxiña dxi naguixhe Dios para laani la? bixooñebe de raqué ne guyebe ti guidxi zitu. ¡Nanna pabiáʼ nagana guca para laabe chindézabe lu ti desiertu ra gastiʼ ni gó binni despué de gúpabe guirani Egipto yaʼ! Neca zaqué la? bisihuínnibe nexhenabe. Ximodo yaʼ. Ora gulézabe gúnibe ni gabi Dios laabe. Ne pur ngue, gunda biquiiñeʼ Jiobá laabe para guleebe xquidxi de esclavu despué de cuarenta iza. Moisés bizuubaʼ diidxaʼ ne bireebe de Madián para bibiguétabe Egipto. Yánnaruʼ nga maʼ bidxiña dxi gúnibe dxiiñaʼ stiʼ Dios, peru yanna la? maʼ chigúnibe ni modo na Dios (Éxo. 3:2, 7, 8, 10). Neca guca Moisés ti hombre ni «jma nadóʼ lade guiráʼ ca hombre ni guyuu lu guidxilayú» nánnanu biquiiñebe fe ne gúcabe nadxibalú para yeguzuhuaabe nezalú faraón (Núm. 12:3). Ne cadi ti biaje si diʼ bíʼnibe ni, sínuque bíʼnibe ni stale biaje, lu cada plaga biaba, ne qué gánnadibe xpanda biaje zabiguétabe nezalú rey que.

15. Neca guyuu biaje qué ñaca ni gudixhe ique Moisés, xiñee qué nusaanabe de nuyúbibe modo nusisácabe Jiobá.

15 Ne lu sti cuarenta iza gudiʼdiʼ que, dede 1513 hasta 1473 ante de ca dxi stiʼ Jesús, qué ñaca ni guleza Moisés stale biaje. Neca zacá, qué nusaanabe de nusisácabe Jiobá ne gúdxibe ca israelita gúnicaʼ zaqueca (Deu. 31:1-8). Xiñee bíʼnibe zaqué yaʼ. Purtiʼ guyuuláʼdxibe gusihuínnibe Dios nga napa derechu de guni mandar. Jma gucuá íquebe gusisácabe lá Dios ne gunibiáʼ binni laa que laabe (Éxo. 32:10-13; Núm. 14:11-16). Tiempu riʼ, laaca naquiiñeʼ gusihuínninu nuunu pur Jiobá ne pur gobiernu stibe neca guidxaagalunu stale guendanagana ne nuu biaje qué gaca ni naguixhe íquenu, ne naquiiñeʼ guni crenu guirutiʼ diʼ runi ca cosa ca jma jneza casi Jiobá (Isa. 55:8-11; Jer. 10:23). Ñee zacá runi sentirnu la?

«Lachuu listu ne lagataná»

16, 17. Xiñee nabé risaca para lii ca diidxaʼ ni zeeda lu Marcos 13:35-37.

16 Sicaríʼ guníʼ Jesús: «Lachuu listu ne lagataná. Lainíʼ né Dios purti qué ganna tu padxí ganda ora guendaʼ» (Mar. 13:33). Jesús gudixhená ca xpinni ne ca diidxaʼ ni maʼ bidúʼndanu ca ora guniʼbe xi seña zahuinni ora maʼ chiguinitilú ca cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ. Guidúʼndanu ca diidxaʼ ni riluxené ca diidxaʼ riguixhená ca, casi modo zeedani lu Marcos: «Lagataná purti qué ganna tu pora guendaʼ, pa casi guiaazi gubidxa o galaa gueela o telayú o siadóʼ. Cadi mala guedandaya laatu nisiaasi tu. Ni cayabe laatu ri la? cayabe irá binni: chuʼ listu» (Mar. 13:35-37).

17 Conseju ni maʼ bidúʼndanu ca rucaani laanu guiníʼ íquenu. Jesús guníʼ de guidapaʼ turnu stiʼ tuuxa binni ni rapa huaxhinni. Últimu turnu ca ruzulú ni las tres de la mañana ne rilúxeni ora riree Gubidxa, ne turnu ca nga ra jma nagana para gataná ti soldadu ni cayapa. Ne ca hombre ni ridinde ca nánnacabe óraca nga jma galán gucaalúcabe ca xhenemígucabe, purtiʼ óraca nga jma nagueenda chindácabe ca xhenemígucabe nisiaasiʼ. Ca dxi stinu riʼ, para Dios casi ora nisiaasiʼ ca binni guidxilayú, nga runi yanna nga jma naquiiñeʼ gúninu stipa para cadi gásinu. Jesús guníʼ: «Lachuu listu ne lagataná». Ne naquiiñeʼ gúninu zacá dede ora gunitilú Dios guiráʼ cosa malu ne ora maʼ guilanu de laacani.

18. Xi ti cosa nabé risaca zanda guni guiráʼ ca testigu stiʼ Jiobá.

18 Hombre ni rusidóʼ maniʼ ni bizéʼtenu ra bizulunu que bilabe de tigre de Bengala que. Peru Biblia na ora gueeda dxi stiʼ Jiobá ca qué zalá diʼ ca religión ni cadi dxandíʼ ca nin xcaadxi cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ (Apo. 18:4-8). Guiráʼ ca xpinni Dios, cásica cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi, naquiiñeʼ guiénenu xi tiempu nabáninu ne gúninu stipa para chuʼnu listu dxi ca, cásica biʼniʼ Noé ne binnilidxi. Nabáninu lade binni ni qué rusisaca Dios. Ca xaíque yuʼduʼ, ne cani qué runi cré Dios, runi búrlacaʼ ni bizáʼ guiráʼ xixé cosa. Cadi naquiiñeʼ diʼ guni crenu ca guendahuati riníʼcabe ca. Chinándanu ca conseju ni maʼ bidúʼndanu lu tema riʼ ne guyúbinu modo gusisácanu Jiobá ne guséʼgunu ruaa cani riníʼ mal de laabe, purtiʼ laabe nga, «Dios ni jma nandxóʼ lade guiráʼ dios [...], Dios ni jma naroʼbaʼ, ni jma napa poder ne naquiiñeʼ guidxibi binni laa» (Deu. 10:17).

[Cani cá ñee yaza]

a Para ganda guiéneluʼ jma de «ti gayuaa gande iza» ni rieeteʼ lu Génesis 6:3, biiyaʼ Torre stiʼ ni rapa 15 stiʼ diciembre 2010, yaza 30.

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xiñee jma risaca para Noé nga gacané binnilidxi chuʼ gaxha de Jiobá.

• Ximodo nga zeeda gaca ca tiempu nabáninu riʼ, casi ca dxi stiʼ Noé.

• Xiñee jma gucuá ique Moisés cani bizabiruaa Dios neca guyuu biaje qué ñaca ni gudixhe ique.

• Xi ca diidxaʼ riguixhená racané lii para chuʼluʼ listu.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]

Noé ne binnilidxi bíʼnicaʼ dxiiñaʼ bidii Jiobá laacaʼ né stale gana

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]

Gutaná Moisés purtiʼ biʼniʼ cré cani bizabiruaa Dios

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir