Gacanenu ca hombre ca ti guiniisicaʼ lu Stiidxaʼ Dios
«Dede yanadxí cásica rinaaze lu benda, zacaca zeda neu stale binni ra nuaaʼ.» (LUC. 5:10)
1, 2. 1) Xi biʼniʼ stale hombre ora binadiágacaʼ ni cusiidiʼ Jesús. 2) Xi zadúʼyanu lu tema riʼ.
JESÚS ne ca discípulo stiʼ canagucheechecaʼ diidxaʼ neza Galilea, raqué gudxíʼbacabe ndaaniʼ ti canuá para guyécabe ti lugar zitu. Peru yenanda ca binni que laacabe guriá nisa que. Lade ca binni que nuu biaʼ «gaayu mil hombre sin igaba gunaa ne baʼduʼ» (Mat. 14:21). Sti dxi bidxiña stale binni Jesús, purtiʼ racaláʼdxicaʼ guiándacaʼ ne gucaadiágacaʼ stiidxabe. «Tapa mil hombre [nuu raqué], sin nigaba gunaa ne baʼduʼ.» (Mat. 15:38.) Casi maʼ bidúʼyanu, lade cani yegucaadiaga Jesús ne guyuulaʼdxiʼ cani rusiidibe nuu stale hombre. Ne cabézabe guidale ca binni ni chuulaʼdxiʼ ganna ni cusiidibe. Ximodo nánnanu nga yaʼ. Purtiʼ despué de bíʼnibe ti milagru para gunaazeʼ ca discípulo stibe stale benda, gúdxibe Simón: «Dede yanadxí cásica rinaaze lu benda, zacaca zeda neu stale binni ra nuaaʼ» (Luc. 5:10). Né ca diidxaʼ riʼ cayabi Jesús laacabe zigucheechecabe diidxaʼ ra nuu guiráʼ binni, casi ora ñécabe guuzeʼ benda. Ne lade ca binni que zadxélacabe stale hombre ni ziuulaʼdxiʼ guiziidiʼ.
2 Cásica dxiqué, yanna riʼ laaca nuu hombre ni rucaadiaga laanu ora maʼ zigucheechenu stiidxaʼ Dios ne riuuláʼdxicaʼ gánnacaʼ jma de laabe (Mat. 5:3). Peru stale de laacabe ngasi nga ni runi ne maʼ qué rinacaʼ guiniisicaʼ jma lu stiidxaʼ Dios. Xi zanda gúninu pur laacabe yaʼ. Dxandíʼ, cadi puru si ra nuu ca hombre bicheeche Jesús diidxaʼ, peru bisiidibe stale cosa ni naquiiñeʼ gánnacabe. Cásica laabe, laanu laaca galán gúninu gacanenu ca hombre ca gudxiilucaʼ guiráʼ ni riguu xizaa laacaʼ. Guidúʼyanu chonna de cani jma ricá íquecabe: 1) ricá íquecabe ximodo guni ganárcabe ni gó binnilídxicabe, 2) ridxíbicabe xi guiníʼ ique binni de laacabe ne 3) runi sentírcabe qué zanda gúnicabe biaʼca runi stobi.
Ricá íquebe ximodo guni ganarbe ni gó binnilídxibe
3, 4. 1) Xii nga ni jma riguu xizaa stale hombre. 2) Xiñee nuu hombre jma ricá ique guni dxiiñaʼ que guni ni na Dios.
3 Ti biaje gudxi ti escriba Jesús: «Maistru, racaladxe chi nanda lii ratiica che luʼ». Peru ora gudxi Jesús laabe: «Naa nga Hombre Biseenda Dios ne qué gapa nin ra quixhe iqueʼ», maʼ gadxé si biiyabe ni óraque. Ruluíʼ si qué ñuulaʼdxiʼ escriba que ora gunna zándaca qué zapa ni gó o ra gasiʼ, ne qué ruzeeteʼ Biblia pa gúcabe discípulo stiʼ Cristu (Mat. 8:19, 20).
4 Stale hombre jma ricá ique gapa bueltu que guni ni na Dios. Jma riuuláʼdxicabe chécabe scuela roʼ ne gápacabe ti dxiiñaʼ ra guiaxácabe galán. Riníʼ íquecabe jma naquiiñeʼ guni ganar binni bueltu que guʼndaʼ Stiidxaʼ Dios ne gaca xhamigu laabe. Zándaca riuuláʼdxicabe cani rusiidiʼ Biblia, «peru jma rucaa ique ca[be] irá ni nuu ndaani guidxilayú, ne rudii ca[be] lugar quite bidxichi ique ca[be]» (Mar. 4:18, 19). Peru Jesús gucané ca discípulo stiʼ gúʼyacaʼ xii nga ni jma risaca, ne laanu zanda chinándanu ejemplu stibe.
5, 6. Xi gucané Andrés, Pedru, Jacobo ne Juan para gudiicaʼ cuenta jma risaca gucheechecaʼ diidxaʼ que gúnicaʼ dxiiñaʼ sticaʼ.
5 Andrés ne biʼchiʼ ni láʼ Simón Pedru gúpacaʼ ti negocio benda, ne laaca ngueca nga negocio gupa Zebedeu ne guiropaʼ xiiñiʼ, Juan ne Jacobo (Santiago). Galán runi ganárcabe, purtiʼ riyubirúcabe binni para guni xhiiñacabe (Mar. 1:16-20). Yanna, ora gudxi Juan ni Riguunisa laacabe tuu nga Jesús la? oraqueca bidiicabe cuenta maʼ bidxélacabe Mesías. Gudxi Andrés ni Simón Pedru biʼchiʼ, ne zándaca laaca guyé Juan ra nuu Jacobo biʼchiʼ para gúdxini laabe (Juan 1:29, 35-41). Lu xcaadxi beeu ni gudiʼdiʼ despué, guidapaʼ hombre riʼ yenándacaʼ Jesús dxi bicheeche diidxaʼ Galilea, Judea ne Samaria, peru despué bibiguétacabe lu negocio benda gúpacabe que. Nécapeʼ riuuláʼdxicabe guiziidicabe de Dios, peru para laacabe jma risaca gúnicabe dxiiñaʼ stícabe que gucheechecabe diidxaʼ.
6 Gudiʼdiʼ si tiempu, biʼniʼ invitar Jesús Pedru ne Andrés para chinándacaʼ laabe ne gúdxibe laacaʼ: «Chi yubi tu binni guedané tu ra nuaaʼ». Xi bíʼnicabe yaʼ. «Oraqueca bisaana ca tarraya stica zinanda ca laabe.» Ngaca nga ni bizaaca né Jacobo ne Juan: «Oraqueca bisaana cabe bixhoze cabe ne bisaana cabe canuá que, zinanda cabe Jesús» (Mat. 4:18-22). Xi bicaa laacabe guzulú gúnicabe jma lu xhiiñaʼ Dios né stale gana dede óraque yaʼ. Ñee bíʼnicabe ni purtiʼ si beedani lu xquendabiaanicabe la? Coʼ. Laacabe maca guzanécabe Jesús chupa chonna beeu ante ne maʼ bicaadiágacabe xi rusiidibe. Laaca biiyacabe ca milagru bíʼnibe, modo riuuláʼdxibe gúnibe ni jneza de guidubi ladxidoʼbe ne pabiáʼ guyuulaʼdxiʼ binni guiráʼ ni rusiidibe. Ngue runi, maʼ naguidxi nuu fe stícabe ne jma maʼ runi crécabe zanda gacané Jiobá laacabe.
7. Ximodo zanda gucaʼnu ca binni ni cadúʼndanenu Biblia guni crecaʼ dxandíʼ zapa Jiobá laacaʼ.
7 Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ Jesús para gacanenu ca binni ni cadúʼndanenu Biblia guni crecaʼ dxandíʼ zacané Jiobá laacaʼ yaʼ (Pro. 3:5, 6). Zanda gúninu ni pur modo gusíʼdinu laacabe. Cada biaje gusiénenu laacabe xiixa, naquiiñeʼ gusihuínninu maʼ guníʼ Dios zudii laanu stale ndaayaʼ pa guyúbinu Reinu stibe primeru lu xquendanabáninu. Biblia na: «Latané guiráʼ ca chii ndaa de ni nápatu ndaaniʼ yuʼduʼ, ti ganda chuʼ guendaró ndaaniʼ lidxeʼ, ne laguuyaʼ —na Jiobá, Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ— pa qué zuxheleʼ ca compuertaʼ stiʼ guibáʼ ne zundaateʼ ndaayaʼ stinneʼ luguiatu dede maʼ qué ziuu dxi guiaadxaʼ gastiʼ». Ne laaca riniʼni: «Cadi gusaanatu de guyúbitu primeru reinu stiʼ Dios ne gúnitu ni jneza ni rinabaʼ Dios laatu, ne qué ziaadxaʼ laatu xcaadxi cosa ni caquiiñetu» (Malaquías 3:10 ne Mateo 6:33, NM). Nécapeʼ zanda guluinu laacabe stale relatu ra cá ximodo rapa Dios xquidxi la? ejemplu stinu jma zanda gucaa laacabe gúʼyacabe dxandíʼ ni. Ti modo galán para gucaʼnu laacabe guni crécabe dxandíʼ zacané Jiobá laacabe nga: gábinu laacabe ximodo huayacané Jiobá laanu. Laaca galán güínenu laacabe ni bizaaca ca xpinni Cristu ni reeda lu ca guiʼchiʼ ni ricaanu.a
8. 1) Xiñee nabé risaca guʼyaʼ ca binni ni cadúʼndanenu Biblia «pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá». 2) Ximodo zanda gacanenu laacabe gudiicabe cuenta nabé nachaʼhuiʼ Jiobá.
8 Peru qué zaca diʼ fe stiʼ binni ni cadúʼndanenu Biblia naguidxi pa gucaadiaga o guʼndaʼ si ca relatu stiʼ ca binni ni guluu Dios ndaayaʼ. Laapebe nga naquiiñeʼ gúʼyabe ne gánnabe dxandíʼ nachaʼhuiʼ Jiobá. Biáʼsipeʼ nga ni guníʼ salmista riʼ: «Lagudii cuenta ne laguuyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá; nayecheʼ nga riuu hombre ni nadipaʼ ni guyubi laabe para gápabe laa» (Sal. 34:8). Ximodo gacanenu tuuxa ni cayuundaʼ Biblia para guʼyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá yaʼ. Guxuíʼlunu cayúnibe dxiiñaʼ para guni ganarbe ti ndaa bueltu, peru laaca cayúnibe stipa para gusaanabe ti viciu nápabe, zándaca rigúʼbabe gueza, nabé riuuláʼdxibe chichítebe o reʼ xhaatabe nisadxuʼniʼ (Pro. 23:20, 21; 2 Cor. 7:1; 1 Tim. 6:10). Naquiiñeʼ gusíʼdinu laabe guni orarbe Dios para gudii stipa laabe ti ganda gusaanabe ca cosa ni cadi jneza rúnibe. Ora gúʼyabe maʼ cuchaabe modo nabánibe, zudiibe cuenta pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá. Laaca galán gábinu laabe jma risaca guni adorarbe Jiobá primeru, ra cueebe tiempu guiráʼ semana para gúʼndabe ne guiénebe Biblia, gúʼndabe ni chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ne chebe ra rácacani ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu. Ora gúʼyabe modo cuʼ Jiobá ndaayaʼ stipa stibe la? zaca fe stibe jma naguidxi.
Ora ridxíbibe ni riníʼ ique binni
9, 10. 1) Xiñee qué niná Nicodemo ne José de Arimatea ñanna binni riuuláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Cristu. 2) Xiñee qué riná caadxi hombre chinanda Cristu.
9 Stale hombre qué riná gaca xpinni Cristu, purtiʼ nabé ricá ique xi guiníʼ binni de laa. Rizaacacabe ni bizaaca Nicodemo ne José de Arimatea. Guirópacabe qué ninácabe ñanna binni pa dxandíʼ riuuláʼdxicabe guiziidicabe de Jesús, purtiʼ bidxíbicabe xi guiníʼ o xi guni ca judíu laacabe (Juan 3:1, 2; 19:38). Ne nápacabe razón para guni sentírcabe zaqué. Xiñee yaʼ. Purtiʼ ca judíu ni naca xaíque stiʼ religión nuu dxiqué nabé guca nanaláʼdxicaʼ Jesús, dede maʼ qué nudiicaʼ lugar ñuu tuuxa ni guni cré laabe ndaaniʼ sinagoga sticaʼ (Juan 9:22).
10 Laaca zacaca rizaaca stale lugar ca dxi stinu riʼ. Pa chuʼ ti hombre ni gusihuinni dxandíʼ riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios, ganna xiná Biblia o de religión la? cani runinebe dxiiñaʼ, ca xhamígube ne ca binnilídxibe runi búrlacaʼ laabe, ne nuu tiru dede ruchiichicaʼ laabe. Ne xcaadxi lugar, neca guzeeteʼ si tuuxa rapa gana guchaa de religión, zanda gapa guendanagana. Ne jmaruʼ si rácani nagana para tuuxa ni cayuni dxiiñaʼ lu ejércitu, ni nuu lu política o ni runi xiixa dxiiñaʼ para gacané ca binni xquidxi. Guzéʼtenu ni guníʼ ti señor de Alemania: «Laatu, ca Testigu, dxandíʼ rusiiditu ni zeeda lu Biblia. Peru pa gacaʼ Testigu yannadxí la? guixíʼ maʼ nanna guiráʼ binni ni. Xi guiníʼ ique cani runeniáʼ dxiiñaʼ, ca vecinu stinneʼ ne ca binnilidxeʼ de naa yaʼ. Qué zanda diʼ guneʼ huantar ni gábicabe naa».
11. Ximodo gucané Jesús ca discípulo stiʼ para cadi gulábicaʼ xi guiníʼ binni de laacaʼ.
11 Guiráʼ ca apóstol stiʼ Jesús, gúcacaʼ binni nadxibalú, peru laaca guyuu ora bidxíbicabe binni (Mar. 14:50, 66-72). Ximodo gucané Cristu laacabe guiniisicabe lu stiidxaʼ Dios neca cucaalú binni xquídxicabe laacabe yaʼ. Gudxi laacabe xi gúnicabe ora sananda binni laacabe. Primé la? naquiiñeʼ gánnacabe zaníʼ binni laacabe, purtiʼ xpínnicabe laabe: «Dichoso de laatu ora aca nanalaʼdxi cabe laatu, ne qué na cabe idxaaga cabe laatu, ne ulaa cabe diidxa laatu, ne qué lica racalaʼdxi cabe guna diaga cabe lá tu purti xpinni Hombre Biseenda Dios laatu» (Luc. 6:22). Ne laaca guniʼbe zudii Dios stipa laacabe ne zaguu gana laacabe pa guinábacabe ni laa (Luc. 12:4-12). Laaca biʼniʼ invitar Jesús cani nacubi caziidiʼ de laa guidxaagacaʼ ca discípulo stibe ne gaca xhamígucaʼ laacabe (Mar. 10:29, 30).
12. Gunáʼ nga ca modo zanda gacanenu cani nacubi caziidiʼ para cadi guidxíbicaʼ pur ni guiníʼ binni de laacaʼ.
12 Laanu laaca naquiiñeʼ gacanenu ca binni ni cadúʼndanenu de Biblia para cadi guidxíbicaʼ ni guiníʼ ique binni de laacaʼ. Zanda gúninu ni ora gábinu laabe xi gúnibe ora gucaalú binni laabe (Juan 15:19). Zándaca qué ziuulaʼdxiʼ cani runinebe dxiiñaʼ cani nacubi caziidibe, o guinabadiidxacaʼ laabe xiixa de laani. Zanda gusíʼdinu laabe ximodo guicábibe xiixa de Biblia sin gutálebe diidxaʼ. Laaca galán gaca xhamígunu laabe, chinenu laabe para gunibiaʼbe xcaadxi binni ridagulisaa, ne jma galán pa gunibiaʼbe cani cadiʼdiʼ ra cadíʼdibe. Risaca stale uguʼnu gana laabe para guni orarbe gatigá ne gúnibe ni de guidubi ladxidoʼbe. Zacá zanda chuʼbe gaxha de Jiobá ne gúʼyabe laa casi ti Guié ra zanda guilabe. Biblia na: «Jiobá zeeda gaca ti lugar nasoo para naa ra qué zacaʼ gastiʼ, ne Dios stinneʼ zaca ti guié ra zanda guilaʼyaʼ» (Salmo 94:22; biindaʼ Santiago 4:8).
Ora riníʼ íquebe qué zanda guni biaʼca runi stobi
13. Xiñee qué zaniisi ti hombre lu stiidxaʼ Dios pa guiníʼ ique qué zanda guni xiixa dxiiñaʼ ni gudiicabe laa.
13 Nuu hombre riníʼ ique qué zanda guni biaʼca runi xcaadxi ni nuu lade ca binni ridagulisaa. Zándaca qué ruundacabe jneza, o runi sentírcabe qué zanda gusiénecabe ni racaláʼdxicabe. O zándaca natuícabe, o huaxiéʼ riuuláʼdxicabe gábicabe sti binni ni runi crécabe. Nga runi, raca nagana para laacabe gúʼndacabe, guicábicabe lu ca guendaridagulisaa o gucheechecabe diidxaʼ. Sicaríʼ guníʼ ti hombre ni naca xpinni Cristu: «Dxi nacaʼ ti baʼduʼ, nagueenda ridxiñaʼ ra puertaʼ stiʼ ti yoo, runeʼ casi ora nuxhidxeʼ timbre stini de raqué chaahuiʼ chaahuiʼ rixeleʼ de laani, ne maʼ cabezaʼ pa ganda cadi guʼyaʼ ne gunadiaga tuuxa naa». Ne laaca guniʼbe: «Dede raca huaraʼyaʼ ora guiníʼ iqueʼ chigucheecheʼ diidxaʼ de yoo pur yoo».
14. Xiñee qué ñanda nusianda ca discípulo stiʼ Jesús ti baʼduʼ ni nuu ti demonio luguiáʼ.
14 Guiníʼ íquenu xi biʼniʼ sentir ca discípulo stiʼ Cristu ora bíʼyacaʼ qué ganda gusiándacaʼ ti hombrehuiiniʼ ni nuu ti demonio luguiáʼ. Guyé bixhoze baʼduʼ que ra nuu Jesús ne bisiene laabe xi cayaca: «Xiiñe riʼ, [...] rudii ataque laabe ne nabé racaná be. Stale tiru riaba be lu gui, o pacaa ndaani nisa. Ma bedaniá laabe ra nuu ca discípulu stiuʼ peru qué ñanda nusianda ca laabe». Gulee Cristu demonio que luguiáʼ hombrehuiiniʼ que ne bianda. Despué gunabadiidxaʼ ca discípulo Maestru sticaʼ: «Xiñee laadu qué ñanda nibee du binidxaba que pue». Óraque bicábibe laacaʼ: «Ti huaxiéʼ napa tu fe xa. Laucaa diaga chaahui ni chi tidxe laatu riʼ: Pa ñapa tu fe, neca biaʼ ti biidxi mostaza la? ñanda ñabi tu dani ri iree de ra nuu, che sti ladu, ne ñe ni, ne gasti qué ñaca nagana para laatu» (Mat. 17:14-20). Zacá nga laani: pa napa binni fe Jiobá la? zanda tiidiʼ lu intiica guendanagana, nin ñaca cani naroʼbaʼ, biaʼca ti dani. Peru ni qué gapa fe ne gacalaʼdxiʼ guni chaahuiʼ ca guendanagana stiʼ laasi la? qué zareendú ni guni, ne zucaa nga laa guiníʼ ique qué zanda guni ni na Jiobá.
15, 16. Ximodo zanda gacanenu cani cadúʼndanenu Biblia pa riníʼ íquecaʼ qué zanda gúnicaʼ ni na Dios casi cayuni xcaadxi.
15 Pa ti binni ni cadúʼndanenu Biblia runi sentir qué zanda guni adorar Jiobá cásica runi xcaadxi la? zanda gábinu laabe cadi tan guicá íquebe ni, sínuque guni crebe zacané Jiobá laabe. Ngapeʼ nga ni guníʼ Pedru gúninu: «Laganna gasti nga laatu nezalú Dios ni nandxóʼ, ti udxiiba be laatu dxi naguixhe be guni be ni. Cadi chuʼ tu xizaa, sínuque laquixhe irá ni lu ná be» (1 Ped. 5:6, 7). Napa xidé gacanenu laabe gannaxhiibe Jiobá ne gudiibe lugar guluíʼ Dios laabe xi naquiiñeʼ gúnibe. Ti binni ni rusisaca ca cosa ni zeeda de Dios la? riuulaʼdxiʼ guiráʼ ni rusiidiʼ Biblia ne rusihuinni guenda stiʼ «Espíritu Santu» lu xquendanabani (Gál. 5:22, 23). Qué rusaana de guni orar Dios (Fili. 4:6, 7). Laaca rinábabe Jiobá gudii stipa laabe para gácabe nadxibalú ti ganda gudxiilube ca guendanagana gueeda luguiabe ne gúnibe ca dxiiñaʼ ni gudii Dios laabe ndaaniʼ xquidxi (biindaʼ 2 Timoteo 1:7, 8).
16 Nuu de laacabe caquiiñeʼ guiziidicabe gúʼndacabe jma jneza, gánnacabe güícabe diidxaʼ o guiníʼcabe nezalú stale binni. Xcaadxi runi sentir qué zanda gúnicaʼ ni na Dios pur ca cosa bíʼnicaʼ ante gunibiaʼcaʼ Jiobá. Pa cuchiiñaʼ tobi de ca nga laacabe la? zanda gacanenu laacabe ra gusihuínninu nadxiinu laacabe ne cadi guireʼnu gana laacabe, purtiʼ ngapeʼ ni caquiiñecabe. Biaʼsi nga ca diidxaʼ guníʼ Jesús: «Cadi caquiiñe cani nazaaca doctor sínuque cani huará» (Mat. 9:12).
Gacanenu stale hombre para guiziidicaʼ de Jiobá
17, 18. 1) Ximodo zanda gucheechenu diidxaʼ ra nuu ca hombre ca. 2) xi zadúʼyanu lu sti tema ca.
17 Biblia si nga rusiidiʼ xi naquiiñeʼ guni binni para guibani nayecheʼ, ne rápanu gana gacanenu guiráʼ hombre guidxélanu para guiziidicaʼ ni (2 Tim. 3:16, 17). Yanna, ximodo zanda gacanenu guiráʼ ca hombre ni guinínenu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ yaʼ. Chigánnanu laacabe ora jma nagueenda guidxélanu laacabe, casi ora maʼ zixhinni, ca huadxí ra ziluxe semana o ca dxi raca xiixa saa, purtiʼ jma riuucabe yoo óraca. Pa ganda la? zanda guinábanu ca binnilídxibe guinínenu laabe. Ne ora ganda gucheechenu diidxaʼ ra rúninu dxiiñaʼ, galán guinínenu ca hombre nuu racá, ne cadi gusiáʼndanu xheelaʼ ca gunaa xpinni Cristu ni nuu ra ridagulisaanu.
18 Rucheechenu diidxaʼ ra nuu guiráʼ binni, purtiʼ nánnanu zaná guiráʼ cani nayá ladxidóʼ guiziidicaʼ ni cá lu Biblia. Ne cadi guireʼnu gana ora gacanenu cani gusihuinni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ. Yanna, xi zanda guininu de ca hombre ni maʼ guyuunisa yaʼ. Ximodo zanda gacanenu stale de laacabe para ganda gúnicabe ni rinabaʼ Dios guni ca binni ni ricaa xiixa dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa yaʼ. Lu sti tema ca zazíʼdinu de laani.
[Cani cá ñee yaza]
a Casi cani reeda lu Anuario de los testigos de Jehová, Torre stiʼ ni rapa ne ¡Despertad!
Xi nicábinu
• Ximodo zanda gacanenu ca hombre ca para gánnacaʼ gúnicaʼ ni jma risaca lu xquendanabánicaʼ.
• Xi zanda gúninu para gusíʼdinu cani cadúʼndanenu de Biblia ti cadi guidxíbicaʼ xi guiníʼ ique binni de laacaʼ.
• Ximodo zanda gacanenu tuuxa pa riníʼ ique qué zanda guni ni na Dios casi cayuni xcaadxi.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 25]
Ñee ruyúbinu modo gucheechenu diidxaʼ ra nuu ca hombre ca la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 26]
Ximodo zanda gacanenu cani cadúʼndanenu de Biblia ti gánnacaʼ xi gúnicaʼ ora gucaalú binni laacaʼ