Gunábacabe chigúnicabe dxiiñaʼ né stale gana guidxi Méjicu
NABÉ riéchenu gánnanu nuu stale Testigu ni nahuiiniʼ ni cuchaa modo nabani para ganda guni jma lu xhiiñaʼ Dios (Mat. 6:22). Ximodo ruchaacabe modo nabánicabe ne xi guendanagana ridxagalúcabe yaʼ. Para guicábinu ni, gunibiáʼ chaahuinu chupa chonna de ca xpinni Cristu ni cayacané guireeche diidxaʼ Méjicu.
«CAQUIIÑEʼ GUCHAʼDU MODO NABÁNIDU»
Dustin ne Jassa
Dustin ne Jassa nga ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos ni bichaganáʼ lu beeu enero 2007. Qué nindaa de ngue bíʼnicabe ti cosa ni maca cá íquecabe: sícabe ti barcu huiiniʼ ra cuézacabe guidubi iza que. Barcu huiiniʼ que liibi ni gaxha de Astoria (Oregón, Estados Unidos), ti guidxi sicarú ni nuu gaxha de océano Pacífico, guidubi guriá ni nuu dani huiiniʼ ra zuhuaa stale yaga ne laaca nuu dani roʼ ra nexheʼ hielu. Dustin guníʼ: «Ladu tiica si guyadxí binni, nabé sicarú modo rihuinni lugar que». Cumu nabeza Dustin ne xheelaʼ ndaaniʼ ti barcu ni napa biaʼ 8 metru de ziuulaʼ, qué rúnicaʼ dxiiñaʼ guidubi dxi, cayacanecaʼ ti neza binni ridagulisaa ra riníʼ binni sti diidxaʼ ne rácacaʼ precursor auxiliar gatigá la? para laacaʼ zaqué nga cusihuínnicaʼ runi crecaʼ Jiobá purtiʼ nápacaʼ ni caquiiñesicaʼ para guibánicaʼ. Peru despué bidiicabe cuenta caguítecabe laca laacabe. Dustin guníʼ: «Lugar de ñúnidu dxiiñaʼ lade ca binni ridagulisaa, jma stale tiempu riquiiñedu para guni chaahuidu barcu que. Óraque nga bidiʼdu cuenta caquiiñeʼ guchaʼdu modo nabánidu pa dxandíʼ racaláʼdxidu gúnidu xhiiñaʼ Jiobá primeru».
Jassa guníʼ: «Gulezaʼ Méjicu ante guichaganaʼyaʼ, raqué guyaaʼ lade ti neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe diidxaʼ inglés. Guizáʼ guyuaaʼ nayecheʼ dxi gucaniáʼ raqué ne racalaʼdxeʼ guibiguetaʼ sti biaje». Cumu maca napa Dustin ne Jassa gana gacanecaʼ sti guidxi la? gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ ti cosa dxi runi adorarcaʼ Dios: gúʼndacaʼ historia stiʼ ca xpinni Cristu ni maʼ yebíʼ ca lugar ra nuu stale binni ni racalaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios (Juan 4:35). Dustin rietenalaʼdxiʼ: «Laadu laaca rápadu gana chuʼdu nayecheʼ cásica laacabe». Gupa guendaxheelaʼ riʼ caadxi xhamigu ni guleza Méjicu, laacaʼ nga gúdxicaʼ laacabe bizulú ti grupu nacubi guidxi que ne caquiiñecaʼ tu gacané laacaʼ. Xi biʼniʼ Dustin ne xheelaʼ ora gúnnacaʼ ni yaʼ. Bisaanacaʼ dxiiñaʼ sticaʼ, bitoocaʼ barcu huiiniʼ que ne yebiʼcaʼ Méjicu.
«TI COSA JMA SICARÚ NI BIZAACA LU XQUENDANABÁNIDU»
Dustin ne Jassa yendézacaʼ Tecomán (Colima), laaca nuu guidxi riʼ gaxha de océano Pacífico, peru riaana ni biaʼ 4,300 kilómetru ladu gueteʼ de Astoria. Dustin cusiene: «Bisaanadu xa lugar ra rinaazeʼ bi nisa ne ra nuu ca dani ni rihuinni nabé sicarú que ne yebiʼdu ti lugar ra nabé nandáʼ ne nabé nuu yaga limún dede biaʼ ra rugaanda guʼyaʼ binni». Qué nidxelagácabe dxiiñaʼ dxi nacubi yendácabe raqué ne cumu huaxiéʼ bueltu nápacabe la? chupa biaje lu ti dxi rócabe arroz ne bizaa ne zaqué guyuucabe guiráʼ semana. Jassa guníʼ: «Dxi maʼ bireʼdu gana de guidoʼdo ngueca ca ngueca la? bizulú bisigaʼdeʼ ca binni ni ridúʼndanedu Biblia laadu mangu, biduaa, papaya, peru laaca bisigáʼdecabe laadu stale bolsa limún». Gudiʼdiʼ si ti tiempu bizulú bíʼnicabe dxiiñaʼ pur Internet né ti scuela ni nuu Taiwán para gusiidicabe binni sti diidxaʼ. Né bueltu ni runi ganárcabe riʼ maʼ qué riaadxaʼ diʼ laacabe ni iquiiñecabe guiráʼ dxi.
Peru ñee nuucabe nayecheʼ né modo nabánicabe yanna la? Guirópacabe guníʼcabe: «Ti cosa jma sicarú ni bizaaca lu xquendanabánidu nga gueedabiʼdu raríʼ. Jma gaxha nuudu de Jiobá ne qué huayuu dxi chuʼ xquendaxheeladu jma naguidxi casi nuuni yanna. Rúnidu stale cosa juntu guiráʼ dxi: rucheechedu diidxaʼ, ridúʼndadu cani chitiidiʼ lu ca guendaridagulisaa ne ruidu diidxaʼ para guidúʼyadu ximodo gacanedu ca binni ni ridúʼndanedu Biblia. Ne laaca maʼ qué riuʼdu xizaa casi dxiqué». Ne maʼ para guiluxe Dustin ne Jassa bizeetecaʼ: «Yanna huaxa maʼ biene chaahuidu dxandíʼ ni na ca diidxaʼ zeeda lu Salmo 34:8: “Lagudii cuenta ne laguuyaʼ pabiáʼ nachaʼhuiʼ Jiobá”».
XIÑEE RIUCHEECHE STALE XPINNI CRISTU DIIDXAʼ STI LADU
Jma de chupa mil gaʼ gayuaa Testigu, hombre ne gunaa, cásica ni maʼ bichaganáʼ ne ni caʼruʼ guichaganáʼ, maʼ yebiʼcaʼ stale de ca lugar ni nuu Méjicu ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu, stale de laacabe nápacabe biaʼ 20 ne 40 iza. Xiñee nuu stale Testigu ni riuulaʼdxiʼ chigacané ca lugar riʼ yaʼ. Ora gunabadiidxacabe chupa chonna de laacaʼ xiñee la? bizeetecaʼ chonna razón ni jma risaca. Guidúʼyanu xi laacani.
Leticia ne Hermilo
Nadxiicabe Jiobá ne nadxiicabe binni. Ti baʼdudxaapaʼ láʼ Leticia, ni guyuunisa dxi napa 18 iza, guníʼ: «Dxi bidieeʼ naa Jiobá bieneʼ caquiiñeʼ guneʼ ni nabe de guidubi ladxiduáʼ ne de guidubi xhialmaʼ. Ngue runi para gusihuinneʼ nadxieeʼ laabe, rapaʼ gana iquiiñeʼ guiráʼ tiempu ne stipa stinneʼ para guneʼ xhiiñabe» (Mar. 12:30). Hermilo, yanna riʼ maʼ bichaganabe Leticia, laabe yegacanebe sti lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ dxi nacubi bisaabe 20 iza. Laabe guniʼbe: «Bidieeʼ cuenta jma zusihuinneʼ nadxieeʼ sti binni pa gacaniáʼ laacaʼ guiziidicaʼ de Dios» (Mar. 12:31). Ngue runi, neca galán nabánibe ndaaniʼ guidxi Monterrey ne rúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ ti bancu, bisaanabe guiráʼ ni para yendézabe ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ.
Essly
Para cadi gusaana de chúʼcabe nayecheʼ. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Leticia guyuunisa si. Laabe yenebe ti Testigu ni maʼ xadxí naca precursora para gucheechecabe diidxaʼ ti lugar ni nuu zitu ne biaanacabe raqué ti beeu. Laabe cusiénebe xi guca: «Guizáʼ bidxagayaaʼ ni biiyaʼ raqué. Nabé biecheʼ ora biiyaʼ pabiáʼ riuulaʼdxiʼ ca binni que gucaadiágacaʼ stiidxaʼ Reinu. Ora biluxe beeu que, guniéʼ: “¡Ndipeʼ nga ni racalaʼdxeʼ guneʼ lu xquendanabaneʼ!”». Zacagá nga ni bizaaca Essly, ti baʼdudxaapaʼ ni caʼruʼ guichaganáʼ ni maʼ bisaa 20 iza. Cumu biiyabe pabiáʼ nayecheʼ nuu cani rigacané ra caquiiñeʼ chuʼ tu gucheeche diidxaʼ la? bicaani laabe gúnibe zaqueca. Dxi canazárube secundaria binibiaʼbe chupa chonna Testigu ni maʼ cayuni xhiiñaʼ Jiobá né stale gana sti guidxi. Laabe guniʼbe: «Ora biiyaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuucabe, bicaani naa chúʼladxeʼ guibaneʼ cásica nabánicabe». Stale gunaa xpinni Cristu huayúnicaʼ casi maʼ biʼniʼ Essly. Ne Méjicu nuu jma de xhoopaʼ gayuaa ochenta gunaa xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ cayacanecaʼ ca lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ. ¡Guizáʼ sicarú ejemplu ca para cani nahuiiniʼ ne cani maʼ huaniisi!
Para guibánicabe galán ne gánnacabe xi pur nabánicabe. Dxi binduuxeʼ Essly secundaria, gúdxicabe laabe zudiicabe laabe ti beca pa chebe universidad. Guyuu caadxi hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni gúdxicaʼ laabe guicaabe ni ne guibánibe casi modo riuulaʼdxiʼ guiráʼ binni guibani, chebe scuela roʼ ne gápabe ti carrera raqué, sibe ti carru ne chizabe lu guidubi Guidxilayú. Peru qué nicaabe ca conseju que. Essly guníʼ: «Stale de ca xhamiguaʼ ni naca Testigu bíʼnicaʼ zaqué, raqué bidieeʼ cuenta maʼ qué racaláʼdxicabe gúnicabe xhiiñaʼ Jiobá primeru lu xquendanabánicabe. Ne laaca biiyaʼ sti cosa: cumu jma cá íquecabe gápacabe guiráʼ ni cudii guidxilayú riʼ la? jma riuucabe xizaa ne cadi careendú ni racaláʼdxicabe gúnicabe. Peru naa jma gucuá iqueʼ guneʼ xhiiñaʼ Jiobá biaʼ gándatiʼ laga nahuiineʼ».
Racquel ne Phillip
Xi biʼniʼ Essly yaʼ. Guyebe caadxi cursu huiiniʼ ra biziidibe ximodo zanda gúnibe dxiiñaʼ para gápabe ni guibaninebe ne gácabe precursora, de raqué yendézabe sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu. Dede gudixhe íquebe guiziidibe chupa de ca diidxaʼ ni riníʼcabe Méjicu: otomí ne tlapaneco. Ora maʼ caníʼ íquebe guiráʼ ni huabeendube lu chonna iza de cucheechebe diidxaʼ ca lugar ni nuu zitu riʼ, guniʼbe: «Cumu cayacaniáʼ ca lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ la? nuaaʼ nayecheʼ ne maʼ nannaʼ xi pur nabaneʼ. Peru ni jma riuuladxeʼ de laani nga maʼ gucaneni naa chuaaʼ jma gaxha de Jiobá». Zacaca nga riníʼ ique Phillip ne Racquel, ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos, laacaʼ nápacaʼ biaʼ 30 iza. Laacabe guníʼcabe: «Cumu nabé nagueenda cuchaa guidxilayú riʼ la? stale binni qué ganna xi guizaaca né xquendanabani. Peru ora gucheechedu diidxaʼ ca lugar ra riná binni gucaadiaga xi rusiidiʼ Biblia, racaneni laadu chuʼdu nayecheʼ ne gánnadu xi pur nabánidu. ¡Dxandipeʼ ribeendú binni ni galán ora guni ni!».
XIMODO RUDXIILÚCABE CA GUENDANAGANA NI GÁPACABE
Verónica
Ora chigacané binni sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu la? ridxaagalú guendanagana. Tobi de laacani nga ximodo guni ganar bueltu. Para ganda gudxiilúcabe ni la? naquiiñeʼ guibánicabe modo nabani ca binni nabeza lugar ca. Guidúʼyanu xi cusiene Verónica, ti baʼdudxaapaʼ ni maʼ xadxí de naca precursora: «Ti lugar ra yegacaniáʼ bineʼ guendaró ni zanda gutuaaʼ baratu; ne sti lugar bituaaʼ lari ne bigayaʼ guicha ique binni. Yanna riʼ rusiayaʼ ndaaniʼ ti yoo ne rusiideʼ ca binni ni nacubi gupa xiiñiʼ gánnacaʼ ximodo zanda guiníʼnecaʼ laacabe».
Zándaca nuu tu zaca nagana para laa guiaa modo nabani binni sti lugar ne ca costumbre nuu raqué, jmaruʼ si pa chindeza ti lugar nuu zitu ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Ngapeʼ nga bizaaca Phillip ne Racquel dxi guyecaʼ ti lugar ra riníʼcabe náhuatl. Phillip guníʼ: «Gadxepeʼ modo nabani ca binni que». Xi gucané laacabe para biaacabe raqué yaʼ. Laabe guníʼrube: «Ridúʼyadu ca cosa galán ni runi ca binni riníʼ náhuatl, nabé tobi si laacabe né ca binnilídxicabe, qué rusiguiicabe ne racanésaacabe». Racquel guniʼruʼ: «Bizíʼdidu stale cosa dxi gulézadu raqué ne ora bininedu ca xpinni Jiobá de lugar que dxiiñaʼ juntu».
XIMODO CHUʼ BINNI LISTU
Zándaca naguixhe íqueluʼ chigacaneluʼ ti lugar ni nuu zitu, peru xi naquiiñeʼ guʼnuʼ dede nagasi para chuʼluʼ listu yaʼ. Ca hombre ne ca gunaa xpinni Cristu ni maʼ huayé ca lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ riniʼcaʼ xi naquiiñeʼ guni tuuxa: ante cheʼ binni sti lugar la? primeru naquiiñeʼ guchaa modo nabani ne guiziidiʼ guibani nayecheʼ né biaʼ napa si (Filip. 4:11, 12). Xiruʼ zanda guni binni yaʼ. Leticia guníʼ: «Qué ñuu dxi nicaaʼ ti dxiiñaʼ ni nucaa naa ñaanaʼ xadxí ti lugar si, purtiʼ zaqué si qué ziuu ni guchiiñaʼ naa para chigacaniáʼ ratiica ne ora tiica gacalaʼdxeʼ». Hermilo guniʼruʼ: «Biziideʼ quiibeʼ lari, guneʼ plancha ne guneʼ guendaró». Ne Verónica guníʼ: «Dxi gulezaniáʼ binnilidxeʼ gucaniáʼ laacaʼ guiá ralídxidu ne biziideʼ guneʼ guendaró nanixe ne baratu. Ne laaca biziideʼ guindisaʼ chaahueʼ bueltu».
Amelia ne Levi
Levi ne Amelia nga ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos ne maʼ bisaacaʼ xhono iza de bichaganacaʼ. Laacabe guníʼcabe biʼniʼ orárcabe Dios ne gúdxicabe laa xipeʼ racaláʼdxicabe, ne gucané ngue laacabe chúʼcabe listu para chigacanécabe Méjicu. Levi rietenalaʼdxiʼ: «Guleedu cuenta pagala zaquiiñedu lu ti iza pa chigacanedu sti guidxi, ne despué gunábadu Jiobá gacané laadu guni ganardu biaʼ bueltu caquiiñedu que». Chupa chonna beeu despué mápeca bisaacabe biaʼ bueltu caquiiñecabe, ngue runi nagueendaca yendézacabe lugar que. Levi guníʼ: «Biʼniʼ Jiobá ni caquiiñeʼ guni ora bicabi oración ni bínidu laa, peru yanna maʼ laadu nga caquiiñeʼ gúnidu ni raca caber laadu». Amelia guniʼruʼ: «Guníʼ íquedu ti iza si zanda guiaanadu raqué, peru maʼ bisaʼdu gadxe iza raríʼ, ne cadi cá íquedu gusaanadu lugar riʼ. Ra nabézadu riʼ racaneni laadu guidúʼyadu ximodo rapa Jiobá laadu. Guiráʼ dxi ridúʼyadu pabiáʼ nacháʼhuibe né laadu».
Adam ne Jennifer
Adam ne Jennifer nga sti guendaxheelaʼ de Estados Unidos. Laacabe cayacanécabe ti neza binni ridagulisaa ra riníʼcabe diidxaʼ inglés guidxi Méjicu. Guendaxheelaʼ riʼ guníʼ nabé risaca guni orar binni Dios. Guidúʼyanu xi guníʼcabe naquiiñeʼ guni tuuxa ni racalaʼdxiʼ chigacané sti lugar: «Cadi guiníʼ íqueluʼ napa xidé gápaluʼ guiráʼ ni caquiiñeluʼ para chigacaneluʼ sti lugar. Ora guni orarluʼ Jiobá gudxi laabe racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ sti lugar zitu de ralídxiluʼ, de racá biʼniʼ ni gunabuʼ laabe. Bichaa modo nabanuʼ, bicaa ra nuu Betel ni runi tender lugar ra racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ ne ora maʼ biiyaluʼ pabiáʼ bueltu zaquiiñeluʼ racá la? biʼniʼ ni naguixhe íqueluʼ».a Pa gúniluʼ ni zacaneni lii chuʼluʼ jma nayecheʼ ne zudii Jiobá lii stale ndaayaʼ.
a Para gannuʼ xiruʼ zanda guʼnuʼ la? biiyaʼ tema ni láʼ «Ñee zanda tiidiluʼ Macedonia la?», ni biree lu Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu stiʼ agosto 2011.