Ñee zanda chigacaneluʼ ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu la?
«Neca guizáʼ sicarú modo gulézadu Estados Unidos la? nabé guyuaa xizaa purtiʼ cadi málasi guicá modo riníʼ ique ca binni de raqué laadu ne ca xiiñidu purtiʼ ca binni que nabé ricá íquecaʼ gápacaʼ bidxichi. Ne cumu naa ne xheelaʼ maca gúcadu misioneru la? ngue runi racaláʼdxidu guibánidu casi dxiqué, dxi gúpadu ni iquiiñesidu peru guyuʼdu nayecheʼ.»
NI GUNINU ca nga bicaa Ralph ne Pam guseendacaʼ xquíʼchicaʼ ra nuu caadxi Yoo Betel lu iza 1991. Guendaxheelaʼ ca gudixhe ique gacané ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu. Betel ni nuu Méjicu bicabi laacabe ne gúdxicaʼ laacabe nabé caquiiñeʼ binni ni gucheeche diidxaʼ ra nuu binni ni riníʼ inglés. Ne gúdxicaʼ laacabe nabé stale de ca binni ca racaláʼdxicaʼ guiziidicaʼ de Dios (Juan 4:35). Qué nindaa gudixhe ique Ralph ne Pam ne guiropaʼ xiiñicaʼ (tobi ca napa 8 ne stobi ca 12 iza) chindézacaʼ sti guidxi.
Ti lugar ra nuu stale binni ni riníʼ sti diidxaʼ
Ralph guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Ante guireʼdu de Estados Unidos la? guyuu caadxi xpinni Cristu ni guyuu xizaa pur laadu ne gúdxicaʼ laadu: “Zanda guizaaca binni xiixa ora chindeza sti guidxi”. “Xi gúnitu pa gaca huaratu yaʼ”. “Xiñee naquiiñeʼ chetu sti guidxi para si gusiiditu binni riníʼ inglés de stiidxaʼ Dios yaʼ. Ca binni ca qué racaláʼdxicaʼ gánnacaʼ de Dios.” Peru laadu maca gudixhe íquedu chuudu ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ. Ne cadi málasi nga guníʼ íquedu ni, sínuque maʼ napa iza de caníʼ íquedu gúnidu ni. Laadu maca bínidu stipa para cadi guzáʼbidu stiʼ binni, ne bitopaludu ti ndaa bueltu ne gunidu xi guendanagana zándaca gápadu».
Primeca ni biʼniʼ Ralph ne binnilidxi nga guyecaʼ Betel stiʼ Méjicu. Racá biluíʼ ca xpinni Cristu ca laacabe ti mapa stiʼ guidxi ca ne gúdxicaʼ laacabe: «Guiráʼ ca lugar riʼ nga nápatu para gucheechetu diidxaʼ». De raqué yendézacabe San Miguel de Allende, ti lugar ra nabeza stale binni de sti guidxi, laani nuuni biaʼ 240 kilómetru de guidxi Méjicu. Chonna iza despué de yendácabe Méjicu bizulú ti neza binni ridagulisaa riníʼ inglés, ni napa 19 ni rucheeche diidxaʼ. Peru deruʼ ngue bizulúcabe dxiiñaʼ stícabe ngue.
Ndaaniʼ guidxi Méjicu nuu ti millón binni de Estados Unidos. Laaca nuu stale baʼduscuela ne maestru de guidxi Méjicu ni nanna inglés. Ralph guníʼ sicaríʼ: «Laadu gunábadu Jiobá guseendaʼ xcaadxi xpinni Cristu para gacané laadu. Ne maca nápadu ti cuartu ralídxidu para guiaana ca xpinni Cristu ni zeeda guuyaʼ pa zanda gacané ra nuudu que» (Núm. 13:2).
Bichaacabe modo nabánicabe para gucheechecabe diidxaʼ
Qué nindaa de ngue bedandá jma xpinni Cristu para gacané ra jma caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ. Lade ca binni ca zeeda Bill ne Kathy, de Estados Unidos, laacabe maʼ zinécabe jma de veinticinco iza de riécabe ca lugar ra jma caquiiñeʼ tu gacané. Laacabe guníʼ íquecabe guiziidicabe diidxastiá, peru ora yendácabe Ajijic, ti guidxi huiiniʼ ni nuu gaxha de lago de Chapala, biiyacabe nuu stale binni de Estados Unidos ni maʼ guca jubilar raqué, ne gucanécabe laacaʼ. Sicaríʼ guníʼ Bill: «Ndaaniʼ guidxi Ajijic que jma biyúbidu binni ni riníʼ inglés para gusíʼdidu laacaʼ stiidxaʼ Dios». Chupa iza despué de yendá Bill ne Kathy raqué bizulú guiropa neza binni ridagulisaa lu diidxaʼ inglés guidxi Méjicu.
Ken ne Joanne, ti guendaxheelaʼ de Canadá, gudixhe íquecaʼ guchaacaʼ modo nabánicaʼ ti ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá. Laacabe laaca guyécabe Méjicu ne xiiñicabe Britanny. Ken guníʼ: «Dxi bizuludu nabé nagana gúcani para laadu, purtiʼ guyuu biaje qué ñápadu nisa ndaʼ, nin biaaniʼ nin teléfono». Peru nabé guyuucabe nayecheʼ ora bicheechecabe diidxaʼ. Qué nindaa maʼ guca Ken siervu ministerial ne despué de chupa iza gúcabe binnigola. Laaca gúcani nagana para Britanny, purtiʼ cumu huaxiéʼ ca binni ridagulisaa ni riníʼ inglés raqué la? gástipeʼ xpinni Cristu biaʼ laabe. Peru ora gucanebe ra cabí yoo stiʼ Reinu la? nabé gúpabe stale xhamígube guiráʼ ra yegacanebe que.
Patrick ne Roxanne, nabézacaʼ Texas (Estados Unidos), guizáʼ biéchecaʼ ora bidiicaʼ cuenta gaxha de laacaʼ nuu ti lugar ra nuu stale binni ni riníʼ inglés ra zanda gucheechecaʼ diidxaʼ. Patrick guníʼ: «Ora guyuudu Monterrey, ni nuu ladu guiaʼ stiʼ Méjicu, biʼniʼ sentirdu casi ora Jiobá cayabi laadu paneza chuudu». Gaayuʼ gubidxa despué gunda bitoocabe lídxicabe, zanda guininu despué de ngue casi ñaca ñécabe Macedonia (Hech. 16:9). Nagana guca para Patrick ne Roxanne guibani Méjicu, peru galán ni guleendúcabe purtiʼ ora bizulúcabe diecisiete si cani rucheeche diidxaʼ nuu lu grupu ra nuucabe que, peru despué de chupa iza maʼ gúcacabe cuarenta.
Jeff ne Deb, sti guendaxheelaʼ, laaca bichaacaʼ modo nabánicaʼ ti ganda gucheechecaʼ diidxaʼ jma. Bitoosicabe yoo roʼ gúpacabe Estados Unidos que, guyécabe Cancún ne gulézacabe ndaaniʼ ti cuartu huiiniʼ raqué. Laacabe maʼ biaacabe riuu aire acondicionadu ra rápacabe guendaridagulisaa roʼ stícabe ne gaxha de ralídxicabe rácani. Peru yanna la? xhono hora rindaacabe para chindácabe ra raca guendaridagulisaa roʼ stícabe, ne rácani ndaaniʼ ti estadiu ni zuxaleʼ ique. Peru nabé galán ni guleendúcabe pur biʼniʼ huantárcabe, purtiʼ yanna maʼ nuu ti neza binni ridagulisaa ni napa 50 ni rucheeche diidxaʼ guidxi Cancún.
Nuu caadxi xpinni Cristu de Méjicu laaca maʼ cucheechecaʼ diidxaʼ ra nuu ca binni ni riníʼ inglés. Ora gunna Rubén ne binnilidxi maʼ nuu ti neza binni ridagulisaa ni riníʼ inglés ndaaniʼ guidxi San Miguel de Allende ne biiyacabe rucheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ guidubi guidxi Méjicu la? gudixhe íquecabe chigacanécabe raqué. Gúpacabe xidé biziidicabe inglés, ne biaacabe modo stiʼ ca binni ni riníʼ diidxaʼ que ne guiráʼ semana rizácabe 800 kilómetru para chécabe guendaridagulisaa. Sicaríʼ guníʼ Rubén: «Guizáʼ sicarú nga biʼniʼ sentirdu ora gunínedu ca binni de sti guidxi ni maʼ napa iza de nabézacaʼ Méjicu ne qué huayuu dxi gunadiágacaʼ stiidxaʼ Dios lu diidxaʼ ni gulenecaʼ. Nuu de laacabe dede ruunacaʼ ora maʼ cudiicaʼ xquíxepeʼ laadu». Gucané si Rubén ne binnilidxi ca binni ridagulisaa de San Miguel de Allende que, guyecaʼ guidxi Guanajuato de precursor. Ndaaniʼ guidxi ca gucanécabe guyáʼ ti neza binni ridagulisaa lu diidxaʼ inglés ne maʼ nuu jma de treinta ni rucheeche diidxaʼ raqué. Yanna nuucabe lade ti grupu de inglés ndaaniʼ guidxi Irapuato, gaxha de Guanajuato.
Riniʼnécabe cani huaxiéʼ riná gucaadiaga
Laaca nuu stale binni de Méjicu nanna inglés. Peru nagana raca para chindanu ra nuucabe, purtiʼ nabézacabe ra nuu puru si binni ricu ne cani runi si dxiiñaʼ ndaaniʼ lídxicabe nga ni ridxaagalú laanu. Ne caadxi de cani riree ra puertaʼ lídxicaʼ la? qué rinacaʼ guiníʼnecaʼ ca testigu stiʼ Jiobá purtiʼ nácabe ti secta laacaʼ. Peru hora rié cani rucheeche diidxaʼ de sti guidxi ra nuucabe la? rucaadiágacabe laacaʼ.
Guidúʼyanu ni bizaaca Gloria. Laabe nabézabe Querétaro. Laabe guniʼbe sicaríʼ: «Maʼ stale biaje guyé ca testigu stiʼ Jiobá ra nuaaʼ, peru qué liica nucaadiagaʼ laacabe. Peru despué maʼ gupa binnilidxeʼ ne ca xhamiguaʼ stale guendanagana, ne pur nga nabé guyuaaʼ triste. Bineʼ orar Dios ne gunabaʼ laabe gacanebe naa para gannaʼ xi guneʼ. Qué nindaa guyé ti gunaa ralidxeʼ ni riníʼ inglés ne gunabadiidxabe naa pa nabeza tuuxa ni riníʼ inglés ralidxeʼ. Cumu de gadxé guidxi laabe la? biquiinde naa gannaʼ xi racaláʼdxibe ne gudxeʼ laabe riniéʼ inglés. Laga caníʼnebe naa de Biblia que, guníʼ iqueʼ: “Xi cayuni gunaa riʼ cheríʼ pue”. Peru cumu gunabaʼ Dios gudii naa ti seña la? guníʼ iqueʼ gunaa que nga ni biseendaʼ Dios». Bizulú Gloria biindanécabe laa Biblia, biniisi lu stiidxaʼ Dios ne qué nindaa maʼ guyuunisa neca bicaalú binnilídxibe laabe. Yanna maʼ naca Gloria precursora regular, ne xheelabe ne xiiñibe laaca maʼ cayúnicaʼ ni na Jiobá.
Ndaayaʼ ni ricaa cani jma rucheeche diidxaʼ
Nagana nga chindézacabe ra jma caquiiñeʼ guireeche stiidxaʼ Reinu, peru stale ndaayaʼ nga ni ricaa cani runi ni. Ralph, ni bizéʼtenu ra bizulunu que guníʼ: «Maʼ huayúʼndanedu binni de China, Gran Bretaña, Jamaica, Suecia ne dede caadxi de ca binnilidxi rey de Ghana. Nuu de laacabe maʼ guyuunisa ne laaca maʼ nácacaʼ precursor. Ne ca iza ni gudiʼdiʼ riʼ, naa ne binnilidxeʼ maʼ bidúʼyadu guyáʼ gadxe neza binni ridagulisaa lu diidxaʼ inglés. Guiropaʼ xiiñeʼ gúcacaʼ precursor ne yanna maʼ nuucabe Betel ni nuu Estados Unidos».
Yanna riʼ nuu 88 neza binni ridagulisaa lu diidxaʼ inglés ndaaniʼ guidxi Méjicu, ne nuu stale grupu. Xiñee nabé cadálecabe yaʼ. Nuu stale razón: stale binni de sti guidxi roʼ ni nabézacaʼ Méjicu qué huayuudxí guiniʼné ca Testigu laacaʼ. Xcaadxi maʼ bicaadiaga stiidxaʼ Dios purtiʼ guirutiʼ nucaalú laacaʼ casi dxi guyuucaʼ xquídxicaʼ. Ne xcaadxi maʼ bizulucaʼ biindacaʼ Biblia purtiʼ maʼ jubiladu laacaʼ ne maʼ nápacaʼ jma tiempu para gúnicaʼ ni na Dios. Ti cosa ni nabé risaca gánnanu nga biaʼ ti galaa de ca neza binni ridagulisaa ni riníʼ inglés naca precursor, ne pur nga nayecheʼ nuucabe ne cadálecabe.
Zacaacabe stale ndaayaʼ
Nánnanu stáleruʼ binni de lu guidubi naca Guidxilayú zácacaʼ xpinni Dios ora gucaadiágacaʼ stiidxaʼ Reinu lu diidxaʼ ni riniʼcaʼ. Ora guidúʼyanu ca xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios casi cani caʼruʼ guichaganáʼ, cani maʼ bichaganáʼ, cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi checaʼ sti lugar ra caquiiñeʼ tu rucheeche diidxaʼ la? nabé riguuni gana laanu. Nécapeʼ ridxagalúcabe stale guendanagana ra chécabe guizáʼ nayecheʼ riuucabe ora guidxélacabe binni ni gucaadiaga laacabe ne gácacaʼ xpinni Cristu. Ñee zanda chindézaluʼ sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ la?a (Luc. 14:28-30; 1 Cor. 16:9.) Pa gúniluʼ zacá, gunna dxichi zacaaluʼ stale ndaayaʼ.
[Cani cá ñee yaza]
a Pa racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ ximodo zanda chigacaneluʼ sti lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ la? biiyaʼ ni rizaané Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu stiʼ marzo 2007 yaza 3 ne 4.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 21]
Cani maʼ guca jubilar ca nuucaʼ nayecheʼ ne riuulaʼdxiʼ binni guidxiña laacaʼ
Beryl, ti baʼdudxaapaʼ de Gran Bretaña, yendeza Canadá, ne racá gúcabe directora stiʼ ti empresa ni nuu ndaaniʼ stale guidxi. Laaca nabé nánnabe quíbabe caballu, nga runi gulícabe laabe guidxi Canadá para chuʼbe lu olimpiada ni guca iza 1980. Despué de guca jubilar Beryl ne xheelaʼ, yendézacaʼ Chapala, ti guidxi ni nuu Méjicu. Ndaaniʼ ca restaurán ra ritócabe que nabé ruuyacabe xcaadxi binni ni riníʼ inglés ni maʼ guca jubilar ne rihuinni nayecheʼ nuucaʼ, ngue runi ridxíñabe laacaʼ ne riniʼbe tu laabe ne rinabadiidxabe laacaʼ xi cayúnicaʼ Méjicu. Stale de ca binni ni riníʼnebe que testigu stiʼ Jiobá laacaʼ. Beryl ne xheelaʼ biiyacaʼ nabé nayecheʼ riuu binni ora gunibiáʼ Dios, ngue runi nácabe laaca naquiiñeʼ gunibiáʼcabe Dios. Despué de guyebe ca guendaridagulisaa ca chupa chonna beeu la? bizulú biindanécabe laabe Biblia, guyuunísabe ne stale iza gúcabe precursora regular.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 22]
«Guizáʼ galán nga nuunécabe laadu raríʼ»
Nabé nadxii ca xpinni Cristu cani bisaana xquidxi para gacané ca binni ridagulisaa. Ti Betel ni nuu lu Caribe bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Pa ñe guiráʼ ca xpinni Cristu ni zeeda de sti guidxi de raríʼ la? ca binni ridagulisaa maʼ qué ñuucaʼ galán. Guizáʼ galán nga nuunécabe laadu raríʼ».
Stiidxaʼ Dios na «nabé stale gunaa nga cucheecheʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán ca» (Sal. 68:11). Nga runi qué ridxagayaanu nuu stale bizánanu ni cusaanacaʼ stale cosa para chigacanecaʼ sti guidxi. Ti Betel ni nuu Europa bicaa sicaríʼ: «Ndaaniʼ stale de ca neza binni ridagulisaa ni nuu raríʼ jma stale gunaa nuu, nuu tiru jma de galaa ti neza binni ridagulisaa naca gunaa. Cumu stale de laacabe nacubi ndaaniʼ xquidxi Dios la? ca precursora ni caʼruʼ guichaganáʼ ni zeeda de sti guidxi nabé racanecaʼ para gusiidicaʼ laacabe. Ca bizánanu ni zeeda de sti guidxi ca dxandipeʼ Dios cuseendaʼ laacabe para gacanécabe laadu».
Xi runi sentir ca precursora ni nabézacaʼ sti guidxi yaʼ. Ti bizánanu ni láʼ Angelica de 35 iza, gúcabe precursora stale iza ndaaniʼ sti guidxi, laabe guniʼbe sicaríʼ: «Nabé nagana nga chuʼ binni sti guidxi. Tobi de ca lugar ra guyuaa que nabé raca beñe ca neza que ne guiráʼ dxi ruuyaʼ stale binni ni cadiʼdiʼ lu guendanagana, nabé triste modo nabani ca binni que. Peru nabé riecheʼ nga gacaniáʼ stale binni ora rucheecheʼ diidxaʼ. Laaca nabé riecheʼ ora rudii ca bendaʼ de lugar que xquíxepeʼ naa pur cayacaniáʼ laacaʼ. Tobi de laacabe gudxi naa bizulú guca precursora purtiʼ biiyaʼ stipa ni bineʼ para guyaaʼ sti guidxi zitu de precursora».
Sue, ti precursora de 50 iza ni caʼruʼ guichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Neca ridxaagalú binni guendanagana la? qué zanda guchaaganu ni ne guiráʼ ca ndaayaʼ ni ricaacabe. ¡Nabé sicarú runeʼ sentir ora rucheecheʼ diidxaʼ! Cumu nabé rigucheecheniáʼ cani nahuiiniʼ ca diidxaʼ la? randa ruluéʼ laacabe ca conseju ni maʼ biziideʼ lu Biblia ne lu libru ne revista ni caníʼ ximodo zanda gudxieeluáʼ ca guendanagana gapaʼ. Stale de laacabe huayabi naa pur modo rudxieeluáʼ ca guendanagana huayapaʼ casi precursora ca huayacaneni laacabe guiníʼ íquecabe zanda gudxiilucabe ca guendanagana ni gápacabe. Nabé riecheʼ pur racaniáʼ ca bendaʼ ca».
[Cuadru ni zeeda lu yaza 23]
Caadxi binni de sti guidxi deruʼ primé cayunadiágacaʼ stiidxaʼ Dios
[Mapa ni zeeda lu yaza 20]
MÉJICU
Guanajuato
Irapuato
Chapala
Ajijic
Lago de Chapala
Monterrey
San Miguel de Allende
Querétaro
GUIDXI MÉJICU
Cancún