Ñee zanda tiidiluʼ Macedonia la?
1. Xi pur yendá Pablu ne ca xcompañeru Macedonia.
1 Biaʼ lu iza 49 despué de ca dxi stiʼ Jesús, biree apóstol Pablu de Antioquía de Siria para guzulú guiropa viaje casi misioneru, ne zigánnabe Éfeso ne xcaadxi guidxi stiʼ Asia Menor. Peru pur espíritu santu stiʼ Dios gucuaabe ti invitación para chebe Macedonia. Laabe ne ca xcompañérube gucuaacabe invitación que né stale gana ne bizulúcabe primé neza binni ridagulisaa guyuu neza raqué, nga nga ndaayaʼ ni gúpacabe (Hech. 16:9, 10; 17:1, 2, 4). Yanna, ra cayuu jma binni ndaaniʼ xquidxi Dios nabé caquiiñeʼ tu gucheecheʼ diidxaʼ stale de ca lugar ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú (Mat. 9:37, 38). Ñee rábiluʼ zanda gacaneluʼ la?
2. Xi pur riníʼ ique chupa chonna xpinni Cristu qué zanda chigacanecaʼ sti guidxi.
2 Zándaca laaca ñuuláʼdxiluʼ ñácaluʼ misioneru cásica guca Pablu, peru qué huayuu dxi guiníʼ íqueluʼ pa zanda chigacaneluʼ sti guidxi. Ne zándaca nuu stale cosa ni rucueeza lii cheluʼ Scuela stiʼ Galaad, casi pa caʼruʼ gusaaluʼ iza ni naquiiñeʼ gapa binni para cheʼ scuela riʼ, nácaluʼ ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ o cusiniisiluʼ ca xiiñiluʼ. Laaca zándaca qué huayúniluʼ ni purtiʼ riníʼ íqueluʼ qué zanda guiziidiluʼ sti diidxaʼ o yebiʼluʼ racá purtiʼ gastiʼ dxiiñaʼ xquídxiluʼ ne yanna maʼ raca nagana para lii guibiguétaluʼ. Peru zándaca despué de guni orarluʼ ne guiníʼ ique chaahuiluʼ de laani gudiiluʼ cuenta zanda cheluʼ sti guidxi ra caquiiñeʼ chuʼ tu gacané.
3. Xiñee cadi caquiiñepeʼ cheluʼ scuela ni rié ca misioneru ti ganda gúniluʼ xhiiñaluʼ jneza ndaaniʼ sti guidxi.
3 Ñee caquiiñepeʼ cheʼ ca xpinni Cristu scuela ra rié ca misioneru la? Pablu ne ca xcompañeru biʼniʼ crecaʼ zanda gacané Jiobá ne espíritu santu stiʼ laacaʼ, ngue runi gunda guleenducaʼ stale cosa galán de dxiiñaʼ cayúnicaʼ (2 Cor. 3:1-5). Nga runi, neca qué ganda cheluʼ scuela stiʼ ca misioneru la? zanda cueenduluʼ ni galán ra gucheecheluʼ diidxaʼ ndaaniʼ sti guidxi. Bietenalaʼdxiʼ, riziidiluʼ stale cosa lu Scuela stiʼ cani Rucheeche Diidxaʼ ne lu Guendaridagulisaa stiʼ Dxiiñaʼ Stinu. Ne pa naguixhe íqueluʼ cheluʼ Scuela stiʼ Galaad o xcaadxi scuela ra rié ca xpinni Cristu la? galán cheluʼ sti guidxi para gúʼyaluʼ ximodo nga dxiiñaʼ runi ca misioneru, ti guiziidiluʼ stale cosa ni zanda gacané lii ora maʼ cheluʼ scuela ca.
4. Xiñee cadi naquiiñeʼ guiníʼ ique ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi qué zanda chigacanecaʼ ndaaniʼ sti guidxi.
4 Cani rucheeche diidxaʼ ni maʼ huaniisi. Ca xpinni Cristu ni maʼ huaniisi ne zuhuaa dxiichiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ne nazaacacaʼ zanda gacanecaʼ ndaaniʼ ca guidxi ra caquiiñeʼ chuʼ tu gucheeche diidxaʼ. Ñee maʼ guca jubilarluʼ la? Chupa chonna de ca xpinni Cristu ni napa xiixa pensión ruyúbicaʼ modo ugaanda biaʼ ricaacaʼ, neca cadi stale ni, para ganda guibánicaʼ ndaaniʼ ca guidxi pobre ra chigacanecaʼ. Ndaaniʼ ca guidxi riʼ cadi caru diʼ ca cosa ni riquiiñeʼ binni ne ora guni tender tuuxa doctor laacabe la? laaca cadi caru diʼ ruquixe.
5. Bizeeteʼ xi bizaaca ti xpinni Cristu ni guca jubilar ne yegacané sti guidxi.
5 Guzéʼtenu ejemplu stiʼ ti binnigola ni nuu ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ne naca precursor. Laabe nácabe de ti guidxi ra riníʼcabe inglés. Dxi guca jubilarbe yendézabe ladu gueteʼ stiʼ Asia, ti lugar ra nabé rié binni para chigunibiáʼ, ti ganda gacanebe ti grupu ni riníʼ inglés ni napa gaʼ ni rucheeche diidxaʼ. Ne napa xidé guiniʼnécabe 30,000 binni ni zeeda de sti guidxi. Lu chupa si iza maʼ bidagulisaa 50 binni raqué. Xpinni Cristu riʼ guníʼ: «Nabé stale ndaayaʼ gupaʼ lu xquendanabaneʼ ra bidxaaʼ lugar riʼ. Qué zudii tiempu guzeeteʼ guirani».
6. Xi bizaaca ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni gudixhe ique chigacané sti guidxi ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ.
6 Ca gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ. Nabé ridxagayaanu ora rúʼyanu modo riquiiñeʼ Jiobá ca gunaa ca para gucheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ ca guidxi ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ (Sal. 68:11). Ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu gudixhe ique cheʼ sti guidxi para guni jma xhiiñaʼ Dios, peru bixhózebe ne jñaabe nabé guyuucaʼ xizaa qué gueeda guizaacabe xiixa raqué, ne nápacabe razón. Ngue runi, gulibe chebe ndaaniʼ ti guidxi ra cadi pobrepeʼ binni ne bicaabe Betel, de raqué Betel gudxi laabe xi zanda gacané laabe ne xipeʼ zanda gúnibe. Nabé stale ndaayaʼ gúpabe lu xhoopaʼ iza bibánibe ndaaniʼ guidxi que. Laabe guniʼbe: «Huaxiéʼ gunda biindaniáʼ binni de Biblia ndaaniʼ xquidxeʼ. Peru ra yegacaniáʼ sti lugar ra caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ bidxelaʼ stale binni ni guundaniáʼ ne jma gupaʼ gracia para gusiideʼ».
7. Bizeeteʼ xi bizaaca ti familia ni yegacané sti guidxi.
7 Ora napa binni familia. Ñee riníʼ íqueluʼ qué zanda chigacaneluʼ guireeche stiidxaʼ Reinu ndaaniʼ sti guidxi purtiʼ nápaluʼ xiiñiluʼ la? Ti familia ni napa chupa xiiñiʼ, tobi de xhono iza ne stobi de chii, bíʼnicaʼ zacá. Jñaa ca xcuidi ca guníʼ: «Nabé riéchedu nga biniisi ca xiiñidu raríʼ, purtiʼ zacá gunda bidxaagacabe ca precursor especial ne ca misioneru. Dxandipeʼ huayuʼdu nayecheʼ purtiʼ cayacanedu ra caquiiñeʼ chuʼ tu gacané».
8. Ñee zanda chigacanenu ndaaniʼ sti guidxi neca qué guizíʼdinu stiidxaʼ ca binni de raqué la? Bisiene ni guicábiluʼ.
8 Ora chigacanécabe ra riníʼ binni sti diidxaʼ. Ñee rábiluʼ qué zanda chigacaneluʼ sti lugar purtiʼ riníʼ íqueluʼ qué zanda guiziidiluʼ sti diidxaʼ la? Zándaca laaca riníʼcabe stiidxaluʼ ndaaniʼ ca guidxi ra caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu. Ti guendaxheelaʼ ni riníʼ inglés yendézacaʼ ti guidxi ra riníʼcabe diidxastiá, lugar que nuu stale binni ni beeda de sti guidxi ni riníʼ inglés. Gúdxi si Betel laacabe xi neza binni ridagulisaa de diidxaʼ inglés jma caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ la? gulícabe tobi de laacani ne yegánnacabe ni chupa biaje. De raqué bibiguétacabe ralídxicabe, biyúbicabe modo cadi gunipécabe gastu lu ti beeu ne zaqué bíʼnicabe guidubi ti iza para gunda gundisaʼ chaahuicabe xpuéltucabe. Dxi maʼ nuucabe listu para chécabe sti guidxi, ca xpinni Cristu de raqué gucanecaʼ laacabe para gunda bidxélacabe ti yoo ra cuézacabe.
9, 10. Xi zanda guni ca binni ni bisaana xquidxi, ne xiñee.
9 Ca binni de sti guidxi. Pa bireeluʼ xquídxiluʼ ante guiziidiluʼ de Dios la? zándaca caquiiñeʼ tu gucheeche diidxaʼ ndaaniʼ xquídxiluʼ. Ñee huaníʼ íqueluʼ guibiguétaluʼ xquídxiluʼ para gacaneluʼ guireeche diidxaʼ raqué la? Zándaca jma nagueenda guidxélaluʼ dxiiñaʼ ne ra cuézaluʼ que ti binni ni cadi de raqué laa ne zándaca nánnaluʼ diidxaʼ riníʼcabe raqué. Ne laaca zándaca jma zaná ca binni de raqué gucaadiágacaʼ lii que tuuxa ni zeeda de sti lugar.
10 Ti hombre de Albania, bixooñelú de xquidxi ne yendeza Italia. Raqué bidxélabe ti dxiiñaʼ ra biáxabe galán ne gunda biseendabe bueltu ra nuu ca binnilídxibe. Despué biziidibe de stiidxaʼ Dios, de raqué gunabaʼ Betel stiʼ Albania laabe gusiidibe albanés caadxi precursor especial de Italia ni chigucheeche diidxaʼ xquídxibe. Xpinni Cristu riʼ bicaa: «Laacabe zécabe lugar ni bisaanaʼ, ne neca qué gánnacabe diidxaʼ que, peru nuucabe gana chécabe. Xi cayuneʼ Italia pa naa de Albania naa ne riniéʼ albanés yaʼ». Xpinni Cristu riʼ gudixhe ique guibiguetaʼ xquidxi para gacané guireeche diidxaʼ. Ne guníʼrube: «Qué huayuu dxi gacaʼ arrepentir pur bisaanaʼ dxiiñaʼ stinneʼ Italia ne bueltu ni bineʼ ganar raqué. Para naa la? Albania nga gupaʼ ti dxiiñaʼ jma galán, ne gástiruʼ sti dxiiñaʼ ni dxandipeʼ risaca ne ni ruchátipa ladxidóʼ binni que guni ni na Jiobá né guiráʼ ni napa».
11, 12. Xi naquiiñeʼ guni ca xpinni Cristu ni caníʼ ique chigacané sti guidxi.
11 Ximodo gácani. Ante guinabaʼ espíritu santu Pablu ne ca xcompañeru tiidicaʼ Macedonia la? gucaláʼdxicabe ñécabe neza ra riaaziʼ gubidxa sti Asia. Peru cumu qué nudii espíritu santu lugar ñécabe neza raqué la? ngue runi guyécabe ladu guiaʼ (Hech. 16:6). Dxi maʼ nuucabe gaxha de Bitinia, biseeguʼ Jesús neza stícabe (Hech. 16:7). Ca dxi stinu riʼ, cayuuyaruʼ Jiobá modo guireeche diidxaʼ, ne caquiiñebe Xiiñibe para gúnibe ni (Mat. 28:20). Nga runi, pa caníʼ íqueluʼ chigacaneluʼ sti guidxi la? gunabaʼ Jiobá gusiene lii xi zanda gúniluʼ (Luc. 14:28-30; Sant. 1:5; biiyaʼ cuadru ni láʼ «Ximodo zanda gannaʼ pa caquiiñeʼ tu gacané ndaaniʼ guidxi ra racalaʼdxeʼ chaaʼ»).
12 Gudxi ca binnigola ni ridagulisaaneluʼ o xcaadxi xpinni Cristu ni zuhuaa dxiichiʼ ndaaniʼ xquidxi Dios xi cá íqueluʼ gúniluʼ ne gunabaʼ laacabe gábicabe lii ximodo ruuyacabe ni (Pro. 11:14; 15:22). Biindaʼ ca guiʼchiʼ ni huabee xquidxi Dios ni caníʼ de dxiiñaʼ ni huayuni ca xpinni Cristu ni huayé sti guidxi, ne biyubi gánnaluʼ jma de guidxi ra cá íqueluʼ cheluʼ. Galán ñúniluʼ pa ñeluʼ guidxi ca ne nibézaluʼ ti tiempu huiiniʼ raqué. Pa maʼ gudixhe íqueluʼ cheluʼ sti guidxi, naquiiñeʼ gucaaluʼ ra nuu Betel ni nuu xquídxiluʼ para gusiénecabe lii ne gábicabe lii xi zanda gúniluʼ. Biyubi paneza riaana Betel ca lu Anuario stiʼ iza riʼ. Peru ante guseendaluʼ ni Betel, bidii ni ca binnigola ni ridagulisaaneluʼ, purtiʼ nuuruʼ xi chigucaacabe luni ante guseendacabe ni (biiyaʼ Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu, marzo 2007 yaza 3 párr. 6 dede yaza 4 párr. 4).
13. Ximodo zanda gacané Betel lii, ne gunáʼ nga ca dxiiñaʼ huiiniʼ ni caquiiñeʼ gúniluʼ.
13 Betel sti guidxi ca zuseendaʼ xiixa guiʼchiʼ ni cusiene ximodo guidxi ca, ne nga zacané binni ni chigacané sti guidxi ganna xi guni. Betel qué zudii lii xiixa guiʼchiʼ, casi ni caquiiñeʼ para gapa binni visa o ti permisu para cueza ndaaniʼ guidxi ca, ne qué zudii Betel lii xiixa carta ni gacané lii guidxélaluʼ dxiiñaʼ. Laaca qué zuyubi Betel paraa guiaanaluʼ. Lii nga naquiiñeʼ gúniluʼ ca dxiiñaʼ huiiniʼ riʼ ante quixhe íqueluʼ guidxaaluʼ lugar ca. Ne laaca lii nga guyúbiluʼ modo guiníʼneluʼ ca embajada ra caquiiñeʼ guiniʼluʼ para gusiénecaʼ lii xi caquiiñeʼ para cueeluʼ visa stiluʼ ne para gápaluʼ permisu guʼnuʼ dxiiñaʼ raqué. Cani racalaʼdxiʼ cheʼ sti guidxi naquiiñeʼ gácacaʼ binni ni zanda guni chaahuiʼ ca guiʼchiʼ ni caquiiñeʼ gapa ne ganda guni dxiiñaʼ para gapa cani caquiiñeʼ (Gál. 6:5).
14. Xi naquiiñeʼ gúniluʼ pa cheluʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxi ra qué rudii gobiernu lugar guireeche diidxaʼ o chindézaluʼ ndaaniʼ tobi de laacani.
14 Ndaaniʼ ca guidxi ra qué riná gobiernu guireeche diidxaʼ. Ndaaniʼ caadxi guidxi, naquiiñeʼ gapa ca xpinni Cristu stale cuidadu ora gucheechecaʼ diidxaʼ (Mat. 10:16). Stale biaje, neca qué racalaʼdxiʼ cani rucheeche diidxaʼ ni rigacané sti guidxi o sti lugar guzulú guyadxí binni laacaʼ pur rucheechecaʼ diidxaʼ, peru riguucaʼ xquendanabani ca xpinni Cristu de raqué ra naxoo. Pa cá íqueluʼ cheluʼ ndaaniʼ tobi de ca guidxi riʼ, bidii ti carta ca binnigola ni ridagulisaaneluʼ ne maʼ laacaʼ guseendacaʼ ni Betel ni nuu xquídxiluʼ.
15. Pa qué zanda cheluʼ sti guidxi para chigacaneluʼ, ximodo zanda gucheecheluʼ diidxaʼ jma.
15 Laga pa qué ganda cheluʼ sti guidxi yaʼ. Stale de ca xpinni Cristu qué zanda diʼ chigucheechecaʼ diidxaʼ ndaaniʼ sti guidxi. Pa lii nga tobi de laacabe la? cadi guireeluʼ gana. Zándaca casi ñaca «zuxale ndaga [sti] puerta» para gúniluʼ jma xhiiñaʼ Dios (1 Cor. 16:8, 9). Zándaca nanna binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa ni riganna lii de xiixa lugar ni nuu gaxha de ra nabézaluʼ ra caquiiñeʼ gacanécabe. Zanda chigacaneluʼ ti neza binni ridagulisaa o ti grupu ni riníʼ sti diidxaʼ ni riníʼcabe sti guidxi. Laaca zanda gúniluʼ jma ra gucheecheluʼ diidxaʼ ndaaniʼ neza binni ridagulisaa ra nuuluʼ. Bietenalaʼdxiʼ, pa chigacaneluʼ sti guidxi o guiaanaluʼ ndaaniʼ xquídxiluʼ, ni jma risaca nga guni adorarluʼ Jiobá de guidubi ladxidoʼloʼ (Col. 3:23).
16. Xi naquiiñeʼ gúninu pa gabi tuuxa laanu riuulaʼdxiʼ chigacané sti guidxi.
16 Ñee runibiaʼluʼ ti xpinni Cristu ni maʼ biniisi lu stiidxaʼ Dios ni naguixhe ique chigacané sti guidxi la? galán gúniluʼ pa cuʼluʼ gana laabe ne gacaneluʼ laabe. Dxi bisaana Pablu Antioquía de Siria, nácani guionna guidxi jma naroʼbaʼ ni nuu lu imperiu stiʼ Roma (despué de Roma ne Alejandría). Cumu nabé xiroobaʼ ra caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ la? ngue runi caquiiñeʼ cheʼ Pablu raqué, neca laaca caquiiñeʼ ca binni ridagulisaa que laabe. Peru qué rieeteʼ diʼ lu Biblia pa gulee ca xpinni Cristu que gana Pablu para ñaanané laacabe. Qué niníʼ íquecabe nireeche diidxaʼ raqué si, sínuque biénecabe «layú [ra caquiiñeʼ guireeche diidxaʼ] que nga guidxilayú» (Mat. 13:38).
17. Xiñee galán gúʼyaluʼ pa zanda chigacaneluʼ sti lugar casi biʼniʼ pablu ora gudiʼdiʼ Macedonia.
17 Pablu ne ca xcompañeru gucuaacaʼ stale ndaayaʼ purtiʼ gunacaʼ gudíʼdicaʼ Macedonia. Ndaaniʼ guidxi Filipos binibiáʼcabe Lidia, ne «bicuudxi Dios ladxidóʼ be para gucuaa be stiidxa Pablu» (Hech. 16:14). Guníʼ ique pabiáʼ nayecheʼ biʼniʼ sentir Pablu ne ca xcompañeru dxi guyuunisa Lidia ne guiráʼ ca binnilidxi. Ndaaniʼ stale guidxi nuu binni casi Lidia ni caʼruʼ gunadiaga de Reinu stiʼ Dios. Pa guicaaluʼ invitación ni gucuaa Pablu para gudiʼdiʼ Macedonia, laaca zápaluʼ ndaayaʼ de guidxélaluʼ binni ni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ de Dios ne gacaneluʼ laacaʼ.
«Ximodo zanda gannaʼ pa caquiiñeʼ tu gacané ndaaniʼ guidxi ra racalaʼdxeʼ chaaʼ»
• Zanda gúʼyaluʼ Anuario jma nacubi ne biiyaʼ panda binni raca caber pur cada tobi de cani rucheeche diidxaʼ.
• Biquiiñeʼ Índice para guyúbiluʼ ca tema ni caníʼ de guidxi ca ne xi huazaaca ca xpinni Cristu raqué.
• Guniʼné cani rucheeche diidxaʼ ni huayé lugar ca o cani guleza raqué.
• Pa racaláʼdxiluʼ gucheecheluʼ diidxaʼ ndaaniʼ xiixa guidxi ra riníʼcabe stiidxaluʼ la? biyubi lu Internet o lu xcaadxi guiʼchiʼ ni zanda gacané lii gánnaluʼ pa nuu stale binni ni riníʼ stiidxaluʼ raqué.