Ñee zanda tiidiluʼ Macedonia la?
DXI nuu apóstol Pablu puertu stiʼ Troas (Asia Menor), gucuaa ti visión ra biiyaʼ «tobi hombre de Macedonia canaba laa che raqué chi acané laacaʼ». Pablu ne cani canazané laa bidiicaʼ cuenta Dios ngue cayabi laacabe chécabe ndaaniʼ guidxi ra cayuni mandar Roma para chigüinécabe ca binni que Stiidxaʼ Dios. Xi guleendúcabe ra bicheechecabe diidxaʼ raqué yaʼ. Gucanécabe stale binni gaca xpinni Cristu, ne tobi de laacaʼ nga Lidia ne binnilidxi, ti gunaa ni bibani ndaaniʼ guidxi Filipos, ti guidxi nabé risaca ni guyuu neza que (Hech. 16:9-15).
Ca dxi riʼ, laaca rusihuinni ca testigu stiʼ Jiobá rucheechecaʼ diidxaʼ ne stale gana. Stale tu maʼ zindeza sti lugar ra jma caquiiñeʼ tu gucheeche stiidxaʼ Reinu, ne laca laacaʼ riguíxecaʼ gastu sticaʼ. Zacá nga biʼniʼ Lisa, ti gunaa de Canadá ni yendeza Kenia, purtiʼ racalaʼdxiʼ guni jma lu xhiiñaʼ Dios. Trevor ne Emily laaca bisaanacaʼ lídxicaʼ Canadá ne yegacanecaʼ ndaaniʼ guidxi Malaui para ganda gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios. Paul ne Maggie, de Inglaterra, gudixhe íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá guca jubilársicaʼ, ngue runi guyecaʼ África oriental. Ñee zanda guʼnuʼ casi biʼniʼ ca binni ca la? Ñee zanda chindézaluʼ sti guidxi para gacaneluʼ raqué la? Guidúʼyanu caadxi conseju ni zeeda lu Biblia ne xi zacané lii cueenduluʼ ni galán ra chigacaneluʼ.
Guníʼ ique chaahuiʼ pa zanda gúniluʼ ni
Ni naquiiñeʼ gúʼyaluʼ primé nga xi cucaa lii chigacaneluʼ sti ladu. Jesús guníʼ gunáʼ nga mandamientu jma risaca: «Gunaxhii Dios stiuʼ de idubi ladxidóʼ loʼ ne idubi xhialma luʼ ne idubi xquenda biaani luʼ». Nga runi, cani naquiiñeʼ gucaa ti binni chigacané sti guidxi nga chigusisaca lá Jiobá ne chigacané binni gaca xpinni Cristu. Jesús laaca guníʼ: «Ne rairopa [mandamientu] ri zeda gaca casi primé ca: “Gunaxhii stobi cásica nadxii lu lii”». Pa nadxiinu binni zudii gana laanu gacanenu laacaʼ (Mat. 22:36-39; 28:19, 20). Nga runi, ni naquiiñeʼ gucaa laanu chigacanenu sti guidxi nga guendarannaxhii ni nápanu binni ne cadi para chizásinu. Ne para ganda gúninu ni la? naquiiñeʼ gúninu stale stipa ne gusaananu cani riuuláʼdxinu. Remco ne Suzanne, ti guendaxheelaʼ ni biree de Países Bajos ne yegacanecaʼ ndaaniʼ guidxi Namibia guniʼcaʼ sicaríʼ: «Cumu nadxiidu binni la? nga rucaa laadu guiaanadu raríʼ».
Willie, ti binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa de Namibia guníʼ: «Ca Testigu ni huayaana ndaaniʼ guidxi riʼ beeda gucheechecaʼ diidxaʼ ne beeda gacanecaʼ, ne qué nicá íquecaʼ ñacané ca Testigu de raríʼ laacaʼ».
Ora maʼ biiyaluʼ xi pur racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ sti lugar, galán guiníʼ íqueluʼ: «Ñee maʼ huayuneʼ xiixa dxiiñaʼ ndaaniʼ xquidxi Dios ni zanda gacané ca xpinni Cristu ra chigacaniáʼ ca la? Ñee nannaʼ gucheecheʼ diidxaʼ jneza la? Ñee nannaʼ guiniéʼ sti diidxaʼ la? Ñee zanaʼyaʼ guiziideʼ sti diidxaʼ la?». Pa nápaluʼ binnilídxiluʼ la? gudxi laacabe xi cá íqueluʼ gúniluʼ. Guniʼné ca binnigola ni ridagulisaaneluʼ ne cadi guiaandaʼ guni orarluʼ Jiobá. Ora maʼ guníʼ ique chaahuiluʼ guiráʼ ni maʼ bizéʼtenu ca, zánnaluʼ pa dxandíʼ zanda chigacaneluʼ sti guidxi ne pa dxandíʼ racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni (biiyaʼ cuadru ni na «Ñee runibiáʼ chaahuiluʼ lii la?»).
Paraa zanda chigacaneluʼ
Dxiqué Pablu gucuaa ti visión para chigacané ca binni de Macedonia, yanna riʼ qué riquiiñeʼ Jiobá visión para gabi laanu xi gúninu. Peru lu revista riʼ ne xcaadxi libru zanda gánnanu xi guidxi caquiiñeʼ chigacanécabe. Primeru biʼniʼ ti lista stiʼ ca guidxi ra caquiiñeʼ chigacanécabe. Pa yanna rábiluʼ qué zanda guiziidiluʼ sti diidxaʼ o cadi cá íqueluʼ chindézaluʼ sti lugar, gudixhe ique chigacaneluʼ ndaaniʼ ca guidxi roʼ ra riníʼcabe diidxaʼ ni riniʼluʼ. Despué, gunabadiidxaʼ ximodo nga guidxi ra nápaluʼ gana cheluʼ ca. Biyubi gánnaluʼ pa riquiiñeʼ visa para chuʼ binni ndaaniʼ guidxi ca, pa nandáʼ o nananda lugar ca, xi lú rié binni ora cheʼ sti lugar, pa nachaʼhuiʼ binni ndaaniʼ guidxi ca ne gunabadiidxaʼ pa caru ridoo ca cosa ni guibaniné binni raqué. Gunabaʼ ca Testigu ni huayacané sti guidxi gábicaʼ lii xi zanda guʼnuʼ. Ne cadi guiaandaʼ guni orarluʼ Jiobá. Zándaca guindaa para cuiluʼ paraa zanda chigacaneluʼ. Bietenalaʼdxiʼ, ante gábicabe Pablu ne ca xcompañeru checaʼ Macedonia, «udiʼdi cabe Asia peru qué niná Espíritu Santu ñuiʼ cabe stiidxa Dios raque» ne «ucalaʼdxi cabe ñe cabe Bitinia, peru laca qué niná Espíritu sti Jesús» (Hech. 16:6-10).
Zándaca maʼ bíʼniluʼ cani maʼ bizéʼtenu ca ne maʼ nánnaluʼ paraa racaláʼdxiluʼ chigacaneluʼ, xiruʼ caquiiñeʼ gúniluʼ yaʼ. Caquiiñeʼ gucaaluʼ Betel ni cayuuyaʼ gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ guidxi ra cheluʼ ca. Bisiene laacabe xi guiráʼ dxiiñaʼ maʼ huayúniluʼ ndaaniʼ xquidxi Dios, gunabadiidxaʼ guiráʼ ni racaláʼdxiluʼ gánnaluʼ, casi pa caru ridoo ca cosa ni guibaniné binni lugar ca, pa nuu ra guiaanaluʼ, pa nuu doctor lugar ca ne pa nuu xiixa dxiiñaʼ ni zanda gúniluʼ raqué. Óraque bidii ca carta stiluʼ grupu ni ruuyaʼ dxiiñaʼ sti neza binni ridagulisaa ra nuuluʼ. Ca carta ni gudiiluʼ ca binnigola ca zuseendacabe cani ra nuu ca yoo Betel ni guliluʼ ne laaca zuseendacabe sti carta ni guiníʼ ximodo rúniluʼ dxiiñaʼ. Ni guicábicabe lii zanda gacaneni gánnaluʼ paraa zanda chigacaneluʼ.
Willie, ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Ca Testigu ni huabeendú ni galán ndaaniʼ guidxi riʼ nga cani beeda guuyani primeru ti gúʼyacaʼ paraa jma galán guiaanacaʼ. Ti guendaxheelaʼ bidii cuenta zaca nagana para laacaʼ guibánicaʼ ti lugar zitu. Ngue runi gudixhe íquecaʼ guiaanacaʼ ndaaniʼ ti guidxi ra caquiiñeʼ chuʼ tu gacané, peru ra zanda guibánicaʼ casi nabani ca binni de guidxi que».
Ca guendanagana ni zadxagalúcabe
Ora guiree binni de ralidxi ne chindeza sti lugar ra caʼruʼ guiaa la? nabé nagana rácani para laa. Lisa, gunaa Testigu ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Nabé nagana nga guni huantar binni chindeza stubi sti ladu». Xi huayúnibe para guni huantarbe yaʼ. Ruyúbibe modo guidxaagabe ca xpinni Cristu ni rié ra ridagulisaabe. Gudixhe íquebe guiziidibe lá guiráʼ cani ridagulisaanebe, ne para nga riníʼnebe ca binni que ante ne despué de cada guendaridagulisaa. Laaca rigucheechenebe laacaʼ diidxaʼ ne runi invitarbe laacaʼ ralídxibe. Zacá huayápabe jma xhamígube. Laabe guniʼbe: «Qué racaʼ arrepentirdiáʼ pur guiráʼ ni huayuneʼ. Dxandipeʼ huaguu ndaayaʼ Jiobá naa».
Bisiniisi si Paul ne Maggie ca xiiñicaʼ, gudixhe íquecaʼ chigacanecaʼ sti guidxi, ngue runi bisaanacaʼ lídxicaʼ ra gulézacaʼ treinta iza. Paul guníʼ: «Nabé bidxagayaadu purtiʼ qué ñaca nagana para laadu nusaanadu guiráʼ ca cosa ni gúpadu. Ni guca nagana para laadu nga gusaanadu binnilídxidu jma que biaʼ guníʼ íquedu. Nabé bíʼnadu ora gudxíbadu lu avión que. Ni jma nagueenda niníʼ íquedu nga: “Qué zuni huantardu guiráʼ ndiʼ”. Peru nánnadu zacané Jiobá laadu. Ne bidxélarudu xhamígudu, ne nga bicaa ladu cadi guireʼdu gana».
Greg ne Crystal, chupa binni de Canadá yendézacaʼ Namibia purtiʼ diidxaʼ ni riníʼ binni raqué nga inglés. Peru despué bidiicabe cuenta jma zacanécabe pa guiziidicabe tobi de ca diidxaʼ gulené ca binni que. Laacabe guníʼcabe: «Guyuu tiru bireʼdu gana. Peru bidúʼyadu caquiiñeʼ guizíʼdidu stiidxaʼ ca binni que para ganda guiénedu ca costumbre sticaʼ. Ne ra guca xhamígudu ca Testigu que gucaneni laadu guiaʼdu raqué».
Ora qué rudxiibaʼ ca xpinni Cristu riʼ laacaʼ ne rizaaláʼdxicaʼ xcaadxi binni la? rucaa nga ca Testigu ra chigacanécabe chinándacaʼ ejemplu stícabe. Jenny, ti gunaa de Irlanda, rietenalaʼdxiʼ ne stale guendanayecheʼ de ca familia ni yendeza ndaaniʼ xquídxibe para gacanecaʼ guireeche diidxaʼ. Laabe guniʼbe: «Laacabe nga dxandíʼ beeda gacanécabe, ne qué nibézacabe ñacané tuuxa laacabe. Galán bidxaagalúcabe binni ralídxicabe. Nabé bidxagayaaʼ pabiáʼ nayecheʼ nuucabe ne rúnicabe dxiiñaʼ ne stale gana dede ne naa guyuuladxeʼ guneʼ casi cayúnicabe que». Yanna riʼ, Jenny ne xheelaʼ nácacaʼ misioneru ndaaniʼ guidxi Gambia.
Ndaayaʼ stiʼ Jiobá nga ni runi binni ricu
Dxiiñaʼ biʼniʼ apóstol Pablu ndaaniʼ guidxi Macedonia beeda gácani casi ti ndaayaʼ ni bisiecheʼ laabe. Chii iza despué bicaabe ca diidxaʼ riʼ ra nuu ca xpinni Cristu de Filipos: «Cada guedasilú tu naa, nabé rudiee [xquixe] Dios» (Fili. 1:3).
Zacagá biʼniʼ sentir Trevor ne Emily, cani guyuu Malaui ne despué guyecaʼ Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower: «Guyuu tiru guníʼ íquedu pa jneza ngue yendézadu Malaui. Peru dxandipeʼ nayecheʼ guyuʼdu raqué. Gucaneni guendaxheelaʼ stidu ne bidúʼyadu ca ndaayaʼ stiʼ Jiobá». Greg ne Crystal, cani maca bizéʼtenu que guniʼcaʼ: «Gástiruʼ sti cosa jma galán gúnidu ne xquendanabánidu que cani cayúnidu riʼ».
Naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ diʼ binni zanda chigacané ndaaniʼ sti guidxi. Nuu tu laa riguixhe ique chigacané sti lugar ra caquiiñeʼ chuʼ tu gucheeche diidxaʼ laaca ndaaniʼ xquidxi. Xcaadxi racanecaʼ ca neza binni ridagulisaa nuu gaxha de ra nabézacaʼ. Ni jma risaca nga gúninu stipa pur gúninu ni na Jiobá (Col. 3:23). Zacá zadúʼyanu dxandíʼ nga ni na ca diidxaʼ zeeda lu Biblia: «Ndaayaʼ stiʼ Jiobá... nga nga ni runi binni ricu, ne qué rudiidibe yuubaʼ ne laani» (Pro. 10:22).
[Cuadro ne dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
ÑEE RUNIBIÁʼ CHAAHUILUʼ LII LA?
Ca guendarinabadiidxaʼ ni zeeda raríʼ zacanécani lii gúʼyaluʼ pa zanda chigacaneluʼ sti guidxi. Biʼniʼ orar Jiobá ne biiyaʼ chaahuiʼ pa biaʼsi nga chindézaluʼ sti guidxi para gacaneluʼ. Laaca galán gúʼyaluʼ ca tema ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni rapa ne lu La Atalaya ni zeeda raríʼ.
• Ñee nacaʼ ti binni ni runi ni na Dios la? («Yenanda ejemplu stiʼ Pablu para guiniisiluʼ lu Stiidxaʼ Dios», 15 stiʼ mayo 2008, yaza 21.)
• Ñee nannaʼ gucheecheʼ diidxaʼ jneza la? («Jesucristu nga misioneru ni jma risaca», 15 stiʼ febrero 2008, yaza 12.)
• Ñee zanda guibaneʼ zitu de binnilidxeʼ ne de ca xhamiguaʼ la? (“Cómo enfrentarse a la nostalgia en el servicio de Dios”, 15 stiʼ mayo 1994, yaza 28.)
• Ñee zanda guiziideʼ sti diidxaʼ la? (“El reto de servir en una congregación de habla extranjera”, 15 stiʼ marzo 2006, yaza 17.)
• Ñee napaʼ guiráʼ ni caquiiñeʼ para ganda chindezaʼ sti ladu ne quixeʼ guiráʼ gastu guneʼ la? (“¿Puede usted servir en el extranjero?”, 15 stiʼ octubre 1999, yaza 23.)
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ora qué rudxiibaʼ ca xpinni Cristu laacaʼ ne rizaaláʼdxicaʼ binni la? racaneni xcaadxi xpinni Cristu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]
Cani rindeza sti lugar purtiʼ racaláʼdxicaʼ gacanecaʼ nga nga cani ribeendú ni galán