Binnigólacaʼ, ñee zaguixhedxitu ladxidóʼ ti binni ni cadiʼdiʼ ra nagana la?
Ángelaa nga ti gunaa xpinni Cristu ni caʼruʼ guichaganáʼ ni napa biaʼ treinta iza. Cadxibi huiinibe purtiʼ chiganna ca binnigola laabe ne nuube xizaa pur ni gábicaʼ laabe. Dxandíʼ qué huayebe chupa chonna guendaridagulisaa, purtiʼ dxiiñaʼ stibe nga gápabe caadxi binni ni maʼ nagola guidubi dxi, nga runi nabé maʼ bidxágabe ora ribiguétabe ralídxibe. Ne aparte de ca guendanagana ni rápabe guiráʼ dxi, laaca nabé nuube xizaa purtiʼ huará jñaabe.
Pa lii nga tobi de ca binnigola ni chiganna Ángela, xi ñuʼnuʼ para niguuluʼ gana laabe (Jer. 31:25). Xi zanda guʼnuʼ dede ante para quixhedxiluʼ ladxidoʼbe ora chigánnaluʼ laabe.
GUNÍʼ IQUE XI CADIʼDIʼ CA XPINNI CRISTU
Guiranu ridxáganu nuu biaje, zándaca pur dxiiñaʼ o pur cani rúninu para ca binni ridagulisaa. Ora biʼyaʼ Daniel ni riguixhená que ti visión ni qué ñene, guníʼ: «Nabé maʼ bidxagaʼ» (Dan. 8:27). Peru despué, málasi beeda ángel Gabriel ra nuube ne gucané laabe. Bisiene laabe ni bíʼyabe que ne gudxi laabe maʼ binadiaga Dios ca oración stibe ne ruuyaruʼ Dios laabe «casi tuuxa ni nabé risaca» (Dan. 9:21-23). Despué laaca guluu sti ángel gana laabe né caadxi diidxaʼ sicarú (Dan. 10:19).
Guníʼ ique ximodo nuu binni ni chigánnaluʼ
Nga runi, ante chigánnaluʼ tuuxa ni maʼ bidxaga o ni maʼ caree gana, guníʼ ique ximodo nuube primeru. Xi guendanagana cadxaagalube. Xiñee maʼ bidxágabe. Gunáʼ nga ca guenda sicarú ni rusihuínnibe. Guidúʼyanu xi guníʼ Richard, ti xpinni Cristu ni maʼ ziné jma de gande iza de naca binnigola: «Riníʼ iqueʼ ca guenda sicarú ni napa ca bicheʼ ne ca bizanaʼ. Pa dede ante guuyaʼ chaahueʼ ximodo nuucabe la? qué zaca nagana para naa uguaaʼ gana laacabe». Pa chineluʼ sti binnigola, galán gúnitu pa juntu gúʼyatu modo nuu binni ni chigánnatu.
BIIYAʼ XIMODO GUNI SENTÍRCABE GALÁN
Cadi dxandíʼ huaxiéʼ riuuláʼdxinu guininu ximodo nuunu nezalú stobi la? Nga rusihuinni xiñee raca nagana para ti xpinni cristu guiníʼ xi runi sentir nezalú ti binnigola. Xi zanda gúniluʼ óraca yaʼ. Zanda guxidxineluʼ laabe ne gábiluʼ laabe caadxi diidxaʼ ni quixhedxí ladxidoʼbe. Michael, maʼ ziné jma de cuarenta iza de naca binnigola ne cada chigánnabe tuuxa ruzulube né ca diidxaʼ riʼ: «Tobi de ca dxiiñaʼ jma sicarú stiʼ ca binnigola nga checaʼ ralidxi ca xpinni Cristu para gunibiaʼcaʼ laacabe jma. Nga runi nabé rapaʼ gana guendaʼ ra nuutu».
Galán gaca ti oración ante guzulú güitu diidxaʼ. Ora guni orarluʼ zanda guzeeteluʼ ca guenda sicarú ni napa bíʼchiluʼ o bizáʼnaluʼ, pabiáʼ naguidxi fe stiʼ, pabiáʼ nadxii sti binni ne modo cayuni huantar. Ngapeʼ nga ni biʼniʼ apóstol Pablu ora biʼniʼ orarné ca xpinni Cristu (1 Tes. 1:2, 3). Ora gusisácaluʼ ca guenda stibe lu oración stiluʼ, zaguuluʼ listu ladxidoʼloʼ ne ladxidoʼbe para güitu diidxaʼ jneza. Ne laaca zanda quixhedxí cani guiniʼluʼ ladxidoʼbe. Ray, ti binnigola ni nabé nanna de cani caninu riʼ, biiyabe ti cosa: «Nuu biaje riaandaʼ laanu xi guiráʼ cabeendunu lu xhiiñaʼ Dios, nga runi, ora gusietenalaʼdxiʼ sti binni ni laanu, jma riuʼnu gana».
BIQUIIÑEʼ BIBLIA PARA UGUULUʼ GANA
Cásica biʼniʼ Pablu, lii laaca zanda gacaneluʼ ti xpinni Cristu para «guiene chaahui [...] stiidxa Dios», o para uguuluʼ gana laa, pa iquiiñeluʼ neca ti textu si ni zeeda lu Biblia (Rom. 1:11). Guzéʼtenu ti ejemplu. Pa chigánnaluʼ ti binni ni nuu triste ni riníʼ ique maʼ qué risaca la? zanda gábiluʼ laabe ni guníʼ salmista que ora biʼniʼ sentir zeeda gaca casi ti rii nabidxi ni maʼ güeʼ guʼxhuʼ: «Qué huayuu dxi gusiaandaʼ ca mandamientu stiluʼ» (Sal. 119:83, 176). Biquiiñeʼ ti tiempu huiiniʼ si para gusiéneluʼ laabe ca versículo riʼ, de racá zanda gábiluʼ laabe laaca maʼ bidiiluʼ cuenta caʼruʼ gusiaandabe ca mandamientu stiʼ Dios.
Para ganda chindá ni caniʼluʼ ndaaniʼ ladxidóʼ ti gunaa xpinni Cristu ni maʼ caree gana de guni xhiiñaʼ Dios o maʼ bixeleʼ de ca binni ridagulisaa, zanda iquiiñeluʼ ejemplu stiʼ gunaa ni biniti ti dracma (Luc. 15:8-10). Zándaca né moneda de plata que nga nuu lu ti bigáʼ risaca ni bíʼnicabe de puru si moneda casi laani. Ora gusiéneluʼ ni gunaa xpinni Cristu riʼ, biʼniʼ stipa para gudiibe cuenta laabe nga tobi de ca binni nabé risaca lade ca binni ridagulisaa. Despué zanda gábiluʼ laabe nadxii Jiobá laabe stale, purtiʼ nácabe tobi de ca dendxuʼ huiiniʼ stiʼ.
Ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu riuuláʼdxicaʼ guzeetecaʼ de xiixa textu, nga runi bidii lugar guiníʼcabe de laani ne cadi gucueezuʼ laacabe. Despué de gúʼndaluʼ ti versículo ni cuzeeteʼ de ni cazaacabe, biyubi xiixa diidxaʼ ni caníʼ de laani ne gunabaʼ laabe guiniʼbe xi riníʼ íquebe de laani. Zanda gúʼndaneluʼ laabe 2 Corintios 4:16 de racá maʼ guinabadiidxaluʼ: «Ñee huayuuyaluʼ ximodo huadii Jiobá stipa lii para bidxiiluluʼ xiixa guendanagana ni gúpaluʼ la?». Pa gúniluʼ zacá, zacaneni para uguusaatu gana laatu (Rom. 1:12).
Ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu riuuláʼdxicaʼ guzeetecaʼ de xiixa textu
Laaca zanda uguuluʼ gana ti bíʼchiluʼ pa güíneluʼ laa ti relatu ni zeeda lu Biblia stiʼ tuuxa ni gudiʼdiʼ ra cadíʼdibe. Casi pa nuu tuuxa ni maʼ caree gana, zanda gúʼndaneluʼ laa relatu stiʼ Ana o Epafrodito, ca binni riʼ laaca guyuucaʼ triste, neca zacá bisisaca Dios laacaʼ (1 Sam. 1:9-11, 20; Filip. 2:25-30). Nga runi, ora chigánnatu tuuxa, galán gúʼndatu xiixa ejemplu ni zeeda lu Biblia.
CADI GUSAANA DE GUIZAALÁʼDXILUʼ STOBI
Bisihuinni rizaaláʼdxiluʼ ca xpinni Cristu ora guiníʼ íqueluʼ ximódoruʼ zanda gacaneluʼ laacabe neca maʼ yegánnaluʼ laacabe (Hech. 15:36). Ante guireeluʼ ralídxicabe, xiñee qué guni invitarluʼ laacabe para chigucheechetu diidxaʼ yaʼ. Laaca galán guiníʼ íqueluʼ ni runi ti binnigola ni láʼ Bernard. Ora gúʼyabe bíʼchibe ni cadi tan xadxí de yegánnabe que, rinabadiidxabe laa sin gudii stobi cuenta: «Ximodo huayé ni lii né ni guninu que yaʼ». Pa rizaaláʼdxiluʼ ca bíʼchiluʼ o ca bizáʼnaluʼ, zanda gannuʼ pa caquiiñeruʼ gacanécabe laabe.
Yanna nga jmapeʼ caquiiñeʼ ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu gacanetu laacaʼ, guiénetu laacaʼ ne gánnacaʼ nadxiitu laacaʼ (1 Tes. 5:11). Nga runi, ante chigánnaluʼ laacabe, guníʼ ique xi guendanagana nápacabe. Gunabaʼ Jiobá gacané lii ne gulí né stale cuidadu ca textu ni zaquiiñeluʼ. Zacá zanda quixhedxiluʼ ladxidóʼ ti binni ni cadiʼdiʼ ra nagana.
a Bidxaa lácabe.