Ni rizíʼdinu de oración ni biʼniʼ ca levita
«Ne gusisácacabe laluʼ ni nabé nandxóʼ.» (NEH. 9:5)
1. Xi zazíʼdinu de guendaridagulisaa ni gupa guidxi Israel, ne xi guendarinabadiidxaʼ zacábinu.
«LAGUIASA, lagusisaca Jiobá, Dios stitu ne cadi chuʼ dxi guiaana de guisaca labe». Né ca diidxaʼ riʼ biʼniʼ invitar ca levita guiráʼ binni de Israel para gúnicabe ti oración Jiobá, ne oración ni bíʼnicabe riʼ nga tobi de cani jma xadxí guca ni zeeda lu Biblia (Neh. 9:4, 5). Bidagulisaacabe ndaaniʼ guidxi Jerusalén 24 stiʼ beeu tisri (laani nga ra rizaa gadxe beeu lu calendariu stiʼ ca judíu) lu iza 455 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Primeru guidúʼyanu xiñee bidagulisaa ca binni ca dxi riʼ ne guicábinu ca guendarinabadiidxaʼ riʼ: Xi costumbre gupa ca israelita que ne pur ngue guleenducaʼ ni galán dxi bidagulisaacaʼ. Xi guiráʼ zanda guizíʼdinu de oración ni biʼniʼ ca levita (Sal. 141:2).
TI BEEU NABÉ RISACA
2. Xi ejemplu sicarú bisaana ca israelita para laanu.
2 Ti beeu ante gaca guendaridagulisaa riʼ, ca judíu que biluxe gundísacaʼ lindaa stiʼ guidxi Jerusalén (Neh. 6:15). Bindaacabe cincuenta y dos dxi para bilúxecabe lindaa que, ne yanna maʼ rápacabe gana gúʼndacabe Ley stiʼ Dios. Ngue runi primé dxi stiʼ beeu tisri bidagulisaacabe lugar ra maca rúnicabe ni para gucaadiágacabe Esdras ne xcaadxi levita ora gúʼndacaʼ Ley stiʼ Dios ne gusiene cani . Guiráʼ familia, dede né cani nahuiiniʼ ni maʼ riene ni caníʼcabe, zuhuaacaʼ cucaadiágacaʼ «dede birá gueelaʼ hasta galaa dxi». ¡Nabé sicarú ejemplu riʼ! Ca dxi stinu riʼ, ridagulisaanu ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu ne guiranu maʼ zúbanu, neca zacá nuu biaje gadxé ra maʼ nuu íquenu. Ñee huayácaluʼ nga la? Pa zacá ni, biiyaʼ xi biʼniʼ ca israelita que: cadi bicaadiagasícabe, sínuque bidiicabe lugar chindá ca diidxaʼ que ndaaniʼ ladxidóʼcabe, dede biinacabe purtiʼ bidiicabe cuenta cadi cayúnicabe ni na ca Ley stiʼ Dios (Neh. 8:1-9).
3. Xi gudxi Nehemías ca israelita que gúnicaʼ.
3 Peru cadi dxi que nga naquiiñeʼ guiníʼcabe guiráʼ ra maʼ bicheecabe. Purtiʼ dxi que racalaʼdxiʼ Jiobá chúʼcabe nayecheʼ ne guni adorárcabe laa (Núm. 29:1; ). Nga runi gudxi Nehemías guidxi que: «Laché, lagó ca cosa ni napa za ne laguéʼ ca cosa nanaxhi, ne laguseendaʼ caadxi para tuuxa ni qué ñaca gastiʼ para laa; purtiʼ dxi riʼ nabé risácani para Señor stinu, ne cadi guiuubaʼ ladxidoʼto, purtiʼ rusiecheʼ Jiobá laatu ne nga zeeda gaca casi ti lugar ni naguidxi para laatu». Ximodo bicabi guidxi que yaʼ. Bíʼnicabe ni na Jiobá ne maʼ qué ñuucabe triste, sínuque «nabé biéchecabe» (Neh. 8:10-12).
4. 1) Xi biʼniʼ ca xaíque stiʼ ca familia israelita, ne xi bidiicabe cuenta naquiiñeʼ gúnicabe. 2) Xii nga tobi de ca cosa ni jma bisaca para laacabe lu saa que.
4 Sti dxi que guiráʼ ca xaíque familia bidagulisaacaʼ para gúʼndacaʼ Ley stiʼ Dios ne gúʼyacaʼ ximodo zanda gúnicaʼ ni nani . Ora bidiicabe cuenta naquiiñeʼ gaca saa ra rucuícabe Ranchuhuiiniʼ que 15 dede 22 stiʼ beeu tisri la? bizulú guluucabe ca cosa que listu para gaca saa que, ne biluxenécabe ti guendaridagulisaa naroʼbaʼ . Ngue nga saa ra rucuícabe Ranchuhuiiniʼ ni jma galán guca dede dxi bibani Josué. Zaqué gúcani, guidubi guidxi que «nabé biéchecabe». Tobi de ca cosa ni jma bisaca para laacabe nga gúʼndacabe Ley stiʼ Dios nadipaʼ, ne ngue nga ni bíʼnicabe «dede dxi bizuluni hasta dxi bilúxeni» (Neh. 8:13-18).
TI DXI PARA GUINÍʼCABE XI GUIRÁʼ PECADU HUAYÚNICABE
5. Xi biʼniʼ guidxi Israel ante guni orar ca levita que Jiobá.
5 Chupa gubidxa despué de saa que, 24 stiʼ beeu tisri, gudíxhecabe guiníʼcabe maʼ bicheenécabe Ley stiʼ Dios. Maʼ cadi para gócabe ne chúʼcabe nayecheʼ dxi que. Ca israelita qué ñocaʼ ne gúcucaʼ lari chonga para gusihuínnicaʼ naná nuucaʼ purtiʼ maʼ bicheenecaʼ Ley stiʼ Dios. Siadoʼroʼ bibiguetaʼ biindacabe Ley stiʼ Dios chonna hora ne huadxí «guníʼcabe xi guiráʼ pecadu huayúnicabe ne bizuxíbicabe nezalú Dios» . Dxi que nga biʼniʼ ca levita oración ni guninu ra bizulú tema riʼ para guiníʼcabe pur guidxi que (Neh. 9:1-4; ).
6. 1) Xi gucané ca levita para gúnicaʼ ti oración nabé sicarú. 2) Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ ca levita.
6 Nanna dxíchinu maca ruundaʼ ca levita que Ley stiʼ Dios, ngue runi guizáʼ sicarú oración ni bíʼnicaʼ. Ra bizulú oración que la? bisisácacabe Jiobá pur guiráʼ ni bizáʼ ne pur guiráʼ guenda stiʼ. De raqué bizeetecabe guiráʼ pecadu stiʼ ca israelita ne guníʼcabe cadi naquiiñeʼ guilaselaʼdxiʼ Dios laacabe (Neh. 9:19, 27, 28, 31). Pa gúninu ni biʼniʼ ca levita ne guiníʼ ique chaahuinu ni gúʼndanu lu Stiidxaʼ Dios guiráʼ dxi la? ca oración ni gúninu Jiobá zareecani dede ndaaniʼ ladxidoʼno. Zacá zudiʼnu lugar guiniʼné Jiobá laanu. Ne ora guni orarnu laabe zápanu stale ni gábinu laabe (Sal. 1:1, 2).
7. 1) Xi gunabaʼ ca levita que. 2) Xi rizíʼdinu de ca levita.
7 Ti cosa si nga gunabaʼ ca levita que Jiobá. Ra maʼ ziluxe oración ni bíʼnicaʼ gunábacaʼ Jiobá cadi gusiaandaʼ ca guendanagana ni maʼ gudiʼdiʼ guidxi que, ngue runi guníʼcabe sicaríʼ: «Ne yanna, Dios stidu, Dios ni jma nandxóʼ, ni napa poder ne ni ridxíbicabe laa, rápaluʼ pactu, nacháʼhuiluʼ ne qué rusaana de gannaxhiiluʼ, cadi gúʼyaluʼ ca cosa ni huazaacadu casi ti cosa nahuiiniʼ, cani huazaaca ca rey stidu, ca príncipe stidu ne cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stidu ne cani riguixhená ne ca bixhoze góladu ne guidubi guidxi riʼ, dede ca dxi stiʼ ca rey stiʼ Asiria hasta yanna dxí» (Neh. 9:32). Xi rizíʼdinu de ca levita que yaʼ. Ora guni orarnu la? naquiiñeʼ gusisácanu Jiobá primé ne gudiʼnu xquíxepeʼ laabe ne despué guinábanu laabe ni racaláʼdxinu.
BISISÁCACABE LÁ DIOS
8, 9. 1) Ximodo bisihuinni ca levita qué rudxiibacaʼ laca laacaʼ ora bizulucaʼ oración sticaʼ. 2) Xi chupa ejércitu ni nuu guibáʼ zándaca bizeeteʼ ca levita que.
8 Neca guníʼ ique chaahuicaʼ ca levita que xii ngue chiguiniʼcaʼ lu oración sticaʼ la? dede bizulúcabe bidiicabe cuenta qué zanda ugaanda ca diidxaʼ guiníʼcabe que para gusisácacabe Jiobá modo caquiiñeʼ gácani. Nga runi, ora gunábacabe Jiobá gudii lugar gusisaca guidxi que laa la? guníʼcabe jma risaca lá Dios que «guiráʼ ndaayaʼ ne guendarisaca» (Neh. 9:5).
9 Sti ndaa de oración ni biʼniʼ ca levita que na: «Lii nga Jiobá, lii si; lii nga bizaʼluʼ guibáʼ ne guiráʼ ni nuu luni, bizaʼluʼ Guidxilayú ne guiráʼ ni nuu lu, nisadóʼ ne guiráʼ ni nuu ndaaniʼ; ne lii nga cudiiluʼ guendanabani cani, ne guiráʼ ni nuu guibáʼ runi adorarcaʼ lii» (Neh. 9:6). Zacá ni, Jiobá bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú ne guiráʼ xixé beleguí ne ca galaxia ca, ni zeeda gaca casi ti ejércitu. Ne laaca bizaʼbe guiráʼ ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú sicarú stinu riʼ. Ne bíʼnibe ni para ganda guidale guiráʼ xixé ni nabani luni. Ne nuu sti «ejércitu guibáʼ»: nga nga ca ángel stiʼ Dios, cani biʼyaʼ ora guyáʼ guiráʼ xixé cosa (1 Rey. 22:19; Job 38:4, 7). Ca ángel riʼ rúnicaʼ ni na Dios ne qué rudxiibacaʼ laca laacaʼ, racanecaʼ binni guidxilayú para ganda guilacaʼ (Heb. 1:14). Cadi naquiiñeʼ gudxíʼbanu laca laanu cásica qué rudxiibaʼ ca ángel ca laacaʼ, ne chuʼnu tobi si para gúninu xhiiñaʼ Dios, casi ti ejércitu (1 Cor. 14:33, 40).
10. Xi rizíʼdinu de cani biʼniʼ Jiobá para Abrahán.
10 Despué de ngue, guníʼ ca levita xi biʼniʼ Dios para Abrán. Laabe ne xheelabe, qué ganda gápacabe xiiñicabe, purtiʼ Sarai qué ñanda ñapa xiiñiʼ. Peru dxi nápabe 99 iza bichaa Jiobá labe o xlabe ne gulee lá laabe Abrahán, ni riníʼ «Bixhoze stale binni» (Gén. 17:1-6, 15, 16). Ne gúdxibe Abrahán zudiibe cani zá de laa guidxi Canaán. Ca binni guidxilayú, stale biaje riaandaʼ laacaʼ ni maʼ bizabiruaacaʼ, peru Jiobá qué ziuu dxi guni zacá. Ngue runi ca levita que guniʼcaʼ: «Lii nga Jiobá, Dios ni dxandíʼ, guliluʼ Abrán ne guleeluʼ laa de Ur stiʼ ca caldeu ne gulee laluʼ laabe Abrahán. Purtiʼ bidiiluʼ cuenta qué zusaanabe lii; ngue runi bíʼnineluʼ laabe ti pactu para gudiiluʼ laabe layú stiʼ ca cananeu, [...] para gusaananeluʼ ni cani zá de laabe; ne bíʼniluʼ cásipeʼ modo guniʼluʼ, purtiʼ jneza ni rúniluʼ» (Neh. 9:7, 8). Nga runi, naquiiñeʼ gúninu cásica runi Dios stinu ne gúninu guiráʼ ni maʼ guninu (Mat. 5:37).
GUNÍʼCABE GUIRÁʼ NI BIʼNIʼ JIOBÁ PUR XQUIDXI
11, 12. 1) Xi riníʼ lá Jiobá. 2) Ximodo bisihuinni Dios laasi zanda guiree lá zacá.
11 Lá Jiobá riníʼ «Laabe nga ni runi ni Gueeda Gaca». Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani dede yanna cayuni Dios dxiiñaʼ para gaca ni bizabiruaa. Ne ti ejemplu sicarú ra bihuinni zacá ni nga dxi nuu cani zá de Abrahán de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto. Jiobá gudxi laacabe zabee laacabe de esclavu Egipto ne zudii laacabe Layú bizabiruaa gudii laacabe, peru ca dxi que ruluíʼ nagana para gácani. Peru Jiobá biʼniʼ stale milagru para ganda gaca ni maʼ bizabiruaa. Ne zacá bisihuínnibe laasibe zanda guiree labe Jiobá.
12 Casi bicaa Nehemías, ca levita que bizeetecaʼ xcaadxi cosa ni biʼniʼ Jiobá pur xquidxi: «Biiyaluʼ pabiáʼ naná yuubaʼ gudiʼdiʼ ca bixhozególadu ndaaniʼ guidxi Egipto, ne binadiágaluʼ ora bicaacabe ridxi lii ruaa nisadóʼ Xiñáʼ. Óraque bidiiluʼ seña ne bíʼniluʼ milagru para gusabanaluʼ Faraón ne ca xpinni ne guiráʼ binni xquidxi, purtiʼ nánnaluʼ nabé bininácabe xquídxiluʼ; ne bisisácaluʼ laluʼ nezalú guiráʼ binni, cásica cayácani dxi riʼ. Ne bixhéleluʼ nisadóʼ que nezalúcabe, ngue runi gunda gudíʼdicabe galaa nisadóʼ ra nabidxi; ne cani ladxi laacabe bilaaluʼ laacaʼ dede xagueteʼ casi rilá ti guié ndaaniʼ nisa ziáʼ». De raqué, guníʼ ca levita modo gucané Dios xquidxi para guicaacaʼ layú ni maca bizabiruaabe gudiibe laacaʼ: «Óraque bicaaluʼ ca binni de Canaán gúnicaʼ ni naluʼ nezalú ca israelita [...]. Ne gucuaacabe ca guidxi nadipaʼ ne layú ni nabé rudii stale cosecha, ne gucuaacabe yoo ni napa stale cosa galán, bizé, layú ra nuu lubáʼ uva ne yaga olivo, ne guiráʼ clase yaga ni rudii stale cuananaxhi, ne bizulú gudócabe ne bidxá ndaanicabe ne biroocabe ne bibánicabe nayecheʼ pur guendanachaʼhuiʼ stiluʼ» (Neh. 9:9-11, 24, 25).
13. 1) Xi bidii Jiobá ca israelita para gánnacaʼ modo guni adorarcaʼ laabe. 2) Xi biʼniʼ ca israelita.
13 Biʼniʼ Dios stale cosa para biʼniʼ ni maʼ bizabiruaa. Cadi xadxí de biree ca israelita que de Egipto, bidii Jiobá laacabe ley para gánnacabe modo guni adorárcabe laa. Ca levita que guniʼcaʼ: «Bieteluʼ lu dani Sinaí, ne dede guibáʼ guníʼneluʼ laacabe, ne bidiiluʼ laacabe ca ley ni caníʼ modo guibani binni, cani dxandíʼ rusiidiluʼ, ne modo runi juzgarluʼ binni ne ca mandamientu chaʼhuiʼ stiluʼ» (Neh. 9:13). Gulí Jiobá ca israelita que para gácacaʼ guidxi stibe ne bidiibe laacaʼ layú ni bizabiruaabe gudiibe laacaʼ ne bisiidibe laacaʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ti ganna binni nácacabe xquidxi Dios. Peru qué nindaa maʼ qué ñúnicabe guiráʼ ni gudxi Jiobá laacabe. Biblia na: «Ne maʼ qué ninácabe nucaadiágacabe ne maʼ qué ñetenaláʼdxicabe guiráʼ milagru ni bíʼniluʼ pur laacabe, sínuque biquídxicabe xayánnicabe ne gulícabe ti xaíque para guibiguétacabe Egipto ne gácacabe esclavu sti biaje. Peru lii nácaluʼ ti Dios ni rutiidilaʼdxiʼ donda, nachaʼhuiʼ ne rilaselaʼdxiʼ, rindaa para guidxiichi ne qué rusaana de gannaxhii, ne qué nusaanaluʼ laacabe» (Nehemías 9:16, 17).
CAQUIIÑEʼ CHUʼ TU UGUU JNEZA LAACABE
14, 15. 1) Ximodo gupa Jiobá ca israelita neca nabé bicheecaʼ. 2) Xi rizíʼdinu de modo gupa Jiobá xquidxi.
14 Lu dani Sinaí que gudxi ca israelita Dios zúnicaʼ ni na ca Ley stiʼ, peru qué nindaa de ngue bíʼnicabe chupa cosa nabé malu, ne ngue nga bizeeteʼ ca levita que lu oración bíʼnicaʼ. Ne neca naquiiñeʼ ñáticabe lu desiertu que, qué nusaana de ñapa Jiobá laacabe. Ngue runi ca levita que bisisácacaʼ laabe ne guniʼcaʼ: «Qué nusaanaluʼ laacabe lu desiertu que, purtiʼ nabé bilaseláʼdxiluʼ laacabe [...]. Ne bidiiluʼ ni gudócabe cuarenta iza [...]. Gastiʼ qué ñaadxaʼ laacabe. Qué ñuxe xhábacabe ne qué nidxá guí ñeecabe» (Neh. 9:19, 21). Ca dxi stinu riʼ, laaca rudii Jiobá laanu guiráʼ ni caquiiñenu para cadi gusaananu laa. Qué chuʼ dxi gácanu casi ca israelita ni guti lu desiertu que purtiʼ qué nuzuubacaʼ diidxaʼ ne qué ñápacaʼ fe. Guietenaláʼdxinu, cani bíʼnicabe que «ucuá ni lu Xquiʼchi Dios para iziʼdi nu iduʼya gá nu laanu, cani nabani nu ra ma zeda iluxe guidxilayú riʼ» (1 Cor. 10:1-11).
15 Triste guininu ni, peru dxi maʼ nuu ca israelita que lu Layú ni bizabiruaa Dios gudii laacaʼ, bixélecaʼ de Jiobá ne bizuxíbicaʼ xañee ca dios stiʼ ca binni de Canaán, ne guyuunécabe tutiica binni nezalú ca dios que ne dede bizaaquicabe xiiñicabe para ca dios stiʼ ca binni que. Ngue runi, bidii Jiobá lugar gusabanáʼ ca guidxi ni dxaagacabe que laacabe. Peru ora gaca arrepentírcabe rutiidilaʼdxiʼ Jiobá donda stícabe ne rapa laacabe para cadi guniná ca xhenemígucabe laacabe ne stale biaje biʼniʼ Jiobá zacá. Biblia na: «Ora maʼ nuudxícabe la? rúnicabe cosa malu nezaluluʼ, ne rusaanuʼ laacabe lu naʼ ca xhenemígucabe, ne laacaʼ rutuñeecaʼ laacabe. Óraque ribiguétacabe ra nuuluʼ ne rucaacabe ridxi lii para gacaneluʼ laacabe, ne dede guibáʼ rucaadiágaluʼ ne rulaluʼ laacabe cada biaje, purtiʼ guizáʼ rilaseláʼdxiluʼ laacabe. Cumu guizáʼ rilaseláʼdxiluʼ laacabe la? qué nunitiluluʼ laacabe ne qué nusaanaluʼ laacabe; purtiʼ nácaluʼ ti Dios nachaʼhuiʼ ne rilaseláʼdxiluʼ binni» (Nehemías 9:28, 31). Ca levita que bidiicaʼ cuenta biá Jiobá laacaʼ «stale iza», ne guniʼcaʼ: «Gúpaluʼ paciencia laacabe ne biquiiñeluʼ espíritu stiluʼ para gudxi cani riguixhená laacabe xi zazaaca, peru qué nucaadiágacabe. Ne últimu la? bidiiluʼ laacabe lu náʼ ca guidxi ni qué runibiáʼ lii» (Neh. 9:30).
16, 17. 1) Xi biʼniʼ ca judíu ni bibiguetaʼ de Babilonia ne xi biʼniʼ ca bizhozególacaʼ. 2) Xi rusihuinni ca diidxaʼ guníʼ ca israelita que, ne xi bidii stiidxacaʼ gúnicaʼ.
16 Bibiguetaʼ si ca israelita de Babilonia, bicheenérucaʼ Jiobá. Guizáʼ maʼ gadxé gúcacabe de ca bixhozególacabe. Sicaríʼ bizeeteʼ ca levita lu oración sticaʼ: «Yanna nácadu esclavu; ne layú ni bidiiluʼ ca bixhozególadu para gocaʼ cuananaxhi stini ne ca cosa galán nápani, ¡biiyaʼ!, nácadu esclavu luni, ne ca rey ni guluuluʼ para guni mandar laadu pur ca pecadu stidu, ricaacaʼ guiráʼ ni rudii ni, [...] ne guizáʼ cayacanadu» (Neh. 9:36, 37).
17 Ñee rusihuinni ca diidxaʼ ni guníʼ ca levita que nabé malu Jiobá purtiʼ bidii lugar gucanácabe la? Coʼ, purtiʼ laca laacabe guníʼcabe: «Jneza guiráʼ ni rúniluʼ pur guiráʼ ni maʼ bizaacadu, purtiʼ qué nusaanaluʼ laadu, peru laadu cadi jneza guiráʼ ni bínidu» (Neh. 9:33). Oración stiʼ ca levita riluxe ni ora guníʼ guidxi que zúnicaʼ ni na Ley stiʼ Dios. Biblia na: «Pur guiráʼ ni maʼ bieeteʼ riʼ, cayúnidu ti pactu, ne bicaʼdu ni lu guiʼchiʼ ne cá ni sellu stiʼ ca príncipe stidu, ca levita stidu ne cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ stidu» (Nehemías 9:38; 10:29). Ne zaqué gúcani, ngue runi, bicaacabe ti guiʼchiʼ ne biʼniʼ sellar 84 xaíque stiʼ ca judíu ni (Neh. 10:1-27).
18, 19. 1) Xi caquiiñeʼ gúninu para chuʼnu ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Dios. 2) Xi cadi naquiiñeʼ gusaana de guinábanu, ne xiñee.
18 Pa racaláʼdxinu guibáninu ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ Jiobá, naquiiñeʼ gudiʼnu lugar uguu jnézabe laanu. Zacá nga guníʼ apóstol Pablu, ora bicaa: «Lácaxa nuu xiiñi binni ni qué rusaba ná bixhoze laa» (Heb. 12:7). Pa gudiʼnu lugar uguu jneza Jiobá laanu ne cadi guixélenu de laabe, zusihuínninu cudiʼnu lugar guchaa espíritu stibe laanu. Ne pa gúninu xiixa cosa nabé feu nezalú Jiobá la? zutiidiláʼdxibe donda stinu pa gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno ne gudiʼnu lugar uguu jnézabe laanu.
19 Maʼ cadi candaa zusisaca Jiobá lá jma que dxi bilá ca israelita dxi guyuucaʼ de esclavu Egipto (Ezeq. 38:23). Ne cásica gucuaa guidxi Israel Layú ni bizabiruaa Dios gudii laacaʼ, zacaca nga zacaa ca xpinni Cristu ni qué gusaana laabe guendanabani ndaaniʼ guidxilayú cubi stiʼ (2 Ped. 3:13). ¡Guizáʼ sicarú ni cabézanu ca! Qué chuʼ dxi gusaana de guni orarnu para guisaca lá Dios. Lu sti tema ca zadúʼyanu sti oración ni zanda gacané laanu chuulaʼdxiʼ Jiobá cani gúninu yanna ne guidubi naca xquendanabáninu.