Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
© 2024 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
2-8 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 79-81
Bisihuinni nadxiiluʼ lá Jehová
Sacrificiu stiʼ Jesús: biáʼsipeʼ ni caquiiñeʼ gusigaʼdeʼ Bixhózenu laanu
5 Laanu yaʼ. Ximodo zanda gusihuínninu nadxiinu lá Jiobá. Pur cani gúninu. Ribeza Jiobá gácanu nayá (biindaʼ 1 Pedro 1:15, 16). Nga runi, laasibe nga runi adorarnu ne ruzúʼbanu stiidxabe de guidubi ladxidoʼno. Ne rúninu stipa pur gúninu casi maʼ bisiidiʼ Jiobá laanu dede né ora sanándacabe laanu. Ora rinándanu ni ná ca ley stibe rusisácanu labe (Mateo 5:14-16). Ne rusihuínninu jneza ca ley stibe ne cusiguii Binidxabaʼ. Dxandíʼ, rucheʼnu purtiʼ imperfectu laanu. Peru raca arrepentirnu ne rúninu stipa pur cadi gúninu xiixa ni guni biidiʼ lá Jiobá (Salmo 79:9).
ijwbv-S 3 párr. 4, 5
Romanos 10:13 | “Los que invoquen el nombre del Señor”
En la Biblia, la frase invocar el nombre de Jehová implica más que simplemente saber cuál es el nombre de Dios y usarlo cuando lo adoramos (Salmo 116:12-14). Implica confiar en Dios y acudir a él por ayuda (Salmo 20:7; 99:6).
El nombre de Dios era algo importante para Jesucristo. Las palabras con las que empezó su oración modelo son estas: “Padre nuestro que estás en los cielos, que tu nombre sea santificado”, o limpiado (Mateo 6:9). Jesús también enseñó que, si queremos vivir para siempre, debemos conocer, obedecer y amar a la persona que lleva ese nombre (Juan 17:3, 6, 26).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-2-S yaza 127 párr. 5, 6
José
Se da prominencia al nombre de José. En vista de la posición prominente de José entre los hijos de Jacob, era muy apropiado que su nombre se usase a veces para designar a todas las tribus de Israel (Sl 80:1) o a las que integraron el reino norteño. (Sl 78:67; Am 5:6, 15; 6:6.) Su nombre también figura en la profecía bíblica. En la visión profética de Ezequiel, la herencia de José es una porción doble (Eze 47:13), una de las puertas de la ciudad “Jehová Mismo Está Allí” lleva el nombre José (Eze 48:32, 35) y, con referencia a la reunificación del pueblo de Jehová, se habla de José como jefe de una parte de la nación y de Judá, como jefe de la otra. (Eze 37:15-26.) La profecía de Abdías indicó que la “casa de José” tomaría parte en la destrucción de la “casa de Esaú” (Abd 18), y la de Zacarías dice que Jehová salvaría a la “casa de José”. (Zac 10:6.) Entre las tribus del Israel espiritual aparece la de José en lugar de la de Efraín. (Rev 7:8.)
El hecho de que se mencione a la tribu de José en Revelación 7:8 da a entender que la profecía de Jacob en su lecho de muerte tendría una aplicación en el Israel espiritual. Por lo tanto, es digno de notar que el Poderoso de Jacob, Jehová Dios, proveyó a Jesucristo como el Pastor Excelente que entregó su vida por las “ovejas”. (Jn 10:11-16.) Cristo Jesús es también la piedra angular de fundamento sobre la que descansa el templo de Dios compuesto de israelitas espirituales. (Ef 2:20-22; 1Pe 2:4-6.) Y este ‘Pastorʼ y ‘Piedraʼ está con el Dios Todopoderoso. (Jn 1:1-3; Hch 7:56; Heb 10:12; compárese con Gé 49:24, 25.)
9-15 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 82-84
Bisisaca ni rúniluʼ pur Jehová
wp16.6-S yaza 8 párr. 2, 3
¿Qué aprendemos de las aves?
Los habitantes de Jerusalén conocían bien las golondrinas, que solían construir sus nidos bajo los aleros de los edificios. Hasta en el templo de Salomón anidaron golondrinas. Es probable que año tras año hallaran allí un lugar tranquilo y seguro para criar a sus polluelos.
El compositor del Salmo 84, un descendiente de Coré, se fijó en aquellos nidos del templo. Él servía allí una semana cada seis meses, pero quería ser como las golondrinas que tenían un hogar permanente en la casa de Dios. Exclamó: “¡Cuán amable es tu magnífico tabernáculo, oh Jehová de los ejércitos! Mi alma ha anhelado, y también se ha consumido, en su vivo deseo por los patios de Jehová. [...] Hasta el pájaro mismo ha hallado una casa, y la golondrina un nido para sí, donde ella ha puesto sus polluelos... ¡tu magnífico altar, oh Jehová de los ejércitos, Rey mío y Dios mío!” (Salmo 84:1-3). ¿Y qué hay de nosotros y nuestros hijos? ¿Deseamos reunirnos regularmente con el pueblo de Dios y valoramos ese privilegio? (Salmo 26:8, 12).
Gudixhe ique modo ganda gúniluʼ xhiiñaʼ Jiobá nayecheʼ
Zándaca pur guendayooxhoʼ o guendahuará maʼ cadi guʼnuʼ biaʼ ñuuláʼdxiluʼ lu xhiiñaʼ Jiobá. O pa nahuiiniruʼ ca xiiñiluʼ, zándaca guiníʼ íqueluʼ maʼ qué zanda guʼndaʼ chaahuiluʼ Stiidxaʼ Dios ne gucaadiaga chaahuiluʼ ca guendaridagulisaa ca purtiʼ naquiiñeʼ gápaluʼ laacabe. Peru zándaca pur guicá íqueluʼ guiráʼ nga maʼ qué gudiiluʼ cuenta xi zándaruʼ gúniluʼ.
Raca stale iza guyuu ti levita ni bizaaca zacagá ndaaniʼ guidxi Israel. Neca bíʼnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ yuʼduʼ que chupa semana lu ti iza la? gucaláʼdxibe ñúnibe dxiiñaʼ ra nuu altar que sin nireebe de raqué. Nécaxa galán nga ni gucaláʼdxibe ca la? qué liica zanda ugaandabe ni (Sal. 84:1-3). Xi gucané levita que para cadi ñuu triste pur ngue yaʼ. Ni gucané laabe nga guiénebe maʼ ti ndaayaʼ nabé risaca ngue chuʼbe neca ti dxi lu patiu stiʼ yuʼduʼ que (Sal. 84:4, 5, 10). Zaqueca nga laanu, laaca naquiiñeʼ gusisácanu ca dxiiñaʼ ni zanda si gúninu ndaaniʼ xquidxi Dios, lugar de guiníʼ íquenu ni qué zanda gúninu.
Risácanu para Jehová, Dios stinu
12 Pa huaranu la? cadi guiaandaʼ laanu nanna Jehová xi cadídinu. Guinábanu laabe gacanebe laanu guidúʼyanu ca cosa ca jma jneza. Guidúʼndanu Biblia para guidxélanu ca diidxaʼ ni maʼ bicaa Dios para laanu. Guidúʼndanu ca relatu ni rusihuinni pabiáʼ rusisaca Jehová ca xpinni. Ora gúninu ni la? zudiʼnu cuenta nabé nacháʼhuibe né ca xpínnibe ni runi ni nabe (Sal. 84:11).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 1183 párr. 1, 2
Huérfano de padre
Puesto que era fácil pasar por alto a estos afligidos e indefensos, Jehová usó la expresión “huérfano de padre” con relación al grado de justicia alcanzado por Israel o su desviación de ella. Cuando la nación disfrutaba de buena salud espiritual, se cuidaba al huérfano de padre; sin embargo, cuando se pervertía la justicia en la tierra, caía en el olvido, y este era un síntoma de decadencia nacional. (Sl 82:3; 94:6; Isa 1:17, 23; Jer 7:5-7; 22:3; Eze 22:7; Zac 7:9-11; Mal 3:5.) La maldición de Jehová recaería sobre aquellos que oprimiesen al huérfano de padre. (Dt 27:19; Isa 10:1, 2.) Jehová habla de sí mismo como su Redentor (Pr 23:10, 11), Ayudador (Sl 10:14) y Padre (Sl 68:5). Él es quien ejecuta juicio a su favor (Dt 10:17, 18), les muestra misericordia (Os 14:3), les da alivio (Sl 146:9) y los conserva vivos. (Jer 49:11.)
Una de las marcas que identifican al cristianismo verdadero es la consideración a las personas afligidas por la pérdida de los padres o del esposo. El discípulo Santiago escribe a los cristianos: “La forma de adoración que es limpia e incontaminada desde el punto de vista de nuestro Dios y Padre es esta: cuidar de los huérfanos y de las viudas en su tribulación, y mantenerse sin mancha del mundo”. (Snt 1:27.)
16-22 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 85-87
Racané oración laanu guni huantarnu
Ñee rusihuínniluʼ guendanandxóʼ stiʼ Jiobá la?
10 Para ganda gusihuínninu guendanandxóʼ stiʼ Dios, laaca naquiiñeʼ chinándanu conseju riʼ: «Cadi usaana tu de iníʼ né tu Dios» (Rom. 12:12). Zanda guinábanu Jiobá gacané laanu guni adorarnu laa modo riuulaʼdxiʼ ne naquiiñeʼ gúninu ni. Galán gúninu guinábanu laabe gudiibe laanu espíritu santu stibe, gacanebe laanu gaca fe stinu naguidxi, gudiibe stipa para gucáʼnanu cani ruquiinde laanu ne gacanebe laanu para gusíʼdinu «stiidxa be jneza» (2 Tim. 2:15; Mat. 6:13; Luc. 11:13; 17:5). Naquiiñeʼ guni crenu zanda gacané Bixhózenu ni nuu guibáʼ laanu cásica runi cré ti xcuidi bixhoze. Ora guinábanu laabe gacanebe laanu para gúninu ni nabe, naquiiñeʼ guni crenu dxandíʼ zacábibe laanu. Ne cadi guiníʼ íquenu zuchiichinu laabe ora guni orarnu. ¡Qué ziuu dxi gaca nga! Zanda guni orarnu para gusisácanu laabe, gudiʼnu xquíxepeʼ laabe ne guinábanu laabe guendabiaaniʼ para gudxíʼlunu ca guendanagana stinu. Ne laaca zanda guinábanu laabe gacanebe laanu gusisácanu labe ora maʼ cayuni adorarnu laabe (Sal. 86:12; Sant. 1:5-7).
Ximodo ricabi Jehová ca oración stinu
17 (Biindaʼ Salmo 86:6, 7). Guyuu David seguru rucaadiaga ne ricabi Jehová ca oración stiʼ. Lii laaca zanda chuʼluʼ seguru rucaadiaga ne ricabi Jehová ca oración stiluʼ. Ca ejemplu ni bidúʼyanu lu artículo riʼ rusiidiʼ ca ni laanu rudii Jehová guendabiaaniʼ ne stipa ni caquíʼñenu para guni huantarnu. Ne laaca bidúʼyanu zanda iquiiñebe ca hermanu o ca binni ni qué runi adorar laabe para gacanebe laanu.
18 Nánnanu zacabi Jehová ca oración stinu neca nuu biaje qué zúnibe ni modo cabézanu. Zudii Jehová laanu ni peʼ caquíʼñenu ne ora peʼ caquíʼñenu ni. Nga runi, cadi gusaana de gápanu fe ora guni orarnu, chuʼnu seguru zapa Jehová laanu ne ndaaniʼ Guidxilayú cubi ca zudiibe «guiráʼ ni racalaʼdxiʼ ca ni nabani» (Sal. 145:16).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 551 párr. 5
Corazón
Servir con un “corazón completo”. El corazón literal ha de estar completo para funcionar con normalidad, pero en el caso del corazón figurado cabe la posibilidad de que esté dividido. David pidió a Jehová: “Unifica mi corazón para que tema tu nombre”, una prueba de que el corazón puede estar dividido con respecto a sus afectos y temores. (Sl 86:11.) El corazón de una persona puede ser “irresoluto”, de modo que esta adore a Dios con poco entusiasmo. (Sl 119:113; Rev 3:16.) También es posible ser de “corazón doble” (literalmente, “con un corazón y un corazón”) e intentar servir a dos amos, o decir engañosamente una cosa y pensar otra. (1Cr 12:33; Sl 12:2, nota.) Jesús denunció con fuerza este tipo de hipocresía. (Mt 15:7, 8.)
23-29 DE SEPTIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 88, 89
Jma galán modo runi mandar Jehová
Chuʼnu pur derechu ni napa Jiobá para guni mandar
5 Nuu sti razón ni rusihuinni napa Jiobá derechu para guni mandar: jnézapeʼ riquiiñebe autoridad ni nápabe. Laca laabe guniʼbe: «Naa nga Jiobá, ni qué rusaana de gannaxhii, ni rusihuinni runi ni jneza ne runi juzgar jneza lu guidxilayú, purtiʼ nga nga ca cosa ni riuuladxeʼ» (Jer. 9:24). De laabe riree guendaruni ni jneza. Qué ruuyabe xi ná xiixa ley ni gudixhe binni ruchee para gúʼyabe xii nga ni jma jneza gúnibe. Ca ley ni bidiibe binni zeeda cani de guendaruni jneza stibe. Biblia ná: «Zuba trono stiuʼ [Jiobá] lu guendaruni ni jneza ne lu guendaruni juzgar jneza». Nga runi, zanda chuʼnu seguru jneza ca ley, ca principiu ne ca decisión stibe (Sal. 89:14; 119:128). Peru Binidxabaʼ, ni ná cadi jneza modo runi mandar Jiobá, qué ganda guni ti guidxilayú ra qué gusaana de gaca ni jneza.
Chuʼnu pur derechu ni napa Jiobá para guni mandar
10 Cadi naca diʼ Jiobá casi ca gobiernu ni ruquiichináʼ binni ne ni qué riná guchaa cani maʼ gudixhe guni. Ca binni ni runi mandarbe runi sentircaʼ libre laacaʼ ne nayecheʼ riuucaʼ (2 Cor. 3:17). Zacapeʼ bisihuinni David ni né ca diidxaʼ riʼ: «Nuu guendanandxóʼ ne guendarisaca ra [nuu Jiobá], stipa ne guendanayecheʼ nuu ra nabézabe» (1 Crón. 16:7, 27). Ne ti salmista láʼ Etán guníʼ: «Nayecheʼ nga guidxi ni rucaa ridxi né guendanayecheʼ. Zizácabe lu biaaniʼ ni caree de luluʼ, Jiobá. Nayecheʼ nuucabe guidubi dxi pur laluʼ, ne rusisácaluʼ laacabe pur guendaruni jneza stiluʼ» (Sal. 89:15, 16).
11 Ra jma guiníʼ íquenu guendanachaʼhuiʼ stiʼ Jiobá, jma ziuʼnu seguru modo runi mandarbe ca nga ni jma galán. Zuni sentirnu casi biʼniʼ sentir salmista ni guníʼ: «Purtiʼ jma galán chuaaʼ ti dxi lu ca patiu stiluʼ que chuaaʼ mil dxi sti lugar» (Sal. 84:10). Gástiruʼ sti modo zanda gaca ni. Jiobá bizáʼ laanu, nga runi nánnabe xi caquiiñenu para chuʼnu nayecheʼ ne rudiibe ni laanu né stale guendanachaʼhuiʼ. Intiica guinábabe laanu gúninu rúnibe ni para gacanebe laanu, ne ora ruzúʼbanu diidxaʼ riuʼnu nayecheʼ, neca nuu biaje naquiiñeʼ gúninu caadxi sacrificiu. Biblia ná: «Ndiʼ nga ni maʼ guníʼ Jiobá, Dios ni guzíʼ lii sti biaje, Dios ni nayá stiʼ Israel: “Naa, Jiobá, naa nga Dios stiluʼ, ni cusiidiʼ lii para cueenduluʼ ni galán. Ni cayabi lii gunáʼ nga neza ra naquiiñeʼ saluʼ[”]» (Isaías 48:17).
Gupa fe Reinu stiʼ Dios
14 Ne laani nga pactu ni biʼniné Dios David. Biblia na: «Ne ora guizaa ca dxi stiluʼ, ne gátiluʼ ne gucaachicabe lii cueʼ ca bixhozególaluʼ, dxandipeʼ zandisaʼ tobi ni gale lade ca xiiñiluʼ; ne zuneʼ reinu stibe naguidxi. Lídxiluʼ ne reinu stiluʼ dxandipeʼ qué ziuu dxi guinitilú cani; zuzuhuaa dxiichiʼ trono stiluʼ ne qué ziuu dxi guinitilú ni» (2 Samuel 7:12, 16). Pactu ni biʼniné Jiobá rey riʼ bisihuínnini de laabe nga chigale ni gueeda gaca Mesías (Luc. 1:30-33). Zacá bisihuínnibe tudé nga chigueeda ni za de gunaa riʼ. Guniʼbe tobi ni za de David nga «napa derechu» gaca Rey lu Reinu stiʼ Dios (Ezeq. 21:25-27). Pur Jesús, «zuzuhuaa dxiichiʼ trono» stiʼ David «ne qué ziuu dxi guinitilú ni». Ne «cani za de laabe qué ziuu dxi guinitilucaʼ ne trono stibe zandaa ni xadxí casi gubidxa» (Sal. 89:34-37). Qué ziuu dxi guni Mesías riʼ ni cadi jneza biaʼ dxi guni mandar, ne qué ziuu dxi guirá ca ndaayaʼ ni gueedanebe.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Biʼniʼ Jehová ti pactu né David
Rusietenalaʼdxiʼ Gubidxa ne Elabeeu laanu qué ziuu dxi gusaana Mesías de guni mandar (Sl 89:35-37). Cada biaje gúʼyaluʼ ca ni, guníʼ ique ca ndaayaʼ ni chigudii Jehová lii ne familia stiluʼ pur Reinu stiʼ.
30 DE SEPTIEMBRE HASTA 6 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 90, 91
Pa racaláʼdxiluʼ guibániluʼ jma la? gupa confianza Jehová
Racalaʼdxiʼ binni guibani jma xadxí
Nuu científicu ná, neca nuu tratamientu para cadi guioʼxhoʼ binni qué zanda diʼ guibani jma que biaʼ ribani binni yanna. Dede lu siglu diecinueve maʼ randa ribani binni xcaadxi xadxí purtiʼ maʼ biziidiʼ gusiá laa ne purtiʼ maʼ nuu medicina ni racané para cadi gaca huará binni ne ni rusianda. Stale científicu nacaʼ maʼ biaʼ riʼ si nga zanda guibani binni.
Raca biaʼ chonna mil gaayuʼ gayuaa iza, ti hombre ni bicaa Biblia láʼ Moisés guníʼ: «Ca dxi biaʼ ridxiña ca iza stinu nga setenta iza; ne pa naguidxi nuunu la? ochenta iza, peru puru si guendanagana ne yuubaʼ nga ca iza ca; ne nagueenda ridiʼdiʼ cani» (Salmo 90:10). Neca huayuni binni stale stipa para guibani jma xadxí, laaca si biaʼ guníʼ Moisés nga ribáninu yanna.
Maʼ gadxé laanu de caadxi manihuiiniʼ, casi nuu caadxi bigu ni randa ribani jma de ti gayuaa cincuenta iza. Ne nuu yaga casi ahuehuete (tobi de ca yaga ni runibiáʼcabe casi árbol del Tule) ni ribani jma de chupa mil iza. Ora guchaaganu biaʼ iza ribani binni ne biaʼ iza ribani caadxi yaga ne manihuiiniʼ zándaca guinabadiidxanu: «¿Ñee para si guibáninu setenta ne ochenta iza nga bizáʼ Dios laanu la?».
wp19.1 yaza 5, cuadru
¿Tu lá Dios?
¿TU BIZÁʼ DIOS?
Stale binni huanabadiidxaʼ zacá, dede zándaca né lii. Pa guyuu tu bizáʼ universu ne guiráʼ ni nuu luni, ¿tu bizáʼ Dios yaʼ?
Stale científicu runi crecaʼ gupa universu principiu stiʼ. Biaʼsi ni runi crécabe riʼ né ni ruzeeteʼ primé versículo stiʼ Biblia ra ná: «Dede principiu que, bizáʼ Dios guibáʼ ne guidxilayú» (Génesis 1:1).
Qué zanda diʼ guininu stubi universu ca guyáʼ o ni málasi guyuu ni, purtiʼ qué zanda chaʼ ti cosa pa guirutiʼ tu guni ni. Pa gastiʼ nuu ante chaʼ universu la?, qué ñuu diʼ universu. Neca gaca nagana para laanu guiénenu ni peru primeru gupa xidé guyuu tuuxa ni qué rihuinni ne qué ziuu dxi guinitilú. Jiobá, ti espíritu ni guizáʼ nuu xpiaaniʼ ne napa stale poder, laabe nga bizaʼbe guirá ni (Juan 4:24).
Sicaríʼ riníʼ Biblia de Dios: «Ante chuʼ ca dani, o guzaʼluʼ guidxilayú ne layú ni rudii ni gó binni, guiráʼ dxi huadiʼdiʼ ne guiráʼ dxi chitiidiʼ lii nácaluʼ Dios» (Salmo 90:2). Nga runi maca nuu Dios. Ne laabe nga bizaʼbe universu «dede principiu» que (Apocalipsis 4:11).
Guendarannaxhii stiʼ Jehová racané ni laanu cadi guidxíbinu
16 Nanna Binidxabaʼ rusisácanu guendanabani. Nga runi laabe nabe zúninu intiica cosa dede gusaana de gaca xhamígunu Jehová para cadi gátinu (Job 2:4, 5). ¡Peru cadi dxandíʼ ni nabe ca! Cumu nápabe poder para guutibe ne nánnabe ridxíbinu gátinu la? nga runi racaláʼdxibe iquiiñebe ni para gudxiʼdéchenu Jehová (Heb. 2:14, 15). Nuu biaje, riquiiñeʼ Binidxabaʼ caadxi binni para guchíbicaʼ ne gábicaʼ laanu pa qué gusaana de gúninu ni ná Jehová la? zuuticaʼ laanu. O zándaca ora gápanu xiixa guendahuará iquiiñebe ni para guchíbibe laanu ne guchéʼnenu Jehová. Ne cumu nánnabe zuchéʼnenu Dios pa guicanu rini la? nga runi rucaabe ca doctor o familia stinu ni cadi naca Testigu para gábicaʼ laanu guicanu rini. O zándaca chuʼ tuuxa gucaa laanu guicaanu xiixa tratamientu ni cadi jneza guicaa ca xpinni Cristu.
17 Nin tobi de laanu qué racalaʼdxiʼ gatiʼ, peru nánnanu pa gueeda gátinu la? qué zusaana Jehová de gannaxhii laanu (biindaʼ Romanos 8:37-39). Qué rusiaandaʼ Jehová ca xhamigu ni maʼ guti, para laabe casi ñaca nabánirucaʼ (Luc. 20:37, 38). Ne racalaʼdxiʼ Jehová gusibani laacabe sti biaje (Job 14:15). Guizáʼ risaca ni gudixe Jehová para guicaanu guendanabani ni qué zaluxe (Juan 3:16). Nanna dxíchinu pabiáʼ nadxiibe ne rápabe laanu. Nga runi, pa huaranu o chuʼ tu gacalaʼdxiʼ guuti laanu, qué zudxiʼdéchenu Jehová. Ni zúninu nga zadxíñanu ra nuube para quixhedxibe ladxidoʼno, gudiibe laanu guendabiaaniʼ ne stipa. Nga peʼ nga ni biʼniʼ Valeria ne xheelaʼ (Sal. 41:3).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
wp17.5-S yaza 5
¿Tenemos un ángel de la guarda?
La Biblia no dice que cada uno de nosotros tenga un ángel de la guarda o ángel custodio. Es verdad que Jesús dijo: “No desprecien a uno de estos pequeños [los discípulos de Cristo]; porque les digo que sus ángeles en el cielo siempre contemplan el rostro de mi Padre que está en el cielo” (Mateo 18:10). Sin embargo, esto no significa que cada persona tenga un ángel de la guarda; más bien, Jesús estaba diciendo que los ángeles están muy interesados en todos los cristianos. Por lo tanto, los verdaderos cristianos no se exponen a riesgos pensando que los ángeles los protegerán pase lo que pase.
¿Quiere decir eso que los ángeles no nos ayudan? No (Salmo 91:11). Algunas personas están convencidas de que Dios las ha protegido y guiado mediante ángeles, como por ejemplo Kenneth, mencionado en el primer artículo. Aunque no podemos ser dogmáticos, puede que él esté en lo cierto. En muchas ocasiones, los testigos de Jehová perciben la intervención angélica en la predicación. No obstante, como los ángeles son invisibles, no podemos decir hasta qué grado los usa Dios para ayudar a las personas. Pero tampoco hay nada de malo en darle gracias al Altísimo por cualquier tipo de ayuda que creamos que nos ha dado (Colosenses 3:15; Santiago 1:17, 18).
7-13 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 92-95
¡Gástiruʼ sti cosa jma galán que gúninu ni ná Jehová lu xquendanabáninu!
Joven, ¿ñee cá íqueluʼ ugaandaluʼ xiixa meta espiritual la?
5 Primé razón nuu para gápaluʼ meta espiritual nga purtiʼ zacá zusihuínniluʼ pabiáʼ rudiiluʼ xquíxepeʼ Jiobá pur nadxii lii ne pur guiráʼ ni maʼ bíʼnibe pur lii. Ti xpinni Dios bicaa sicaríʼ: «Nabé galán nga gudii binni xquíxepeʼ Jiobá». Ne laaca guniʼbe: «Purtiʼ maʼ bisiécheluʼ naa Jiobá, pur guiráʼ ni maʼ bíʼniluʼ; pur guiráʼ ni bizáʼ naluʼ de rucaa ridxi tantu cayecheʼ» (Sal. 92:1, 4). Joven, guníʼ ique guiráʼ ni maʼ bidii Jiobá lii: guendanabani, oportunidad ni nápaluʼ de gunibiaʼluʼ laabe ne ni dxandíʼ rusiidibe, Biblia, congregación ne ti esperanza sicarú ni chigudii Dios laanu despué. Pa quíxheluʼ gúniluʼ ca cosa espiritual primé lu xquendanabániluʼ, cadi zusihuínnisiouʼ cudiiluʼ xquíxepeʼ Jiobá sínuque zaca xhamíguluʼ laabe.
¿Ñee riníʼ íquenu modo riníʼ ique Dios la? o modo riníʼ ique binni guidxilayú?
8 Jiobá nga bixhózenu, ne cásica bixhoze binni la? racaláʼdxibe guibáninu galán (Is. 48:17, 18). Nga runi maʼ bidiibe laanu caadxi principiu risaca ni racané laanu gánnanu ximodo gaca xpiaʼnu ne ximodo guni tratarnu xcaadxi binni. Runi invitarbe laanu guiníʼ íquenu casi riníʼ íquebe ne chinándanu ca principiu stibe. Peru ¿ñee riníʼ nga qué zanda guicaanu decisión laasinu la? Coʼ, purtiʼ jmaruʼ si rizíʼdinu guicaanu decisión jneza (Sal. 92:5; Prov. 2:1-5; Is. 55:9). Racané ni laanu guicaanu decisión ni zacané laanu guibáninu nayecheʼ ne zanda gúninu caadxi de ca cosa ni riuuláʼdxinu (Sal. 1:2, 3). Nga runi nuunu seguru zabeendunu ni galán pa guiníʼ íquenu casi riníʼ ique Jiobá.
Risácanu para Jehová, Dios stinu
18 Ora maʼ zigólanu zanda chuʼnu seguru náparuʼ Jehová dxiiñaʼ para laanu (Sal. 92:12-15). Bisiidiʼ Jesús laanu rusisaca Jehová guiráʼ ni rúninu lu xhiiñaʼ neca ruluíʼ huaxiéʼ risácacani para laanu (Luc. 21:2-4). Nga runi quixhe íquenu gúninu ca cosa ni zanda gúninu. Caadxi de laacani nga guinínenu binni de Jehová, guni orarnu pur ca hermanu ne cuʼnu gana xcaadxi ti cadi guixélecaʼ de Jehová. Ruuyaʼ Jehová laanu casi ti binni ni runiné laabe dxiiñaʼ cadi pur ca cosa ni randa rúninu, sínuque purtiʼ racaláʼdxinu guzúʼbanu stiidxabe (1 Cor. 3:5-9).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
cl-S yaza 176 párr. 18
¡Qué profunda es “la sabiduría [...] de Dios”!
18 Pablo expresó así lo que le hacía sentir la incomparable sabiduría de Jehová: “¡Oh, qué profundas son las riquezas, la sabiduría y el conocimiento de Dios! ¡Qué inexplicables son sus juicios e inexplorables sus caminos!” (Romanos 11:33). Con la expresión “oh”, demostró una emoción muy intensa, una gran admiración. El término griego para “profundas” se relaciona con el que se traduce como “abismo”. De este modo, él transmitió una imagen muy gráfica: meditar en la sabiduría de Dios es como asomarnos hacia un abismo tan profundo que no alcanzamos a ver el fondo. Así, por mucho que nos esforcemos, nunca entenderemos la inmensidad de la sabiduría de Jehová. Y tampoco sabremos todo lo que sabe Jehová (Salmo 92:5). ¡Qué poquita cosa somos en comparación con él!
14-20 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 96-99
¡Guininu de ca noticia galán!
w11-S 1/3 yaza 6 párr. 1, 2
¿Qué son las buenas nuevas?
LOS cristianos deben predicar las “buenas nuevas del reino”, es decir, explicar a la gente que el Reino de Dios es un gobierno que regirá la Tierra con justicia. Y en la Biblia también se habla de “las buenas nuevas de salvación”, “las buenas nuevas de Dios” y “las buenas nuevas acerca de Jesucristo” (Salmo 96:2; Romanos 15:16; Marcos 1:1). Entonces, ¿qué son las buenas nuevas?
En pocas palabras, abarcan las enseñanzas que transmitió Jesús y sobre las cuales escribieron sus discípulos. Antes de subir al cielo, Jesús mandó a sus seguidores: “Vayan [...] y hagan discípulos de gente de todas las naciones, bautizándolos en el nombre del Padre y del Hijo y del espíritu santo, enseñándoles a observar todas las cosas que yo les he mandado” (Mateo 28:19, 20). Así que además de hablarles a las personas sobre el Reino, el verdadero cristiano debe esforzarse por formar nuevos discípulos de Cristo.
¿Xi zazaaca dxi guni juzgar Dios binni guidxilayú?
Lu ilustración ni cá ladu derechu riʼ, rihuinni modo rixuiʼlú binni zaca dxi guni juzgar Dios binni, ruxuiʼlúcabe zuhuaa stale binni ni maʼ gutiʼ nezalú trono stiʼ Dios para gaca juzgarcaʼ pur ca ni bíʼnicaʼ ne riníʼ íquecabe nuu de laacaʼ ziecaʼ guibáʼ ne xcaadxi zié ndaaniʼ infiernu, peru lu Biblia rusiidiʼ zaca juiciu riʼ, peru para cueeni guirá guendaquéiquiiñeʼ ni nuu lu Guidxilayú (Salmo 96:13). Ne Jesús nga juez ni maʼ gulí Dios para guni justicia lu Guidxilayú riʼ. (Biindaʼ Isaías 11:1-5 ne Hechos 17:31).
Ti mil iza de guendariuudxi... ¡ne ziuuruʼ jma iza zacá!
18 Peru biluxe guiráʼ nga ora bidii binni lugar quite Binidxabaʼ laacaʼ ne bidxiidéchecaʼ derechu napa Jiobá de guni mandar. Peru dede iza 1914, Reinu stiʼ Cristu maʼ cayuni dxiiñaʼ para chuʼ binni tobi si ne guibánicaʼ nayecheʼ (Efes. 1:9, 10). Lu ti mil iza ca nga zaca guiráʼ «ni chi ihuinni ruʼ». Oracaruʼ nga guiluxe guni mandar Cristu. Xi zazaaca despué yaʼ. Neca nexheʼ «irá xixé ni nuu ibáʼ ne ni nuu guidxilayú» ndaaniʼ náʼ Jesús, cadi cá lube guicaabe puestu stiʼ Jiobá, purtiʼ qué rachelube ni cadi stibe. «Zudii be ca xpinni be Dios Bixhoze be», ne zaquiiñebe puestu ne poder stibe para gusisácabe Dios (Mat. 28:18; Filip. 2:9-11).
19 Tiempu gaca ni maʼ bizéʼtenu riʼ maʼ guirutiʼ qué zapa donda bisaanané Adán binni. Zinándacabe ejemplu stiʼ Jesús ne zudiicabe lugar guni mandar Jiobá laacabe. Peru zadíʼdicabe lu últimu guendanagana para gusihuínnicabe dxandíʼ ruzuubacabe diidxaʼ (Apoc. 20:7-10). De racá maʼ zanitilú guiráʼ cani qué nuzuubaʼ diidxaʼ —cásica binni ne ca demonio— ne maʼ qué ziuuruʼ dxi guibiguétacabe. ¡Nabé ziuʼnu nayecheʼ dxi ca! Guidubi familia stiʼ Jiobá, cásica ni nuu guibáʼ ne cani nuu lu Guidxilayú, ziéchecaʼ ora gusisácacaʼ laabe purtiʼ zácabe «xaíque sti irá ni» nuu. Biblia na: «Maʼ beeda gaca Jiobá rey. Zadxibi ca guidxi ca. Ma zúbabe lade ca querubín. Zacaditi guidxilayú» (Salmo 99:1).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
it-1-S yaza 412
Canción
Se habla de “una canción nueva” no solo en los Salmos, sino también en los escritos de Isaías y del apóstol Juan. (Sl 33:3; 40:3; 96:1; 98:1; 144:9; 149:1; Isa 42:10; Rev 5:9; 14:3.) Un examen del contexto pone de manifiesto que esta “canción nueva” se suele cantar debido a un hecho nuevo en el ejercicio que Jehová hace de su soberanía universal. Como se proclama gozosamente en el Salmo 96:10: “Jehová mismo ha llegado a ser rey”. Los hechos nuevos relacionados con la extensión que Jehová da a su realeza, así como el significado de estos para el cielo y la tierra, configuran el tema de esta “canción nueva”. (Sl 96:11-13; 98:9; Isa 42:10, 13.)
21-27 DE OCTUBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 100-102
Bidii xquixe peʼ Jehová pur guendarannaxhii ni napa lii
Ximodo zanda chuʼluʼ listu para chuʼnísaluʼ
18 Ni jma galán gúniluʼ nga gannaxhiiluʼ Jehová (biindaʼ Proverbios 3:3-6). Zanda gudxiiluluʼ ca guendanagana ni guidxaagaluluʼ pa nadxiiluʼ Jehová ne guiráʼ stipa stiluʼ. Stale biaje ruzeeteʼ Biblia qué rusaana Jehová de gannaxhii ca xpinni. Ndiʼ riníʼ qué rusaanabe laacaʼ ne qué ziuu dxi gusaanabe de gannaxhiibe laacaʼ (Sal. 100:5). Bizáʼ Dios lii casi laa (Gén. 1:26). Yanna, ¿ximodo zanda gusihuínniluʼ guendarannaxhii riʼ yaʼ?
19 Primé, bisihuinni rudiiluʼ xquixe peʼ (1 Tes. 5:18). Guiráʼ dxi zanda guiníʼ íqueluʼ ndiʼ: «Yannadxí, ¿ximodo bisihuinni Jehová nadxii naa yaʼ?». Ne despué, ora guni orarluʼ laabe bidii xquixe peʼ laabe pur ca cosa ni bidiibe lii dxi que. Zacá zuuyaluʼ pabiáʼ nadxii Dios lii cásica biʼyaʼ apóstol Pablo ni (biindaʼ Gálatas 2:20). Ne guníʼ ique ndiʼ: «¿Ñee rusihuinneʼ laaca nadxieeʼ Jehová la?». Zacané guendarannaxhii ni nápaluʼ laabe gudxiiluluʼ intiica tentación, tídiluʼ lu intiica guendanagana ne cadi gusaanaluʼ de gúniluʼ ca cosa ni racané lii chuʼluʼ jma gaxha Dios. Zacá zusihuínniluʼ guiráʼ dxi nadxiiluʼ Bixhózeluʼ ni nuu guibáʼ.
«¡Lacuu xpiaanitu ne lagataná!»
10 Caadxi de ca cosa ni cadi naquiiñeʼ gúninu nga guni coquetearnu, guidóʼ xhaatanu, guidéʼ xhaatanu nisadxuʼniʼ, guininu diidxaʼ ni guniná, guidúʼyanu programa ni napa violencia o pornografía (Sal. 101:3). Binidxabaʼ, enemigu stinu, siempre cuyubi modo guxheleʼ laanu de Jehová (1 Ped. 5:8). Pa qué chuʼnu cuidadu, zanda gucaabe laanu gápanu envidia, cadi gácanu honradu, gachelunu gápanu jma, gaca nanaláʼdxinu, gácanu orgulloso ne guidaʼnu xiana (Gál. 5:19-21). Zándaca chuʼ ora guiníʼ íquenu cadi malu guni sentirnu ca cosa ni bizéʼtenu riʼ. Peru pa qué gúninu stipa cueenu ca cosa riʼ de ndaaniʼ ladxidoʼno nagueendaca la? zándaca guninácani laanu (Sant. 1:14, 15).
Ñee zucaadiáganu Jiobá ora quixhená laanu la?
7 Ximodo zanda guixélenu de ca maestru ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ yaʼ. Ra qué guinínenu laacabe ne cadi gudiʼnu lugar chúʼcabe ralídxinu. Qué liica ridúʼndanu ca libru ne revista stícabe, ne qué rucaadiáganu guiráʼ ni rutiidicabe lu televisión o lu Internet, ne laaca qué rucaʼnu xi riníʼ íquenu lu ca yaza ni nápacabe lu Internet. Xiñee maʼ gudixhe íquenu guixélenu de laacabe yaʼ. Primé la? purtiʼ nadxiinu Jiobá, «Dios ni dxandíʼ». Nga runi, qué liica rizaaláʼdxinu guiráʼ ni riníʼcabe para gucaalúcabe ni rusiidiʼ Stiidxaʼ Dios (Sal. 31:5; Juan 17:17). Guiropa razón nga purtiʼ nadxiinu xquidxi Dios, ni maʼ bisiidiʼ laanu caadxi cosa casi tu lá Dios ne xi riníʼ labe, xi pur guyáʼ Guidxilayú, ximodo nuu ca gueʼtuʼ ne nánnanu zadxiña dxi gusibani Dios laacabe. Ñee rietenaláʼdxinu ximodo biʼniʼ sentirnu primé biaje bisiénecabe laanu ca cosa sicarú ca la? Yanna, xiñee ndiʼ gucaadiáganu ca binni ni maʼ bixeleʼ de Dios, cani xcustu guiniʼcaʼ mal de guidxi ni maʼ bisiidiʼ laanu stale cosa yaʼ. Zucaasícabe laanu gutópanu xiana ndaaniʼ ladxidoʼno cásica nuucabe (Juan 6:66-69).
8 ¡Zanda guiníʼ ca maestru ni qué rusiidiʼ ni dxandíʼ guiráʼ ni gápacaʼ gana! Qué liica zulábinu laacaʼ. Xiñee ndiʼ gúninu ni yaʼ. Zeeda gácacabe casi bizé ni qué gapa nisa, zusiguiisícabe laanu ne zuchiichicabe laanu. Maʼ gudixhe íquenu cadi guixélenu de Jiobá ne de xquidxi. Guidxi riʼ qué huayuu dxi gusaanatáʼ laanu ne rusiidiʼ laanu stale cosa sicarú ni cá lu Biblia ni zeeda gaca casi nisa nayá (Isa. 55:1-3; Mat. 24:45-47).
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
Cadi gusaana de chuʼnu nayecheʼ
Laaca racané Salmo 102 laanu chuʼnu jma nayecheʼ. Guyuu salmista que nayecheʼ purtiʼ gudixhe ique chuʼ gaxha de Dios (Sal. 102:12, 27). Gutadxí ladxidoʼbe ora gúnnabe nuuca Jiobá para gacané ca xpinni ora guidxaagalucaʼ guendanagana. Nga runi, pa riníʼ íqueluʼ qué risácaluʼ nezalú Jiobá, ne pur nga qué randa rúniluʼ biaʼ ñuuláʼdxiluʼ lu xhiiñabe la? gudxi laabe xi cayuni sentirluʼ. Cadi guinábasinu Dios gacané laanu lu ca guendanagana stinu, sínuque laaca galán guinábanu ganna «binni lá Jiobá» (Sal. 102:20, 21).
28 DE OCTUBRE HASTA 3 DE NOVIEMBRE
CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA SALMOS 103, 104
«Rietenaláʼdxibe de yu laanu»
Gácanu binni riuu razón cásica naca Jehová
5 Naca Jehová ti Dios ni riuu razón purtiʼ naca humilde ne riá binni. Guzéʼtenu ti ejemplu, bisihuinni Jehová naca humilde dxi chigunitilú ca binni malu de guidxi Sodoma. Biquiiñebe caadxi ángel para gábicaʼ Lot guiree de ndaaniʼ guidxi que ne checaʼ lu ca dani que. Peru cadxibi Lot cheʼ raqué. Pur ngue gunábabe chinebe familia stibe Zóar, ti guidxihuiiniʼ ni laaca gudixhe ique Dios gunitilú. Ñándaca ninabaʼ Jehová Lot ñuni guiráʼ ni gúdxibe laa, peru Jehová biʼniʼ ni gunabaʼ Lot laa que neca nánnabe pur ngue zalá guidxi Zóar (Gén. 19:18-22). Gayuaa iza despué, bisihuinni Jehová riá ca binni de guidxi Nínive ra biseendaʼ profeta Jonás para gabi laacabe zunitilú guidxi que pur guiráʼ cosa malu ni rúnicabe. Peru ora guca arrepentir ca binni de Nínive que biá Jehová laacabe ne bitiidilaʼdxiʼ stóndacabe, ne maʼ qué nunitilú guidxi que. (Jon. 3:1, 10; 4:10, 11).
Guyúbinu gacané Jehová laanu cásica biʼniʼ Sansón
16 Neca gupa xidé bidxiilú Sansón guiráʼ ni bizaaca pur ti cosa ni cadi jneza biʼniʼ la? qué nusaana de ñúnibe stipa pur gúnibe ni ná Jehová. Nga runi, laanu laaca cadi caquiiñeʼ guireʼnu gana pa bíninu xiixa ni cadi jneza ne pur laani gudiicabe laanu xiixa disciplina o gunítinu xiixa privilegiu. Peru cadi guiaandaʼ laanu, qué riníʼ ique Jehová maʼ qué zanda guchaʼnu (Sal. 103:8-10). Neca gucheʼnu, risácanu para laabe ne zanda iquiiñebe laanu cásica bíʼnibe né Sansón.
17 Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu láʼ Michael. Nabé nuu xhiiñabe purtiʼ cayúnibe ni ná Jehová, nácabe siervu ministerial ne precursor regular. Peru málasi bíʼnibe ti cosa ni cadi jneza ne pur ngue binítibe ca privilegiu ni nápabe. Laabe guniʼbe: «Né stale gana bizuluáʼ bineʼ ni ná Jehová peru málasi bizaaca xiixa ni bicueeza naa. Casi ñaca nidxelasaaʼ guriá yoo. Nannadxicheʼ qué zusaana Jehová naa, peru riníʼ iqueʼ pa ziuu dxi zaca xhamiguaʼ laabe sti biaje casi dxiqué o pa zabiguetaʼ gapaʼ ca responsabilidad ni gupaʼ ndaaniʼ congregación».
18 Galán biʼniʼ Michael, qué niree gana. Laabe guniʼbe: «Bineʼ stipa guidxiñaʼ jma gaxha de Jehová. Ni gucané naa nga biaaʼ guneʼ orar laabe de guidubi ladxiduáʼ, guneʼ estudiar ne guiníʼ iqueʼ ni cayuundaʼ». Ra gudiʼdiʼ tiempu, biguetaʼ gucuaa Michael ca privilegiu ni biniti que. Yanna nácabe ancianu ne precursor regular. Laabe ruzeetebe: «Nabé gucané ca hermanu que naa, jmaruʼ si ca ancianu, gucanécabe naa guuyaʼ qué huasaana Jehová de gannaxhii naa. Yanna, maʼ zanda guneʼ ni ná Jehová sin guchiiñaʼ conciencia stinneʼ. Ni bizaaca riʼ rusiidiʼ ni naa runi perdonar Jehová tuuxa ni dxandíʼ peʼ gaca arrepentir». Cásica Michael, neca gucheʼnu risácarunu para Jehová. Pa gúninu stipa guchaʼnu ne guyúbinu gacanebe laanu la? zaquiiñebe laanu ne qué zusaana de cuʼbe ndaayaʼ laanu (Sal. 86:5; Prov. 28:13).
Zanda ugaandaluʼ ca meta stiluʼ
2 Pa maʼ gudixhe íqueluʼ ti meta ne caʼruʼ ugaandaluʼ ni la? cadi guireeluʼ gana zanda ugaandaluʼ ni. Para ugaandaluʼ xiixa meta dede ni jma nahuiiniʼ la? caquiiñeʼ ni tiempu ne gúniluʼ stipa. Pa qué guireeluʼ gana zusihuínniluʼ risaca para lii chuʼluʼ gaxha de Jehová ne racaláʼdxiluʼ gudiiluʼ laa xiixa ni galán. Guizáʼ rusisaca Jehová stipa ni rúniluʼ, bietenalaʼdxiʼ qué ribézabe gudiiluʼ jma de biaʼ zanda gudiiluʼ (Sal. 103:14; Miq. 6:8). Nga runi, ora quixhe íqueluʼ xiixa meta la? biiyaʼ pa zanda ugaandaluʼ ni. Ne pa maʼ gudíxheluʼ xiixa meta la? guidúʼyanu xi zacané lii ugaandaluʼ ni.
Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ
cl-S yaza 55 párr. 18
El poder para crear: Jehová hizo el cielo y la Tierra
18 ¿Qué aprendemos de Jehová al ver su poder para crear? La gran variedad de seres vivos que Jehová creó nos llena de asombro. Un salmista exclamó: “¡Cuántas son tus obras, oh, Jehová! [...] La tierra está llena de tus creaciones” (Salmo 104:24). ¡Qué gran verdad! La ciencia ha descubierto más de un millón de especies, pero se cree que podría haber varios millones más. La capacidad artística e imaginativa del ser humano a veces se agota. En cambio, la creatividad de Jehová es inagotable. Su poder para inventar y crear cosas nuevas y distintas no tiene límites.