BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • mwbr25 mayo yaza 1-11
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu
  • Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2025
  • Subtítulo
  • 5-11 DE MAYO
  • 12-18 DE MAYO
  • 19-25 DE MAYO
  • 26 DE MAYO HASTA 1 DE JUNIO
  • JUNIO 2-8
  • 9-15 DE JUNIO
  • 16-22 DE JUNIO
  • 23-29 DE JUNIO
  • 30 DE JUNIO HASTA 6 DE JULIO
Referencia para Ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu 2025
mwbr25 mayo yaza 1-11

Referencia para ni chigaca lu reunión Xhiiñaʼ Dios ne modo nabáninu

© 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania

5-11 DE MAYO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 12

Ribeendú binni stale cosa galán ora runi dxiiñaʼ nadipaʼ

w16.06 yaza 30 párr. 6

Ti cualidad stiʼ ca xpinni Cristu ni jma risaca que stale diamante

Riuu biaje, raca nagana para ca xpinni Jiobá guni ganarcaʼ biaʼ ganda guibaninecaʼ. Peru lugar ne nuyúbicaʼ ti modo jma fácil peru cadi honradu para guni ganarcaʼ bueltu, rúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ dxiiñaʼ nadipaʼ ne rúnicaʼ ni né stale gana. Zacá rusihuínnicaʼ rusisácacaʼ ca cualidad stiʼ Dios, tobi de laacani nga gaca binni honradu, ne nga nga ni jma risaca que intiica cosa (Proverbios 12:24; Efesios 4:28).

w15 1/2 yaza 5 párr. 4-6

Biechené dxiiñaʼ nadipaʼ ruʼnuʼ

Nabé risaca ni gunabadiidxanu últimu riʼ, ne ora guicábinu ni zacaneni laanu chuʼnu nayecheʼ né dxiiñaʼ stinu. Jesús peʼ guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hechos 20:35). Cadi ca cliente o ca jefe si stinu nga cani ribeendú stale cosa ora rúninu dxiiñaʼ, laaca nuuruʼ xcaadxi binni: familia stinu, dede né ca binni ni jma caquiiñeʼ xiixa.

Familia stinu. Ora runi tuuxa dxiiñaʼ biaʼ gándatiʼ para gudii ni caquiiñeʼ familia stiʼ la? racané laacabe de chupa modo. Primé, ruuyaʼ gápacabe ni gócabe, ni gácucabe ne ra gásicabe; zacá nga rúnicabe dxiiñaʼ bisaanané Dios laacabe (1 Timoteo 5:8). Guiropa, rusiidicabe xiiñicabe pabiáʼ risaca gácacaʼ binni runi dxiiñaʼ. Sebastián guníʼ: «Nabé galán ejemplu rudii bixhozeʼ laadu: nacháʼhuibe ne maʼ xadxí cayúnibe dxiiñaʼ de carpinteru. Maʼ bisiidibe naa guuyaʼ pabiáʼ risaca guneʼ xiixa ni iquiiñeʼ sti binni».

Cani jma caquiiñeʼ xiixa. Ti biaje gudxi apóstol Pablu ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gúnicaʼ «dxiiña jneza» o nadipaʼ. Xi para yaʼ. Laca laabe bicábibe: «Ti ganda [gápacaʼ] xiixa para [gacanecaʼ] cani qué gapa gastiʼ» (Efesios 4:28). Pa gucáʼ íquenu gúninu dxiiñaʼ para gudiʼnu ni caquiiñeʼ familia stinu la? dede zándapeca gacanenu cani jma caquiiñeʼ (Proverbios 3:27). Zacá nga laani, pa gúninu dxiiñaʼ nadipaʼ la? ziuʼnu nayecheʼ ora gacanenu sti binni.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w24.09 yaza 28 párr. 10

Ra jma gudiʼnu jma nayecheʼ ziuʼnu

10 Guietenaláʼdxinu napa ca diidxaʼ ca poder ne zanda iquíʼñenu cani para gudiʼnu stipa tuuxa. ¿Ñee runibiaʼluʼ tuuxa ni caquiiñeʼ gábicabe laa ti diidxaʼ galán o diidxaʼ ni quixhedxí ladxidóʼ la? Pa zacá ni, ¿xiñee qué gúniluʼ xiixa pur laabe yaʼ? Zanda chigánnaluʼ laabe, guiníʼneluʼ laabe pur teléfono o guseendaluʼ ti nota o ti mensaje ra nuube. Cadi caquiiñeʼ peʼ gábiluʼ laabe stale diidxaʼ, sínuque guiree ca diidxaʼ ca de ndaaniʼ ladxidoʼloʼ. Neca chupa chonna si diidxaʼ ni, peru pa gusihuínniluʼ nadxiiluʼ laabe la? zándaca nga nga ni caquiiñebe para cadi guixélebe de Jehová ne chuʼbe gana (Prov. 12:25; Efes. 4:29).

12-18 DE MAYO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 13

Cadi gudiʼnu lugar guzaaniʼ «lámpara stiʼ ca binni malu» laanu

it-2-S yaza 186 párr. 186, 187

Lámpara

Otros usos figurados. Aquello de lo que una persona depende para iluminar su camino está simbolizado por una lámpara. Con tal símbolo, el proverbio contrasta al justo con el inicuo, diciendo: “La mismísima luz de los justos se regocijará; pero la lámpara de los inicuos... se extinguirá”. (Pr 13:9.) La luz del justo continuamente se hace más brillante. Sin embargo, en el caso de los inicuos, por más que dé la impresión de resplandecer su lámpara y, como consecuencia, por próspero que pueda parecer su camino, Dios hará que terminen en oscuridad, donde sus pies, con toda seguridad, tropezarán. Este es el resultado que le espera a aquel que invoca el mal contra su padre y su madre. (Pr 20:20.)

El que se ‘extinga la lámparaʼ de alguien también significa que no hay ningún futuro para él. Otro proverbio dice: “No resultará haber futuro para ninguno que es malo; la mismísima lámpara de los inicuos se extinguirá”. (Pr 24:20.)

w12 15/7 yaza 12 párr. 3

Gúninu ni na Dios ni ruxhegueʼ laanu

3 Pa gunda bicaa Binidxabaʼ chupa binni sin donda —ne stale ángel— gudxiidéchecaʼ Dios la? laaca zanda quítebe laanu. Ximodo rúnibe ni yaʼ. Racaláʼdxibe gucaabe laanu guni crenu nagana para gúninu ni na ca ley stiʼ Dios ne qué ziuʼnu nayecheʼ pa gúninu ni na Jiobá (1 Juan 5:3). Pa nabé ridxaaganu binni riníʼ ique zacá la? chaahuiʼ chaahuiʼ zacá ni laanu. Guzéʼtenu xi bizaaca ti baʼdudxaapaʼ xpinni Cristu ni napa 24 iza, laa guníʼ: «Nabé gupaʼ xhamiguaʼ ni bicaa naa guneʼ ni cadi jneza ne qué ñuu dxi ñabeʼ laacabe cadi jneza ni rúnicabe, ngue runi guyuaaniáʼ tuuxa ni cadi xheelaʼ». Cadi dxandíʼ laaca raca nagana para laanu gudxíʼlunu ca xhamígunu ora racaláʼdxicaʼ gúninu xiixa ni cadi jneza la?

w04-S 15/7 yaza 31 párr. 6

“Todo el que es sagaz actúa con conocimiento”

¿Qué se puede decir respecto a la herencia de los inicuos? Salomón pasa a explicarlo: “La riqueza del pecador es algo que está atesorado para el justo” (Proverbios 13:22b). Además de referirse a las bendiciones divinas en la actualidad, estas palabras se harán realidad cuando Jehová cumpla su promesa de crear “nuevos cielos y una nueva tierra” en los que “la justicia habrá de morar” (2 Pedro 3:13). Para entonces, los malvados habrán sido eliminados, y “los mansos mismos poseerán la tierra” (Salmo 37:11).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 122 párr. 2

Amor

El amor puede estar mal dirigido. Por estas razones, está claro que el amor verdadero y bien dirigido solo proviene de buscar y seguir el espíritu de Dios y el conocimiento que emana de su Palabra. Por ejemplo, un padre puede sentir afecto hacia su hijo, pero quizás permita que ese amor se deteriore o, debido al sentimentalismo, se desencamine. Tal vez le dé al niño todo, no le niegue nada, e incluso es posible que no ejerza su autoridad paternal en lo que respecta a la disciplina y, cuando es necesario, el castigo. (Pr 22:15.) Puede que tal supuesto “amor” en realidad sea orgullo de familia, pero eso es egoísmo. La Biblia dice que una persona de esa clase no actúa con amor, sino con odio, porque no está siguiendo el proceder que salvará la vida de su hijo. (Pr 13:24; 23:13, 14.)

19-25 DE MAYO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 14

Biiyaʼ chaahuiʼ xi naquiiñeʼ gúniluʼ ora guizaaca xiixa ni cadi cabézaluʼ

w23.02 yaza 22, 23 párr. 10-12

Gusisácanu guendanabani ni bisigaʼdeʼ Dios laanu

10 Nuu biaje qué zanda gúninu gastiʼ para cadi guizaaca cosa ni cuʼ xquendanabáninu ra naxoo, casi ca desastre natural, xiixa epidemia ne ora ridinde binni. Peru ora guizaaca ca cosa riʼ, naquiiñeʼ chinándanu ni gabi ca autoridad laanu para gulanu xquendanabáninu, casi ora gábicabe laanu guiaananu ra lídxinu, guireʼnu de lugar ra nabézanu ne xcaadxi instrucción gudiicabe laanu (Rom. 13:1, 5-7). Laaca zanda chuʼnu listu ante guizaaca xiixa emergencia ra chinándanu ni gabi ca autoridad laanu. Ti cosa ni zanda gúninu nga, gápanu nisa ne guendaró ni qué raca feu ne ti botiquín de primeros auxilios.

11 Yanna, ¿xi zanda gúninu pa nuu ti epidemia lugar ra nabézanu yaʼ? Ni zanda gúninu nga chinándanu ni gabi ca autoridad laanu, casi quiʼbiʼ nanu, cadi chuʼnu gaxha de binni, iquiiñenu cubreboca ne chuʼnu cuarentena. Pa gúninu ca cosa riʼ, zusihuínninu rusisácanu guendanabani ni bisigaʼdeʼ Dios laanu.

12 Ora rizaaca xiixa emergencia, zándaca gunadiáganu información ni cadi jneza ni gabi ca xhamígunu laanu, ca binni ni runibiaʼnu o ca mediu de comunicación. Lugar de guni crenu guiráʼ ni gunadiáganu, ni jma jneza nga gucaʼdiáganu ni guiníʼ Gobiernu o ca doctor (biindaʼ Proverbios 14:15). Laaca naquiiñeʼ chinándanu ca instrucción ni rudii Grupu ni Zániru ne ca sucursal ora gábicaʼ laanu ximodo gúninu ca reunión ne guni predicarnu, purtiʼ rúnicaʼ stipa iquiiñecaʼ información biaʼsi ora ricaacaʼ ca decisión ca (Heb. 13:17). Ra gúninu ni nácabe, rápanu laanu ne rápanu xcaadxi, ne zándaca guiníʼ binni cosa galán de ca testigu stiʼ Jehová (1 Ped. 2:12).

w24.07 yaza 5 párr. 11

Guca nadxibalú casi Sadoc

11 ¿Ximodo zanda gácanu nadxibalú cásica Sadoc ora guinábacabe laanu gacanenu ca hermanu stinu ora nuu xquendanabánicaʼ ra naxoo ne caquiiñecaʼ tu gacané laacaʼ? Primé, chinándanu ni gábicabe laanu. Ora guizaaca ca cosa riʼ, nabé risaca nga gácanu binni ni ruzuubaʼ diidxaʼ ti zacá ganda chuʼnu tobi si. Nga runi, gúninu guiráʼ ni gabi ca hermanu de sucursal laanu (Heb. 13:17). Ca ancianu gatigá naquiiñeʼ gúʼndacaʼ ca instrucción ni ricaacaʼ ni caníʼ xi naquiiñeʼ gúninu ne ximodo chuʼnu listu ora guizaaca ti desastre (1 Cor. 14:33, 40). Guiropaʼ, galán gácanu binni nadxibalú, peru laaca gácanu binni nuu xpiaaniʼ (Prov. 22:3). Guníʼ ique ante gúniluʼ xiixa. Cadi gúniluʼ xiixa ni cuʼ xquendanabániluʼ ra naxoo. Guionna, gupa confianza Jehová. Rizaalaʼdxiʼ Jehová guiranu ne racaláʼdxibe cadi gacananu. Laabe zanda gacanebe laanu gudiʼnu ni caquiiñeʼ ca hermanu stiʼ peru sin cuʼnu xquendanabáninu ra naxoo.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w06-S 15/9 yaza 19 párr. 7

Puntos sobresalientes del libro de Proverbios

14:10. Como no siempre sabemos expresar nuestros sentimientos más profundos ni los demás pueden entenderlos a la perfección, el consuelo que otras personas nos dan tiene sus limitaciones. Así pues, habrá momentos en los que únicamente contaremos con la ayuda de Jehová para aguantar las dificultades.

26 DE MAYO HASTA 1 DE JUNIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 15

Gucané xcaadxi chuʼcaʼ nayecheʼ

w10 15/11 yaza 31 párr. 16

Quixhe íquenu sánenu Dios sin guchéʼnenu laa

16 Job laaca nabé galán modo bidxaagalú binni ralidxi (Job 31:31, 32). Neca cadi ricu laanu cásica guca Job que, zanda guidxaagalunu binni galán (Rom. 12:13). Pa guni invitarnu tuuxa para chitó ralídxinu, cadi caquiiñepeʼ gúninu ti guendaró ni nabé risaca. Cadi guiaandaʼ ndiʼ laanu: «Jma galán nga gó binni verdura ne guendarannaxhii, que beela yuze ne guendaracananalaʼdxiʼ» (Pro. 15:17, Versión popular). Dede pa guidóʼnenu ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ti guendaró ni qué risácapeʼ, zanda chuʼnu nayecheʼ né laacabe ti ratu ne gacanenu laacabe.

w18.04 yaza 23, 24 párr. 16-18

Cúʼsaanu gana laanu, ne jmaruʼ si naquiiñeʼ gúninu ni yanna

16 Pa natuinu o huaxiéʼ rininu, cadi guiníʼ íquenu qué zanda cuʼnu gana xcaadxi. Purtiʼ cadi nagana para guni binni ni. Quíxhenu ti ejemplu, ora gudíʼnanu ti hermanu la? zanda guxidxinenu laabe, pa qué guxidxinebe laanu la? zándaca nápabe xiixa problema ne caquiiñebe tu gacané laabe. Ne zándaca ni caquiiñebe nga chuʼ tu gucaadiaga laabe ti guni sentirbe galán (Sant. 1:19).

17 Guidúʼyanu ni bizaaca ti hermanu joven láʼ Henri. Guizáʼ bireebe gana purtiʼ caadxi de ca familia stibe bixélecaʼ de Jiobá, tobi de laacaʼ nga bixhózebe, ni guca ancianu. Para cuʼ ti superintendente gana Henri biʼniʼ invitar laabe ra ti cafetería ne bicaadiaga laabe ora gúdxibe laa xi cayuni sentirbe. Biene Henri pa racalaʼdxiʼ gacané familia stiʼ guibiguétacaʼ ra nuu Jiobá cadi naquiiñeʼ guixeleʼ de Jiobá. Laaca gutadxí ladxidoʼbe ora biindabe ni ná Salmo 46, Sofonías 3:17 ne Marcos 10:29, 30.

18 ¿Xi rizíʼdinu de ejemplu stiʼ Marthe ni bizéʼtenu lu párrafo 11, ne ejemplu stiʼ Henri? Ni rizíʼdinu nga guiranu zanda cuʼnu gana cani caquiiñeʼ ni. Rey Salomón bicaa: «Ti diidxaʼ ni guiníʼ tuuxa órapeʼ caquiiñeʼ ni, ¡nabé sicarú ni!». Ne laaca guniʼbe «ora nayecheʼ nuu lú tobi rusiecheʼ ni ladxidóʼ; ne ti informe galán rudii stipa dxita ladi binni» (Prov. 15:23, 30). Pa guidúʼyanu nuu tuuxa triste, ¿xi naquiiñeʼ gúninu yaʼ? Zanda guidúʼndanenu laabe xiixa tema ni zeeda lu revista Torre stiʼ ni Rapa o xiixa información ni nuu lu sitiu de Internet stinu. Sicaríʼ bicaa apóstol Pablo: «Lausiidi saa ne laquixhená saa [o lacuusaa gana] ne stale enda biaaniʼ. Laguunda salmo ne himno ne cantu sti Dios [Jiobá], ne maca cudii tu diuxquixe laa ndaani ladxidóʼ to» (Col. 3:16; Hech. 16:25). Sti cosa ni zacané para guni sentirnu galán nga guidúʼndanu ca diidxaʼ riuundaʼ stiʼ Reinu.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

ijwbq-S artículo 39 párr. 3

¿Pueden los cristianos aceptar atención médica?

2. ¿Debería obtener la opinión de otros doctores? Contar con una “multitud de consejeros” podría ser ventajoso, en especial si se trata de una enfermedad grave (Proverbios 15:22).

JUNIO 2-8

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 16

Chonna pregunta ni zacané lii guicaaluʼ decision jneza

w14 15/1 yaza 19 párr. 11, 12

Gudixhe ique gúniluʼ ni jneza laga nahuiiniluʼ

11 Jma nayecheʼ riuʼnu ora rúninu xhiiñaʼ Jiobá (Prov. 16:20). Guzéʼtenu ni bizaaca Baruc, secretariu stiʼ Jeremías, maʼ qué ñuu nayecheʼ ora biʼniʼ xhiiñaʼ Dios. Ngue runi gudxi Jiobá laabe ca diidxaʼ riʼ: «Peru lii, dede yanna cuyubuʼ cosa risaca para lii. Maʼ cadi guyubuʼ. Purtiʼ biiyaʼ, zedaniáʼ ti yuubaʼ luguiáʼ guiráʼ cani nabani [...], ne dxandipeʼ qué zunítiluʼ xquendanabániluʼ ladu tiica cheluʼ» (Jer. 45:3, 5). Xi rábiluʼ yaʼ. Xii nga ni jma nusiecheʼ Baruc yaʼ. Nuyúbibe cosa risaca para laabe la? o gácabe ti xpinni Dios ne guilá xquendanabánibe ora guinitilú Jerusalén (Sant. 1:12).

12 Ti xpinni Cristu láʼ Ramiro nabé nayecheʼ riuu ora racané sti binni. Laabe guniʼbe: «Nabé pobre familia stinneʼ ne nabézadu ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ stiʼ Bolivia. Ñanda ñuundaʼ scuela roʼ purtiʼ ti bicheʼ ni maʼ huaniisi gudxi naa zaguixe para chaaʼ ni. Peru cadi xadxí de guyuaanisaʼ ne ti xpinni Cristu ni naca precursor biʼniʼ invitar naa chiniáʼ laa para gucheechedu diidxaʼ ndaaniʼ ti guidxihuiiniʼ. Guyaa raqué ne biziideʼ ugayaʼ guicha ique binni ne gudixheʼ ti peluquería. Stale binni gunabaʼ guiziidiʼ de Biblia. Despué guyuaaʼ ndaaniʼ ti neza binni ridagulisaa ni deruʼ cuzulú ra riníʼcabe sti diidxaʼ. Yanna ra maʼ ziniáʼ chii iza de nacaʼ precursor, maʼ bidieeʼ cuenta guizáʼ nayecheʼ riuu binni ora racané stobi guiziidiʼ de Dios lu diidxaʼ gulené».

w13 15/9 yaza 17 párr. 1-3

Ñee maʼ bichaʼnu modo nabáninu la?

GUIRÁʼ ni ridúʼyanu runi binnilídxinu ne binni xquídxinu, ngaca nga ni rúninu. Ne rihuínnini pur modo rácunu lari, ne cani riuuláʼdxinu guidoʼno, ne cani maʼ biaʼnu gúninu. Xiñee rúninu zacá yaʼ. Purtiʼ ridúʼyanu ni runi binni ni nabeza gaxha de laanu.

2 Peru nuu xcaadxi cosa jma risaca que ni riuuláʼdxinu guidoʼno ne modo rácunu lari. Casi dxi nahuiininu bisiidicabe laanu nuu caadxi cosa ni zanda gúninu ne nuu xcaadxi ni qué zanda gúninu, purtiʼ cadi jneza cani. Peru gadxé gadxé nga ni riníʼ ique guiráʼ binni. Intiica ni chuuláʼdxinu gúninu la? xquendabiaaninu nga rucaa laanu gúninu ni. Biblia na cani cadi naca xpinni Cristu «qué gapa di cabe libru sti ley, peru pa guni cabe jneza casi na ley la? ngue ma de laasi cabe napa cabe ley neca iruti nudii ni laacabe» (Rom. 2:14). Yanna, ñee purtiʼ si gastiʼ ti ley ndaaniʼ Biblia ra na xipeʼ naquiiñeʼ gúninu lu xiixa cosa, zanda gúninu ni bisiidicabe laanu dxi nácanu xcuidi ne cani runi binni xquídxinu la?

3 Ndaaniʼ Biblia rieeteʼ chupa razón ni rusihuinni xiñee qué runi ca xpinni Cristu casi runi xcaadxi binni. Primé, purtiʼ «nuu ti neza ruluíʼ galán para binni, peru guendaguti nga ridxela binni luni» (Prov. 16:25). Cumu nácanu binni ruchee la? qué randa diʼ riree cani gúninu jneza (Prov. 28:26; Jer. 10:23). Guiropa razón ca nga purtiʼ Biblia na «binidxaba» nga cayuni mandar guidxilayú riʼ ne laabe nga riguíxhebe ni runi binni o ni zeeda gaca para laacaʼ ni jneza ne ni cadi jneza (2 Cor. 4:4; 1 Juan 5:19). Nga runi, pa racaláʼdxinu guicaanu ndaayaʼ stiʼ Dios ne chuuláʼdxibe cani rúninu la? naquiiñeʼ gúninu ni na conseju ni rudii Biblia laanu lu Romanos 12:2 (biindaʼ ni).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w21.09 yaza 2 párr. 1, 2

Gusisácanu ca hermanu ni maʼ huaniisi

NDAANIʼ ti parque ni nuu Arkanzas (Estados Unidos), reeche diamante layú. Cumu caʼruʼ gaca pulir ca diamante riʼ la? nga runi ruxhatañee stale binni ca ni ne qué rudiicaʼ cuenta nabé risácacani.

2 Zeeda gaca ca hermanu stinu ni maʼ huaniisi casi ca diamante ca, purtiʼ nabé risácacabe. Stiidxaʼ Dios ruchaaga guicha toope stícabe casi ti corona (biindaʼ Proverbios 16:31; 20:29). Peru zándaca qué gudiʼnu cuenta pabiáʼ risácacabe. Ora rusisaca ca joven ca hermanu ni maʼ huaniisi ridxélacabe ti cosa jma risaca que ti tesoro. Lu artículo riʼ zacábinu chonna pregunta: ¿xiñee ruuyaʼ Jehová ca hermanu ni maʼ huaniisi casi ti tesoro?, ¿xiñee nabé risaca ca hermanu ni maʼ huaniisi ndaaniʼ xquidxi Jehová? ne ¿xi zanda gúninu para guizíʼdinu de ejemplu stícabe?

9-15 DE JUNIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 17

Ximodo zanda guibanineluʼ xheelaluʼ nayecheʼ

g-S 9/14 yaza 11 párr. 2

Cómo superar el resentimiento

Hágase un examen sincero. La Biblia dice que algunas personas estallan con facilidad (Proverbios 29:22). ¿Podría ser ese su caso? Pregúntese: “¿Soy rencorosa? ¿Me ofendo con facilidad? ¿Tiendo a exagerar las cosas?”. La Biblia advierte que insistir en un asunto puede separar a los amigos (Proverbios 17:9; Eclesiastés 7:9). También en el matrimonio puede pasar eso. Si descubre que es rencorosa, trate de ser más paciente con su esposo (Principio bíblico: 1 Pedro 4:8.)

w08 1/7 yaza 11 párr. 1, 2

Ximodo guni chaahuiluʼ guendanagana chuʼ lu xquendaxheelaluʼ

1. Gudixhe ti hora para guiniʼtu de laani. «Para guiráʼ cosa nuu tiempu, [...]; tiempu para cadi guininu, ne tiempu para guininu.» (Eclesiastés 3:1, 7.) Ejemplu ni bizéʼtenu stiʼ guendaxheelaʼ ni gudinde diidxaʼ que la? rusihuinni nuu guendanagana ni rucaa binni guniná stobi pur cani guiníʼ. Pa guizaacaluʼ zacá la? bicueeza lii ne cadi tinde diidxaluʼ. Ante guzulú guiniʼluʼ xiixa para guninaluʼ xheelaluʼ la? bicueeza lii ne gudxi laabe pa zanda guiniʼtu de laani despué. Qué zápapeluʼ guendanagana lu xquendaxheelaluʼ pa chinándaluʼ conseju ni cudii Biblia riʼ: «Ora guzulú tinde diidxaʼ tuuxa zeeda gácani casi ora nuxhálecabe ti presa para guixii nisa stiʼ, nga runi, ante guzulú tíndetu la? bixeleʼ» (Proverbios 17:14).

Peru laaca nuu «tiempu para guininu». Casi riroobaʼ guiʼxhiʼ nagueenda pa qué ugácabe laa la? zacaca nga riroobaʼ ca guendanagana ora qué gaca chaahuiʼ ca. Nga runi, cadi gusaanaluʼ ni zacasi ne cuézaluʼ gaca chaahuiʼ ni stúbini. Zusihuínniluʼ runi respetarluʼ xheelaluʼ ora gábiluʼ laa guiniʼtu de xiixa ni cuchiichi laatu sti ora, peru gudixhe ca pora zanda gácani ne cadi gudiiluʼ lugar tiidiʼ stale dxi. Pa gúnitu zacá la? cayúnitu ni na conseju riʼ: «Cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu, sínuque lauyubi tidi ni nagueenda» (Efesios 4:26). Peru riquiiñeʼ guʼnuʼ ni maʼ guniʼluʼ.

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w23.06 yaza 20, 21 párr. 3

Cadi gusaana de guidxíbinu Dios

3 Ti razón risaca para gápanu ladxidoʼno nga purtiʼ Jehová ruuyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Ndiʼ riníʼ, ruuyabe ni qué randa ruuyaʼ binni, ruuyabe ni nácanu pur dentru (biindaʼ Proverbios 17:3). Zannaxhii Jehová laanu pa guuyaʼ rúninu stipa chinándanu ca conseju stiʼ. Zaca qué zudiʼnu lugar chuʼ ndaaniʼ ladxidoʼno ca guendarusiguii stiʼ Binidxabaʼ ne ca cosa ni cadi jneza runi binni lu guidxilayú riʼ (Juan 4:14; 1 Juan 5:18, 19). Ne ora maʼ guidxíñanu Jehová la? jma zannaxhiinu ne zuni respetarnu laa. Qué zúninu xiixa ni guniná Bixhózenu ni nuu guibáʼ, dede zacananaláʼdxinu guiníʼ íquenu guchéʼnenu laabe. Ora gudxiilunu xiixa tentación, zaníʼ íquenu: «¿Ximodo naa piaʼ guyubeʼ gunenaʼyaʼ tuuxa ni guizáʼ nadxii ne huayuni stale cosa pur naa yaʼ?» (1 Juan 4:9, 10).

16-22 DE JUNIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 18

Guníʼ diidxaʼ ni cuʼ gana ca ni huará

w22.10 yaza 22 párr. 17

«Cucaa guendabiaaniʼ ni dxandíʼ ridxi ndaaniʼ ca neza»

17 Guiníʼ íquenu ante guininu. Pa qué chuʼnu cuidadu zanda guninanu tuuxa pur ni guininu. Biblia ná: «Zeeda gaca ca diidxaʼ ni riníʼ ti binni sin guiníʼ ique casi ora ridaabi ti espada, peru ca diidxaʼ ni riníʼ ti binni nuu xpiaaniʼ la? rusianda ni ra nuu ti herida» (Prov. 12:18). Pa cadi sanu guininu chisme de xcaadxi, ziuʼnu galán né ca hermanu (Prov. 20:19). Para guininu diidxaʼ ni gacané xcaadxi ne cadi guninanu laacaʼ la? naquiiñeʼ guidúʼndanu ne guiníʼ íquenu lu Stiidxaʼ Dios (Luc. 6:45). Ora guiníʼ íquenu ca conseju ni zeeda lu Biblia zaguixhedxinu ladxidóʼ binni ne zaguʼnu gana laacaʼ pur ca diidxaʼ ni guininu (Prov. 18:4).

mrt-S artículo 19, cuadru

Qué hacer ante un problema de salud inesperado

Escúchelo con atención. Una de las mejores formas de ayudar a un amigo es escuchándolo cuando necesite hablar. No tiene que responder a todo lo que le diga. A veces, su amigo solo necesitará desahogarse. No se asuste por lo que le diga y no lo juzgue. No dé por sentado que sabe cómo se siente su amigo, sobre todo si tiene una enfermedad que a simple vista no se nota (Proverbios 11:2).

Diga cosas positivas. A veces no sabrá bien qué decir. Pero al menos puede decirle a su amigo que sabe que él está pasando por una situación difícil. Decir eso seguramente será mejor que no decir nada. Si no se le ocurre nada, puede decir algo sencillo pero sincero, como “No sé qué decir, pero quiero que sepas que te quiero”. Evite expresiones como “Te podría haber ido peor” o “Al menos no tienes tal o cual enfermedad”.

¿Por qué no investiga sobre la enfermedad de su amigo? Seguro que él agradecerá mucho los esfuerzos que usted haga por entender por lo que está pasando, y sus comentarios serán mucho más acertados (Proverbios 18:13). Pero cuidado, no dé consejos que no le han pedido.

Ofrézcase para ayudar. Pregunte qué puede hacer en vez de dar por sentado que sabe lo que su amigo necesita. Puede que su amigo no reconozca que le hace falta ayuda porque no quiere ser una carga para nadie. Por eso, ¿por qué no le propone ayudarlo en algo en concreto, como hacerle las compras, limpiar o alguna otra tarea? (Gálatas 6:2).

No se rinda. A veces, su amigo cancelará los planes que haya hecho con usted o no tendrá ganas de hablar. Sea paciente y comprensivo, y siga pendiente de lo que él necesita (Proverbios 18:24).

wp23.1 yaza 14, 15

¿Ximodo gacanenu ca ni cayuniná ti guendahuará guendabiaaniʼ sticaʼ?

«Laquixhedxí ladxidóʼ ca ni nuu deprimidu» (1 TESALONICENSES 5:14).

Zándaca nabé triste nuu xhamíguluʼ o riníʼ íquebe jma risaca xcaadxi binni que laabe. Nga runi, gucané laabe guiénebe rizaaláʼdxiluʼ laabe. Pa guʼnuʼ nga la? neca qué guidxélaluʼ xi guiniʼluʼ, zanda quixhedxiluʼ ladxidoʼbe ne cuʼluʼ gana laabe.

«Ni dxandíʼ xhamígunu la? guiráʼ ora nadxii laanu» (PROVERBIOS 17:17).

Gudxi xhamíguluʼ zanda gacaneluʼ laa. Cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ nánnaluʼ xi caquiiñeʼ xhamíguluʼ, mejor gunabadiidxaʼ laabe xi zanda gúniluʼ pur laabe. Zándaca qué gánnabe ximodo gábibe lii xi caquiiñebe. Pa zacá ni la? gudxi laabe chupa chonna cosa ni zanda gúnitu juntu, casi chigudiitu ti vuelta paxaraa, laaca zanda gábiluʼ laabe chisiluʼ ca cosa stibe, gusialuʼ ra lídxibe o guʼnuʼ sti cosa (Gálatas 6:2).

«Lagapa paciencia» (1 TESALONICENSES 5:14).

Zándaca cadi guiráʼ ora nuu xhamíguluʼ güiʼ diidxaʼ. Peru bisietenalaʼdxiʼ laabe nuuluʼ para ora tiica si nuube güibe diidxaʼ ti ratu. Zándaca pur guendahuará stiʼ xhamíguluʼ zaníʼ o zuni xiixa ni guniná lii, o zabi lii maʼ qué zúnitu xiixa ni maca biaanatu gúnitu, o málasi guidxiichi. Ora chigacaneluʼ xhamíguluʼ, gupa stale paciencia ne biene modo nuube (Proverbios 18:24).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-2-S yaza 1063

SUERTE

Echar suertes es una costumbre antigua para decidir sobre diferentes cuestiones. El método que se utilizaba era el de echar guijarros o pedacitos de madera o piedra dentro de los pliegues recogidos de una prenda de vestir, es decir, “el regazo”, o dentro de una vasija, y luego, agitarlos. El escogido era aquel cuya suerte se salía o se sacaba. Al igual que el juramento, el echar suertes iba acompañado de una oración. Esa oración se expresaba en voz alta o simplemente estaba implícita en el acto, y así pedían y contaban con la intervención de Jehová. La palabra “suerte” (heb. goh·rál) se utiliza tanto de forma literal como figurada con la idea de “parte” o “porción”. (Jos 15:1; Sl 16:5; 125:3; Isa 57:6; Jer 13:25.)

Usos. Proverbios 16:33 dice: “En el regazo se echa la suerte, pero de Jehová procede toda decisión por ella”. El motivo apropiado para echar suertes en Israel era poner fin a una controversia: “La suerte echada hace cesar hasta las contiendas, y separa, uno de otro, hasta a los poderosos”. (Pr 18:18.) No se usaba con relación al deporte, el entretenimiento o los juegos de azar. No había apuestas ni pérdidas ni ganancias. No tenían el propósito de enriquecer el templo o a los sacerdotes ni recaudar fondos para obras de caridad. Sin embargo, los soldados romanos sí pensaron en el aspecto meramente lucrativo cuando, como se había predicho en el Salmo 22:18, echaron suertes sobre las prendas de vestir de Jesús. (Mt 27:35.)

23-29 DE JUNIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 19

Guca ti buen amigu para ca hermanu

w23.11 yaza 12, 13 párr. 16, 17

Xi zanda gúninu para cadi gusaana de gannaxhiisaanu

16 Biiyaʼ ca cosa galán ni runi xcaadxi ne cadi ra cucheecaʼ. Guníʼ ique nuuluʼ ra nuu caadxi hermanu ne gudixhe íquetu guireetu ti foto. Cumu racaláʼdxiluʼ gápaluʼ ti foto galán la? guleeluʼ chonna foto. Peru lu tobi de laacani biiyaluʼ cadi galán biree ti hermanu. ¿Xi zunineluʼ foto ca yaʼ? Zuxhialuʼ ni ne ziaananeluʼ xhupa foto que, purtiʼ raqué cuxídxitu.

17 Ca foto ni qué ruxhianu zeeda gácani casi ca recuerdu ni nápanu. Stale de laanu nápanu recuerdu galán de ora riuʼnu nayecheʼ né ca hermanu stinu. Peru zándaca tobi de ca biaje ca biʼniʼ ti hermanu xiixa o guníʼ xiixa ni cadi galán. ¿Xi zunineluʼ recuerdu ca yaʼ? ¿Xiñee qué guxhialuʼ ni casi ñácani ti foto yaʼ? (Prov. 19:11; Efes. 4:32). Cumu nápanu stale recuerdu galán stiʼ hermanu ca la? qué zaca nagana para laanu guxhianu ra qué ñúnibe ni jneza, casi ñaca ñápanu puru si «ca foto galán ra biréʼnenu laabe».

w23.07 yaza 9, 10 párr. 10, 11

Cadi gusaana de gannaxhiinu Jehová ne ca hermanu stinu

10 Laanu laaca ruyúbinu modo gacanenu ca hermanu (Heb. 13:16). Guidúʼyanu ni bizaaca Anna, hermana ni bizéʼtenu lu artículo ni gudiʼdiʼ que. Gudiʼdiʼ si ti tormenta nadipaʼ, laabe ne xheelabe, yegánnacabe ti familia de Testigu. Ne biiyacabe biaba ique lídxicaʼ, ngue runi qué gapa familia que lari nayá para gácucaʼ. Anna guníʼ: «Bitópadu xhábacabe, gudíʼbidu, biʼniʼ plánchadu ne bidxiguétadu ni laacabe maʼ nexheʼ chaahuiʼ. Cadi nagana ni bínidu riʼ, peru pur laani dede yanna guizáʼ xhamígudu». Cumu nadxii Anna ne xheelaʼ ca hermanu riʼ, nga bicaa laacabe gacanécabe laacaʼ (1 Juan 3:17, 18).

11 Rinándanu ejemplu stiʼ Jehová ora rusihuínninu nadxiinu ca hermanu stinu ne rácanu nachaʼhuiʼ né laacaʼ. Ne qué rusiaandaʼ xcaadxi ni rúninu pur laacaʼ. Neca qué gánnanu pabiáʼ gucanenu laacabe. Khanh, hermana ni bizéʼtenu lu párrafo 8 que, rietenaláʼdxibe guiráʼ ca binni ni gucaʼ nachaʼhuiʼ né laabe. Sicaríʼ guniʼbe: «Rudieeʼ xquixe peʼ guiráʼ ca hermana ni yené naa serviciu. Bisihuínnicabe nadxiicabe naa, ricaacabe naa, runi invitárcabe naa gahuaʼ xiixa guiluxe si guni predicardu, de raqué risaanacabe naa ra yoo. Guizáʼ stale ni biʼniʼ ca hermana riʼ pur naa, peru bíʼnicabe ni né stale cariñu». Laaca naquiiñeʼ gánnanu cadi guiráʼ binni zudii xquixe peʼ pur ni gúninu pur laacaʼ. Guidúʼyanu xiruʼ bizeeteʼ Khanh de ca hermana ni gucané laa. Laabe guniʼbe: «Ñuuladxeʼ ñuneʼ xiixa pur guiráʼ ca ni gucané naa, peru nuu de laacabe qué gannaʼ paraa nabézacabe, nga runi rinabaʼ Jehová cuʼ ndaayaʼ laacabe purtiʼ laa nanna paraa nuucabe». Dxandíʼ ni ná Khanh, ruuyaʼ Jehová ora gácanu nachaʼhuiʼ né xcaadxi, ruuyabe ni casi ti sacrificiu risaca, ne zeeda gácani casi ora nutíʼñenu laabe xiixa ne laabe racaláʼdxibe quíxebe ni laanu (biindaʼ Proverbios 19:17).

w21.11 yaza 9 párr. 6, 7

Cadi gusaana de gannaxhiisaanu

6 Zanda guininu naca tuuxa leal pa maʼ xadxí de cayuni dxiiñaʼ ndaaniʼ ti empresa. Neca xa maʼ zinebe stale iza de cayúnibe dxiiñaʼ ndaaniʼ empresa ca peru zándaca qué runibiaʼbe ca dueñu stini. Ne zándaca qué riuuláʼdxibe ca decisión ni ricaa ca dueñu ca. Cadi nuudibe racá purtiʼ dxandíʼ riuuláʼdxibe ni, sínuque purtiʼ caquiiñebe dxiiñaʼ ca para ganda gápabe ni iquiiñebe. Zúnibe dxiiñaʼ né empresa riʼ dede ora gaca jubilarbe peru pa guidxélabe sti dxiiñaʼ ra guiáxabe jma la? zusaanabe empresa riʼ.

7 Gadxé nga gaca tuuxa leal casi bizéʼtenu lu párrafo xhoopaʼ ne gadxé nga cadi gusaana tuuxa de gannaxhii purtiʼ gadxé gadxé nga ni rucaa tuuxa gusihuínnini. Qué nusaana de ñannaxhiisaa ca xpinni Dios ni bibani dxiqué. Bíʼnicabe ni cadi purtiʼ guyuu tu biʼniʼ obligar laacabe, sínuque biale ni de ndaaniʼ ladxidóʼcabe. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ David. Ladxidoʼbe bicaa laabe gusihuínnibe dxandíʼ nadxiibe xhamígube Jonatán, neca xa bixhoze Jonatán gucalaʼdxiʼ ñuuti David. Neca gudiʼdiʼ stale iza de guti Jonatán, qué nusaana David de nusihuinni nadxii Mefibóset, xiiñiʼ Jonatán (1 Sam. 20:9, 14, 15; 2 Sam. 4:4; 8:15; 9:1, 6, 7).

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

it-1-S yaza 545

Consejo, Consejero

Jehová es el poseedor de la sabiduría en sentido absoluto. Es el único que no necesita a nadie que le aconseje. (Isa 40:13; Ro 11:34.) Su Hijo puede proveer dirección como “Maravilloso Consejero” porque recibió y siguió el consejo de su Padre y tiene Su espíritu. (Isa 9:6; 11:2; Jn 5:19, 30.) Esto pone de relieve que para que el consejo sea provechoso, debe tomar en cuenta a Jehová. Cualquier consejo que se oponga al Altísimo carece por completo de valor, y ni siquiera puede llamarse consejo. (Pr 19:21; 21:30.)

30 DE JUNIO HASTA 6 DE JULIO

CA TESORO ZEEDA LU BIBLIA PROVERBIOS 20

Ni zanda gacané ca ni canazá de novio

w24.05 yaza 26, 27 párr. 3, 4

Ximodo zanda cheni lii galán pa nápaluʼ novia o novio

3 Nabé galán nga ora maʼ napa tuuxa novio o novia, peru laaca nabé risaca ni purtiʼ pur laani zándaca guichaganáʼ tuuxa. Ne dxi maʼ cachaganácabe la? runi novio ca ne novia ca ti voto nezalú Jehová ra cayuni prometercaʼ zannaxhiisaacaʼ ne zuni respetarsaacaʼ biaʼ dxi guibánicaʼ. Ante gúninu voto ca o gúninu sti voto la? caquiiñeʼ guiníʼ ique chaahuinu ni (biindaʼ Proverbios 20:25). Ora maʼ napa tuuxa novio o novia la? riquiiñeʼ ni para ganda gunibiáʼ chaahuicaʼ ne ganda guicaacaʼ ti decisión jneza. Nuu biaje la? riguixhe ique ca binni ca guichaganacaʼ, peru nuu biaje laaca riguixhe íquecaʼ guilúxecaʼ. Yanna, ¿pa guilúxecabe yaʼ? ¿Ñee caníʼ nga binitisícabe tiempu biaʼ dxi gúcacabe novio ca la? Coʼ, sínuque gucaneni laacabe: purtiʼ gucuaacabe ti decisión jneza.

4 Yanna, ¿xiñee risaca ndiʼ guiénenu xi para rapa ti binni novio o novia yaʼ? Purtiʼ pa maʼ biene ti solteru o ti soltera ni la? qué ziuu dxi gaca xnovia o gaca xnovio tuuxa pa qué gapa gana guichaganáʼ. Peru cadi ca solteru ne ca soltera si nga naquiiñeʼ guiénecaʼ xi para nga rapa tuuxa novio o novia, sínuque guiranu caquiiñeʼ guiénenu ni. Guininu ni rizaaca nuu biaje, nuu tu laa riníʼ ique pa maʼ cayunibiáʼ chupa binni la? naquiiñeʼ guichaganácabe. Peru pa nuu tu laa riníʼ ique zacá la? zándaca cueeni gana ca solteru. Ndiʼ nga ni guníʼ Melissa, ti hermana de Estados Unidos: «Nuu hermanu ora gúʼyacaʼ maʼ canazá chupa binni de novio la? rábicabe laacaʼ maʼ caquiiñeʼ guichaganacaʼ. Nga runi nuu tu laa qué riná guiluxené xnovio o xnovia neca cadi galán zeni laacaʼ. Ne nuu tu laa la? maʼ qué lica riná gunibiáʼ tuuxa para cadi gusiuubacabe ique».

w24.05 yaza 22 párr. 8

Ximodo zanda guidxélaluʼ ti binni biaʼsi para guichaganaluʼ

8 Zándaca guiníʼ íqueluʼ sicaríʼ: «¿Xi zanda guneʼ para guuyaʼ chaahueʼ modo naca tuuxa yaʼ?». Zándaca ora maʼ nuube ra Yoo stiʼ Reinu, o ra cayaca ti reunión social zuuyaluʼ ximodo laabe, xi rúnibe o pabiáʼ nadxiibe Jehová. ¿Tuu nga ca xhamígube yaʼ? ¿Xii nga ni jma riniʼbe? (Luc. 6:45). ¿Ñee ngueca meta nápatu la? Laaca zándaca guiníʼneluʼ ca ancianu de ra congregación stibe o xcaadxi xpinni Cristu ni maʼ ziné iza ndaaniʼ xquidxi Jehová ne ni runibiáʼ chaahuiʼ laabe, ne guinabadiidxaluʼ laacaʼ xcaadxi cosa de laabe (Prov. 20:18). Zanda guinabadiidxaluʼ ca hermanu ca ximodo runibiáʼ binni laabe ne xii nga ca cualidad ni nápabe (Rut 2:11). Nga runi pa cayuuyadxiluʼ ti binni para gunibiáʼ chaahuiluʼ ximodo laa la? biiyaʼ cadi guni sentirbe nisi laabe cayuuyadxiluʼ o casi ora cundaachiluʼ laabe. Cadi gúniluʼ xiixa ni gucaa sti binni ca guni sentir mal, biʼniʼ respetar laabe ne cadi nisi maʼ nuuluʼ gánnaluʼ xi guiráʼ chiguni binni ca.

w24.05 yaza 28 párr. 7, 8

Ximodo zanda cheni lii galán pa nápaluʼ novia o novio

7 ¿Xi zacané lii gunibiáʼ chaahuiluʼ binni ni cayunibiaʼluʼ? Ni zacané lii nga guiniʼluʼ sin guituí luluʼ ne cadi gucaachiluʼ gastiʼ, gunabadiidxaʼ ne bicaadiaga (Prov. 20:5; Sant. 1:19). Zanda quixheʼ íquetu gúnitu caadxi cosa ni gacané laatu güitu diidxaʼ, casi goto gueta juntu, chizatu paxaraa ra nuu stale binni ne guireetu guni predicartu juntu. Laaca galán guireenetu ca xhamígutu ne familia stitu para ganda gunibiáʼ chaahuitu. Laaca zanda gúniluʼ xiixa para gúʼyaluʼ ximodo laabe lu gadxé gadxé cosa ne ra nuu gadxé gadxé clase binni. Nga peʼ nga ni biʼniʼ Albert, de Países Bajos, dxi cayunibiaʼbe Alicia: «Gudíxhedu gúnidu xiixa para gunibiaʼdu ximodo laadu. Ne cadi gran cosa, casi gúnidu guendaró ne gúnidu xiixa dxiiñahuiiniʼ ni raca ra yoo. Zacá nga gunda bidúʼyadu xii nga ca cosa galán ni rúnidu ne paraa caquiiñeʼ gúnidu dxiiñaʼ».

8 Sti cosa ni zanda gacané lii gunibiáʼ chaahuiluʼ sti binni ca nga guni estudiartu xiixa tema ni zeeda lu Biblia. Ne pa quixheʼ íquetu guichaganatu la? caquiiñeʼ cueetu tiempu para gápatu adoración en familia ti gacané Dios laatu lu xquendaxheelatu (Ecl. 4:12). Nga runi, ¿ñee cadi rábiluʼ galán pa dede yanna cueetu tiempu para guni estudiartu juntu la? Dxandíʼ, ora novio laatu la? caʼruʼ diʼ gácatu ti familia ne caʼruʼ diʼ gaca hombre ca xaíque stiʼ gunaa ca. Peru pa gápatu costumbre de guni estudiartu juntu la? zuuyatu pabiáʼ nadxii cada tobi de laatu Jehová. Max ne Laysa, ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos, guniʼcaʼ ra biʼniʼ estudiarcaʼ juntu laaca gucaneni laacaʼ sicaríʼ: «Dede dxi bizuludu de novio, biʼniʼ estudiardu caadxi publicación ni caníʼ de ora maʼ napa binni novio, de guendaxheelaʼ ne de familia. Ne pur laacani la? gunda gunidu de caadxi cosa risaca ni ñándaca qué nuzéʼtedu de laasidu ora cayuidu diidxaʼ».

Guyúbinu ca perla ni gaʼchiʼ

w22.10 yaza 22 párr. 17

«Cucaa guendabiaaniʼ ni dxandíʼ ridxi ndaaniʼ ca neza»

17 Guiníʼ íquenu ante guininu. Pa qué chuʼnu cuidadu zanda guninanu tuuxa pur ni guininu. Biblia ná: «Zeeda gaca ca diidxaʼ ni riníʼ ti binni sin guiníʼ ique casi ora ridaabi ti espada, peru ca diidxaʼ ni riníʼ ti binni nuu xpiaaniʼ la? rusianda ni ra nuu ti herida» (Prov. 12:18). Pa cadi sanu guininu chisme de xcaadxi, ziuʼnu galán né ca hermanu (Prov. 20:19). Para guininu diidxaʼ ni gacané xcaadxi ne cadi guninanu laacaʼ la? naquiiñeʼ guidúʼndanu ne guiníʼ íquenu lu Stiidxaʼ Dios (Luc. 6:45). Ora guiníʼ íquenu ca conseju ni zeeda lu Biblia zaguixhedxinu ladxidóʼ binni ne zaguʼnu gana laacaʼ pur ca diidxaʼ ni guininu (Prov. 18:4).

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir