BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w06 1/6 yaza 24-31
  • Gulí guendanabani ti cadi gátiluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Gulí guendanabani ti cadi gátiluʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ca israelita gulicaʼ xi bíʼnicaʼ
  • Cuinu gúninu ni jneza
  • «Nápaluʼ xidé gusiidiluʼ cani»
  • Lu naluʼ nuu futuro stiluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá (Para binni) 2018
  • Qué liica ruchee stiidxaʼ Jiobá
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Gúlecabe ndaaniʼ ti guidxi ni gulí Dios
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
  • «Qué chigusiaandaluʼ Jiobá»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2006
w06 1/6 yaza 24-31

Gulí guendanabani ti cadi gátiluʼ

«Maʼ gudixheʼ guendanabani ne guendaguti nezaluluʼ, ndaayaʼ ne guendananá; ne nápaluʼ xidé cuiluʼ guendanabani ti cadi gátiluʼ.» (DEUTERONOMIO 30:19.)

1, 2. Ximodo nga guyáʼ binni casi Dios.

SICARÍʼ na lu primé capítulo stiʼ Biblia ni guníʼ Dios: «Gúninu binni casi laanu». Nga runi, Génesis 1:26, 27 na: «Dios bizáʼ binni casi laa». Ngue runi, primé binni ni guyáʼ que gadxepeʼ laabe de ca maniʼ ni nabani ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Laabe gúcabe casi Bixhózebe purtiʼ biénebe, gunnaxhiibe, bíʼnibe ni jneza, bihuinni nuu xpiaanibe ne gúpabe stipa. Laaca guníʼ íquebe xi zanda gúnibe ne ngue nga ni gucané laabe gúnibe ni jneza ne zacá gusiéchebe Bixhózebe ni nuu guibáʼ (Romanos 2:15). Pur cani maʼ bizéʼtenu ca rihuinni gunda biʼniʼ Adán ni gucalaʼdxiʼ. Biluxe bizáʼ si Jiobá xiiñiʼ lu Guidxilayú riʼ biiyabe jneza modo bizaʼbe laa, ngue runi guniʼbe guizáʼ sicarú dxiiñaʼ bíʼnibe que (Génesis 1:31; Salmo 95:6).

2 Cumu xiiñiʼ Adán laanu la? laaca guyanu casi Dios. Ñee dxandíʼ nga zanda cuinu gúninu ni gacaláʼdxinu la? Dxandíʼ, zanda gúninu ni gacaláʼdxinu. Nécapeʼ zanda ganna Jiobá xi chiguizaaca la? qué riguíxhedibe xi guni cada tobi de laanu ne nin xi chiguizaacanu; ne neca zanda gúnibe ni qué rucueezadibe laanu de gúninu ni gacaláʼdxinu. Para guiénenu pabiáʼ risaca nga gánnanu cuinu xi chigúninu la? guidúʼyanu primeru xi zanda guizíʼdinu de guidxi Israel (Romanos 15:4).

Ca israelita gulicaʼ xi bíʼnicaʼ

3. Gunáʼ nga primé Mandamientu lade chii ni gucuaa ca israelita que, ne xi guníʼcabe gúnicabe.

3 Sicaríʼ gudxi Jiobá ca israelita que: «Naa nga Jiobá Dios stiluʼ, ni gulee lii de ndaaniʼ guidxi Egipto, ra guyuuluʼ de esclavu» (Deuteronomio 5:6). Guidxi que nanna dxandíʼ nga ni guníʼ Dios, purtiʼ lu iza 1513 ante de ca dxi stiʼ Jesús, bireecabe de esclavu ndaaniʼ guidxi Egipto pur ti milagru. Jiobá biquiiñebe Moisés, ni riníʼ pur laabe, para bidiibe guidxi que Chii Mandamientu, primé de laani na: «Cadi naquiiñeʼ gápaluʼ xcaadxi dios, purtiʼ ra gápaluʼ cani cucaaluluʼ naa» (Éxodo 20:1, 3). Dxi que la? guidxi Israel guníʼ zuzuubaʼ diidxaʼ, ngue runi biʼniʼ adorárcabe Jiobá si de guidubi ladxidóʼcabe (Éxodo 20:5; Números 25:11).

4. 1) Xi guníʼ Moisés zanda guni guidxi Israel. 2) Xi zanda gúninu yanna.

4 Gudiʼdiʼ si cuarenta iza, Moisés bisietenalaʼdxiʼ ca israelita ni gule lu desiertu que naquiiñeʼ cuicaʼ xi racaláʼdxicaʼ gúnicaʼ, ora guniʼbe: «Dxandipeʼ caquiiñeʼ guibáʼ ne guidxilayú casi testigu para laatu yannadxí, maʼ gudixheʼ guendanabani ne guendaguti nezaluluʼ, ndaayaʼ ne guendananá; ne nápaluʼ xidé cuiluʼ guendanabani ti cadi gátiluʼ, lii ne ca xiiñiluʼ» (Deuteronomio 30:19). Laanu laaca zanda cuinu xi gúninu. Zanda cuinu guzúʼbanu stiidxaʼ Jiobá ne guibáninu sin qué chuʼ dxi gátinu, o cuinu cadi guzúʼbanu stiidxabe ne gacananu. Guidúʼyanu chupa ejemplu stiʼ caadxi binni ni gulicaʼ gúnicaʼ gadxé gadxé cosa.

5, 6. Xi gulí Josué guni, ne xi guleendube pur ni bíʼnibe.

5 Lu iza 1473 ante de ca dxi stiʼ Jesús, Josué guluube ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios que. Ante gátibe gúdxibe guidxi que sicaríʼ: «Yanna, pa malu para laatu gúnitu ni na Jiobá, lacuí yannadxí tu racaláʼdxitu gúnitu ni na, pa zúnitu ni na ca dios casi biʼniʼ ca bixhoze gólatu dxi nuurucaʼ chericaʼ Guiiguʼ ca la? o ni na ca dios stiʼ ca amorreu ra nabézatu yanna». Ne guníʼrube: «Naa ne ca binnilidxeʼ la? zúnidu ni na Jiobá» (Josué 24:15).

6 Caadxi iza ante, Jiobá maca gúdxibe Josué gaca nadxibalú, nadipaʼ ne cadi guireecueʼ de ca Ley stibe. Dede gúdxibe laa zabeendú ni galán neza canazá, pa guʼndaʼ ni na libru ra cá ca Ley que dxi ne gueelaʼ ne guiníʼ ique de laani (Josué 1:7, 8). Ne zaqué bíʼnibe ni. Pur ni gudixhe ique Josué guni guleendube stale cosa galán. Laaca guniʼbe qué liica nuchee nin tobi de ca cosa galán guníʼ Jiobá guni para ca binni de Israel; guca guiráʼ cani (Josué 21:45).

7. Xi gulí caadxi israelita guni ca dxi stiʼ Isaías que, ne xi gúcacabe pur ni bíʼnicabe.

7 Yanna, guidúʼyanu ximodo guyuu ca israelita gudiʼdiʼ si gadxe siglu. Ca dxi que la? stale de laacabe maʼ rúnicabe casi runi ca guidxi ni qué runibiáʼ Dios, casi guidagulisaacabe últimu dxi stiʼ iza ruaa ti mexaʼ ra nuu guendaró ni galán ne vinu nanaxhi. Cadi bidagulisaasicabe casi familia, sínuque bíʼnicabe ni para guni adorárcabe chupa dios stiʼ ca guidxi que. Isaías, ni riguixhená que, bisietenalaʼdxiʼ laacabe ximodo biiyaʼ Dios maʼ cadi cuzuubacabe stiidxaʼ ora guníʼ: «Laatu nga cani rusaana Jiobá, cani rusiaandaʼ dani stinneʼ, cani ruzuchaahuiʼ ti mexaʼ para dios Ni Ribee Suerte ne cani ruchá vinu biuʼchaʼ para dios stiʼ Destinu». Laacabe guníʼ íquecabe cadi pur ndaayaʼ stiʼ Jiobá nga cudii layú stícabe, sínuque pur cusiéchecabe «dios Ni Ribee Suerte» ne «dios stiʼ Destinu». Dxandíʼ, laacabe nánnacabe cucaalúcabe Dios ne ni cayúnicabe, ngue runi maca nánnacabe zusabanáʼ Jiobá laacabe. Jiobá gudxi laacabe: «Naapiaʼ zusaanaʼ laatu para gátitu ne espada, ne guiráʼ xixetu zaguudetu para igá yánnitu; purtiʼ bicaa ridxi, peru qué nicábitu; guniéʼ, peru qué nucaadiágatu; ne qué nusaana de ñúnitu ca cosa malu ca nezaluáʼ, ne gulitu gúnitu ca cosa ni qué rusiecheʼ naa» (Isaías 65:11,12). Cumu cadi jneza nga ni gulícabe gúnicabe la? bisabanáʼ Dios laacabe, ne qué ñanda diʼ ñuni dios stiʼ Destinu ne dios Ni Ribee Suerte que gastiʼ para ñacanecaʼ laacabe.

Cuinu gúninu ni jneza

8. Xi caquiiñeʼ guni binni para ganda cuí guni ni jneza, casi na Deuteronomio 30:20.

8 Dxi gudxi Moisés ca israelita que cuicaʼ guendanabani la? guniʼbe chonna cosa ni naquiiñeʼ gúnicabe: gannaxhiicabe Jiobá Dios stícabe, gucaadiágacabe stiidxibe ne cadi guixélecabe de laabe (Deuteronomio 30:20). Guidúʼndanu cani tobi pur tobi ti ganda cuinu gúninu ni jneza.

9. Ximodo zusihuínninu dxandíʼ nadxiinu Jiobá.

9 Gannaxhiinu Jiobá Dios stinu. Maʼ gulinu gúninu ni na Jiobá purtiʼ nadxiinu laabe. Cumu maʼ bizíʼdinu xi bizaaca guidxi Israel pur qué nuzuubaʼ diidxaʼ la? zúninu stipa ti cadi gúninu ni cadi jneza ne qué zacá íquenu guibáninu jma galán, purtiʼ nga zucaa laanu gúninu jma dxiiñaʼ para gápanu jma bueltu (1 Corintios 10:11; 1 Timoteo 6:6-10). Ziuʼnu gaxha de Jiobá ne zúninu guiráʼ ni nabe (Josué 23:8; Salmo 119:5, 8). Dxi mayaca guiuu ca israelita lu Layú ni Bizabiruaa Dios que, Moisés gudxi laacabe ca diidxaʼ riʼ: «Laguuyaʼ, maʼ bisiideʼ laatu ca ley ni cayabi laatu modo guibánitu ne modo gaca juzgar binni, casi modo biʼniʼ mandar Dios stinneʼ naa, ti gúnitu zacá ora maʼ nuutu lu layú ni chiguicaatu. Ne nápatu xidé gápatu cani ne gúnitu ni na cani, purtiʼ zacá zahuinni pabiáʼ nuu xpiaanitu ne zusihuínnitu pabiáʼ riénetu cani nezalú ca binni ni nuu ndaaniʼ ca guidxi ni ganna de guiráʼ ca ley ni cayabi laatu modo guibánitu» (Deuteronomio 4:5, 6). Yanna nga tiempu para gusihuínninu pabiáʼ nadxiinu Jiobá ra gúninu ni nabe primeru lu guendanabani stinu. Pa gúninu zacá la? dxandipeʼ zaguu ndaayaʼ Jiobá laanu (Mateo 6:33).

10-12. Xi rizíʼdinu de ni guca ca dxi stiʼ Noé.

10 Gucaadiáganu stidxi Dios. Noé guca tobi hombre ni bicheeche diidxaʼ ne gúdxibe binni gusaanacaʼ guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ ni cayúnicaʼ (2 Pedro 2:5). Dxi caʼruʼ guiaba Nisaguiéʼ naroʼbaʼ que, guiráʼ ca binni que puru si xhiiñacaʼ gucuá íquecaʼ ne qué nulábicaʼ ca diidxaʼ guníʼ Noé. Xi gúcacabe pur ngue yaʼ. «Beeda nisa que, ziné irá caʼ.» Jesús bichaaga ca dxi stinu, o «dxi gueeda Hombre Biseenda Dios» ne ca dxi stiʼ Noé. Ni guca dxiqué naquiiñeʼ quixhenani ca binni ni qué riná gucaadiaga stiidxaʼ Dios yanna riʼ (Mateo 24:39).

11 Ca binni qué rulabi ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Dios ni caníʼ ca xpínnibe yanna riʼ, naquiiñeʼ guiníʼ íquecaʼ xi zazaacacaʼ pur ni cayúnicaʼ. Apóstol Pedru guníʼ de ca binni ca sicaríʼ: «Peru ndi nga ni qué na ca binni que guiene, dede chiqué maca nuu ibáʼ, ne ra uníʼ Dios cha guidxilayú, uyáʼ ni. Ndaani nisa biree guidxilayú, ne lu nisa nuu ni de yanna. Ne laca nisa binitilú guidxilayú chiqué, dxi bilaahua ni que. Peru ibáʼ ne guidxilayú ni nuu yanna ri la? cadi nisa di unitilú cani, sínuque ma gudixhe Dios unitilú ni ne gui. Ne laca gui que unitilú irá cani qué rulabi laabe, dxi cuidxi be cuenta laacaʼ» (2 Pedru 3:3-7).

12 Yanna, bichaaga ni biʼniʼ ca binni que ne ni biʼniʼ Noé ne binnilidxi. Biblia na: «Ne laca purti bini cre Noé Dios, nga runi bizuuba stiidxa Dios ra gudxi Dios laa xi chi aca. Ne neca caʼru guʼya be ni, peru biʼni be ni na Dios, bizáʼ be [ti] arca». Noé ne binnilidxi bilacaʼ purtiʼ bizuubacaʼ stiidxaʼ Dios (Hebreos 11:7). Laanu laaca naquiiñeʼ gucaadiáganu ca diidxaʼ riguixhená stiʼ Dios ne gúninu ni na cani (Santiago 1:19, 22-25).

13, 14. 1) Xiñee nga risaca stale cadi guixélenu de Jiobá. 2) Ximodo rudiʼnu lugar gabi Jiobá laanu modo guibáninu.

13 Cadi guixélenu de Jiobá. Para cuinu guendanabani ti cadi gátinu la? cadi naquiiñeʼ si gannaxhiinu ne gucaadiáganu ni na Jiobá, sínuque laaca cadi naquiiñeʼ guixélenu de laabe, o cadi gusaana de gúninu ni nabe. Jesús guníʼ sicaríʼ: «Pa qué ixhacalaʼdxi tu la? zalá tu» (Lucas 21:19). Ni cuinu gúninu la? zusihuínnini ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼno. Sicaríʼ na Proverbios 28:14: «Nayecheʼ ziuu hombre ni qué rusaana de guidxibi, peru ni ruquidxi ladxidóʼ ziaba lu guendanagana». Nga nga ni bizaaca Faraón ni guyuu Egipto. Biaba chii plaga ndaaniʼ guidxi Egipto, cada tobi de laacani biquidxi cani ladxidoʼbe lugar de ñacané cani laabe nidxíbibe Dios. Cadi Jiobá diʼ nga bicaa rey malu riʼ cadi guzuubaʼ diidxaʼ; sínuque bidii Jiobá lugar laabe gúʼyabe xi gúnibe. Peru intiica ñacalaʼdxiʼ Faraón ñuni, Jiobá biʼniʼ ni maca gudixhe ique. Apóstol Pablu bisiene ximodo biʼyaʼ Jiobá rey stiʼ Egipto que ora guníʼ sicaríʼ: «Bine lii rey para guʼya binni enda nandxóʼ stinne luguiá luʼ, ne para gunibiáʼ idubi naca guidxilayú tu naa» (Romanos 9:17).

14 Gudiʼdiʼ si gayuaa iza de biree guidxi Israel de esclavu ra nuu Faraón, Isaías ni riguixhená guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Jiobá, lii nga Bixhózedu. Laadu nga beñe ca ne lii nga zeeda gácaluʼ casi tobi ni ruzáʼ guisu; ne naluʼ bizaʼluʼ guiradu» (Isaías 64:8). Ora guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios, guiénenu ni ne gúninu ni cazíʼdinu la? rudiʼnu lugar gabi Jiobá laanu ximodo guibáninu, zacá zusihuínninu maʼ cuchaʼnu modo laanu. Cumu binni riuulaʼdxiʼ guiziidiʼ laanu ne ruzúʼbanu diidxaʼ la? nga racané laanu cadi guixélenu de Jiobá, ne rúninu ni purtiʼ dxandíʼ racaláʼdxinu gusiéchenu laabe (Efesios 4:23, 24; Colosenses 3:8-10).

«Nápaluʼ xidé gusiidiluʼ cani»

15. Xi chupa cosa bisietenalaʼdxiʼ Moisés guidxi Israel naquiiñeʼ guni, casi na Deuteronomio 4:9.

15 Ndiʼ nga ca diidxaʼ gudxi Moisés ca israelita dxi maʼ chiguiuucaʼ lu Layú ni Bizabiruaa Dios que, nabe: «Yanna, gupa lii ne gupa guendanabani stiluʼ, ti cadi gusiaandaluʼ cani maʼ biiyaluʼ ne para cadi guixeleʼ cani de ladxidoʼloʼ biaʼ dxi nabániluʼ; ne nápaluʼ xidé gusiidiluʼ cani ca xiiñiluʼ ne ca xhiágaluʼ» (Deuteronomio 4:9). Para ganda gapa guidxi Israel ndaayaʼ stiʼ Jiobá ne cueendúcabe ni galán lu layú ni mayaca guicaacabe que la? naquiiñeʼ gúnicabe chupa cosa ni canabaʼ Jiobá: cadi gusiaandacabe guiráʼ ca milagru ni bíʼnibe nezalucaʼ ne gusiidicabe cani ca xiiñicabe. Cumu laaca xpinni Dios laanu la? laaca naquiiñeʼ gúninu zacaca pa racaláʼdxinu guibáninu ne cadi gátinu. Xi caadxi cosa maʼ biʼniʼ Jiobá pur laanu ni huadúʼyanu yaʼ.

16, 17. 1) Xi huabeendú ca misioneru ni guyé Scuela stiʼ Galaad ra rucheechecaʼ diidxaʼ. 2) Ñee runibiaʼluʼ ejemplu stiʼ tuuxa ni qué huasaana de gucheeche diidxaʼ ne stale gana la?

16 Riéchenu stale ora ridúʼyanu modo caguu ndaayaʼ Jiobá dxiiñaʼ ni cayúninu de gucheechenu diidxaʼ ne gacanenu binni gaca xpinni Cristu. Dede dxi bizulú Scuela stiʼ Galaad stiʼ Watchtower lu iza 1943, ca misioneru ni huayé racá nga cani huazániru lu dxiiñaʼ de guidxela binni para gaca xpinni Cristu ndaaniʼ stale guidxi roʼ. Ca primé misioneru ni guyé scuela riʼ maʼ huaniisicaʼ ne caadxi de laacaʼ maʼ huaracaʼ, neca zacá dede yanna cucheecherucaʼ stiidxaʼ Reinu ne stale gana. Ti ejemplu galán de laani nga stiʼ Mary Olson, ni guyé scuela riʼ lu iza 1944 ne huayácabe misionera ndaaniʼ caadxi guidxi roʼ: primé guyebe Uruguay, de racá guyebe Colombia ne yanna nuube Puerto Rico. Cumu maʼ huaniisibe la? nuu tiru raca huarabe, neca zacá rucheecherube diidxaʼ ne stale guendanayecheʼ. Cumu nánnabe guiniʼbe diidxastiá la? nga racané laabe gucheechebe diidxaʼ guiráʼ semana ne ca binni ridagulisaanebe.

17 Sti gunaa ni láʼ Nancy Porter, ni guyé Scuela stiʼ Galaad lu iza 1947, dede yanna cayúnibe dxiiñaʼ lu ti isla ni láʼ las Bahamas. Neca maʼ guti xheelaʼ misionera riʼ, rucheecherube diidxaʼ. Laabe guniʼbe sicaríʼ lu historia stibe: «Ni rusiecheʼ naa stale nga gusiideʼ binni ni cá lu Biblia, nga racané quixheʼ ximodo naquiiñeʼ guneʼ xhiiñaʼ Dios, nga runi nuaa nayecheʼ purtiʼ maʼ nannaʼ xi pur nabaneʼ».a Ora guietenalaʼdxiʼ misionera riʼ ne xcaadxi xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ casi laabe guiráʼ dxiiñaʼ ni maʼ bíʼnicabe la? qué riaandaʼ diʼ laacabe guiráʼ ni maʼ biʼniʼ Jiobá. Laanu yaʼ. Ñee riéchenu pur modo huaguu ndaayaʼ Jiobá dxiiñaʼ rúninu de gucheechenu stiidxaʼ Reinu neza ra nabézanu la?

18. Xi zanda guizíʼdinu de historia stiʼ ca misioneru.

18 Riéchenu stale pur guirá ni huabeendú ca bíʼchinu ne ca bizáʼnanu ni huazániruʼ lu dxiiñaʼ riʼ ne pur ni cabeendúrucabe. Ca historia stiʼ ca xpinni Dios ni ruzuubaʼ diidxaʼ riʼ riguu cani gana laanu, purtiʼ ora guidúʼyanu ni maʼ biʼniʼ Jiobá pur laacabe racané cani laanu cadi gusaana de gúninu ni na Dios. Ñee ruundaluʼ ca historia sicarú ni reeda lu La Atalaya riʼ ne riníʼ íqueluʼ xi rusiidiʼ cani laanu la?

19. Ximodo zanda iquiiñeʼ cani maʼ napa xiiñiʼ ca historia ni reeda lu La Atalaya.

19 Moisés gudxi ca israelita cadi gusiaandacaʼ guiráʼ ca cosa ni biʼniʼ Jiobá pur laacabe ne uguucabe cani ndaaniʼ ladxidóʼcabe biaʼ dxi guibánicabe. Peru laaca guníʼrube sti cosa: «Nápaluʼ xidé gusiidiluʼ cani ca xiiñiluʼ ne ca xhiágaluʼ» (Deuteronomio 4:9). Ca historia ni bizaaca ca binni riʼ nabé riuuláʼdxinu gúʼndanu cani. Rusiidini ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ejemplu galán ni chinándacaʼ, purtiʼ ngapeʼ nga ni caquiiñecabe biaʼ iza nápacabe. Ca baʼdudxaapaʼ ca zanda guiziidicaʼ stale cosa ni galán de ejemplu sicarú stiʼ ca gunaa ni rieeteʼ historia stiʼ lu revista riʼ. Guiráʼ ni bizaaca ca misioneru ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni guyé Scuela stiʼ Galaad, zanda gucaaani hombre ne gunaa para chigúnicaʼ dxiiñaʼ ra riníʼcabe stiʼ diidxaʼ ndaaniʼ xquídxicaʼ, nga zacané laacabe cadi gusaana de gucheechecabe diidxaʼ. Yanna laatu, cani napa xiiñiʼ, ñee zanda iquiiñetu ca historia riʼ para gacanetu ca xiiñitu gucaa íquecaʼ gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Dios la?

20. Ximodo ribinu guendanabani.

20 Yanna, ximodo zanda cuinu guendanabani yaʼ. Cumu laanu zanda gúninu ni gacaláʼdxinu la? zusihuínninu cabinu guendanabani ora guluinu nadxiinu Jiobá ne ora iquiiñenu guiráʼ stipa stinu para cadi gusaana de gúninu xhiiñabe laga cudiirube lugar gúninu ni. Purtiʼ casi guníʼ Moisés que, laabe nga guendanabani stinu ne pur laabe zanda guibáninu jma xadxí (Deuteronomio 30:19, 20).

[Cani cá ñee yaza]

a Biindaʼ historia ni zeeda lu La Atalaya 1 stiʼ junio 2001, ca yaza 23-27 ni láʼ «Nayecheʼ nuaa ne rudieeʼ xquixe Dios neca biniteʼ xiixa ni nabé bininá ladxiduaʼ».

Rietenalaʼdxuʼ la?

• Xi biziidiluʼ de ejemplu stiʼ ca binni ni gulicaʼ gúnicaʼ gadxé gadxé cosa.

• Xi naquiiñeʼ gúninu ti ganda cuinu guendanabani.

• Xi chupa cosa cayábicabe laanu gúninu.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir