Hombre ne gunaa nabé risaca ni rúnicaʼ
PRIMÉ bizáʼ Jiobá Adán, oraqueruʼ bizaʼbe Eva. Nga runi, hombre biziidiʼ modo guibani ante guzáʼ Dios gunaa. Dxi nuu hombre que stubi, Jiobá gudxi laabe xi naquiiñeʼ gúnibe ne xi cadi gúnibe (Génesis 2:15-20). Adán naquiiñeʼ gabi xheelaʼ guiráʼ ni gudxi Dios laa guni, ne laaca laabe nga naquiiñeʼ gacanebe xheelabe ti ganda guni adorárcabe Jiobá.
Cumu zacaca raca ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa la? galán guidúʼyanu xi zanda guizíʼdinu de laani. Apóstol Pablu bicaa: «Qué rinaʼya [...] guni mandar [gunaa] ca hombre, sínuque ucaa diaga ca sin iniʼ caʼ. Purti nirudóʼ bizáʼ Dios Adán, óraque ru bizáʼ Eva» (1 Timoteo 2:12, 13). Ca diidxaʼ riʼ cadi caníʼ diʼ cani qué zanda guiníʼ ti gunaa ora gaca xiixa guendaridagulisaa. Ni caníʼ cani nga cadi naquiiñeʼ tinde diidxaʼ ti gunaa ne ti hombre. Naquiiñeʼ guni respetar gunaa puestu ni napa ti hombre ra ridagulisaanu ne cadi gacalaʼdxiʼ gusiidiʼ ndaaniʼ cani. Dxandíʼ, ca hombre ca nga na Dios naquiiñeʼ gúʼyacaʼ modo gaca dxiiñaʼ ndaaniʼ ca guendaridagulisaa ca ne gusiidicaʼ, peru nuu stale modo zanda gacané ca gunaa ca ora gaca cani.
Apóstol Pablu laaca cayabi laanu xi racalaʼdxiʼ Dios guni hombre ne xi racalaʼdxiʼ Dios guni gunaa. Pablu guníʼ: «Cadi lu xcustiá gunaa biree hombre, sínuque lu xcustiá hombre biree gunaa. [...] Peru nezalú Dios la? qué ñuu hombre pa qué ñuu gunaa, ne qué ñuu gunaa pa qué ñuu hombre [o caquiiñelisaacabe]. Purti de hombre beeda gunaa, peru yanna rale hombre de gunaa, peru irá xixé ni reeda de Dios» (1 Corintios 11:8-12).
Nabé risaca ni runi gunaa
Ley bidii Dios guidxi Israel bidiini lugar guni ca gunaa que stale cosa ni risaca. Lu Ley que laaca cá zanda guni gunaa xcaadxi cosa ni riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ. Lu Proverbios 31:10-31 cayeeteʼ de ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ ni maʼ bichaganáʼ. Gunaa riʼ rizíʼ cani caquiiñeʼ ndaaniʼ lidxi ne runi lari gacu binnilidxi. Ne laaca «runi lari ni racu binni xagueteʼ para gutoo» (versículo 13, 21-24). «Casi barcu stiʼ ti binni ni rutoo», gunaa riʼ nanna guyubi guendaró para gudii binnilidxi, neca chiyubi ni zitu (versículo 14). Laaca «yeguuyabe ti layú ne guziʼbe ni», ne óraque «bizuhuaabe yaga uva luni» (versículo 16). Ne cumu galán cani rutoobe la? randa rápabe cani riquiiñebe (versículo 18). Gunaa riʼ «ruuyaʼ gaca ca cosa ca jneza ndaaniʼ lidxi», qué ridxaga, runi ni na Jiobá, racanebe xcaadxi binni ne qué ricálube guicaabe xiixa (versículo 20, 27). Nga runi rusisácacabe laabe (versículo 31).
Ca ley ni bidii Jiobá Moisés que laaca gucaneni ca gunaa que guiziidicaʼ jma de Jiobá. Guidúʼyanu chupa chonna textu ni culuíʼ dxandíʼ nga biziidiʼ ca gunaa ca. Josué 8:35 na: «Guiráʼ ca diidxaʼ ni biʼniʼ mandar Moisés guʼndaʼ Josué bíʼnibe ni nezalú ca binni de Israel. Biindabe ni nezalú ca gunaa, cani nahuiiniʼ ne ca binni ni nabeza ládecabe». Ne Biblia caníʼ xi biʼniʼ Esdras, ti ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ. Na ni: «Primé dxi stiʼ gadxe beeu que, Esdras bedané ley que nezalú guiráʼ hombre, gunaa ne nezalú guiráʼ cani riene. Ne biindabe ni ra rié binni para guidagulisaa gaxha de Puertaʼ ni nuu gaxha de Nisa que, bizulube de ora birá gueelaʼ ne bilúxebe dede galaa dxi. Ne bíʼnibe ni nezalú guiráʼ hombre, gunaa ne nezalú cani riene; ne guidubi naca guidxi que bicaadiaga chaahuicaʼ ni cayeeteʼ lu ley que» (Nehemías 8:2, 3). Ca textu riʼ rusihuinni cani laaca biziidiʼ ca gunaa que de ni bieeteʼ lu Ley que. Ne laaca guyuucabe lu ca saa ni na Ley que naquiiñeʼ gúnicabe (Deuteronomio 12:12, 18; 16:11, 14). Ne nuu sti cosa jma risaca gupa ca gunaa ni bibani ndaaniʼ guidxi Israel, gunda guyuucabe gaxha de Jiobá ne gunda biʼniʼ orárcabe laabe stúbicabe (1 Samuel 1:10).
Lu primé siglu, guyuu caadxi gunaa ni biʼniʼ adorar Dios ne bíʼnicabe ti dxiiñaʼ nabé sicarú purtiʼ gucanécabe Jesús (Lucas 8:1-3). Dxi yetoxhi Jesús ndaaniʼ guidxi Betania, guyé ti gunaa guluu aceite íquebe ne batañeebe (Mateo 26:6-13; Juan 12:1-7). Lade ca binni ni biʼyaʼ Jesús dxi biasa lade gueʼtuʼ laaca guyuu gunaa (Mateo 28:1-10; Juan 20:1-18). Zeʼ si Jesús guibáʼ, bidagulisaa biaʼ ti gayuaa gande xpinni Cristu ne ládecabe guyuu «caadxi gunaa ne María jñaa Jesús» (Hechos 1:3-15). Stale de ca gunaa riʼ o zándaca guirácabe, nuucabe ndaaniʼ ti cuartu ndaaniʼ guidxi Jerusalén lu iza 33 lu saa Pentecostés, ora biaba espíritu santu stiʼ Dios luguiáʼ ca xpinni Cristu ne bizulucaʼ guniʼcaʼ gadxé gadxé diidxaʼ (Hechos 2:1-12).
Racá ridúʼyanu nuu hombre ne gunaa ora biaba espíritu santu luguiáʼ ca discípulo que ne biiyacabe modo guca ca diidxaʼ ni cá lu Joel 2:28, 29. Zacá na apóstol Pedru guca ni na ca diidxaʼ stiʼ Joel casi modo maca guníʼ Jiobá. Pedru guníʼ ca diidxaʼ ni gudxi Jiobá laa: «Zadxiña dxi ucheeche Espíritu stinne luguiá stale binni. Zusinié ca xiñi gaana tu ne ca xiñi dxaapa tu [...], cani runi xhiiñaʼ, hombre ne gunaa» (Hechos 2:13-18). Gudiʼdiʼ si saa Pentecostés stiʼ iza 33 que, ca gunaa ni nácacaʼ xpinni Cristu gucuaacaʼ espíritu santu stiʼ Dios. Gunda guníʼcabe sti diidxaʼ ne gudixhenácabe binni. Peru cadi guníʼdicabe xi chiguizaaca, sínuque guníʼnecabe binni de stiidxaʼ Dios.
Dxi bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu de Roma bizeetebe galán modo runi Febe dxiiñaʼ. Ne laaca bisisácabe xhupa gunaa, Trifena ne Trifosa purtiʼ bíʼnicaʼ «xhiiñaʼ Señor» (Romanos 16:1, 2, 12). Ca gunaa ni guninu riʼ qué ñácacabe binnigola o siervu ministerial ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa que. Peru ca gunaa riʼ ne xcaadxi gunaa gulí Dios laacaʼ para guni mandarnecaʼ Jesucristu lu Reinu stiʼ ni nuu guibáʼ (Romanos 8:16, 17; Gálatas 3:28, 29).
Ca dxi stinu riʼ yaʼ. Laaca napa ca gunaa ni ridxibi Dios ti dxiiñaʼ nabé risaca casi cayeeteʼ lu Salmo 68:11 purtiʼ cucheechecabe ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Dios ne nabé stálecabe. Naquiiñeʼ cuʼnu gana guiráʼ ca gunaa riʼ, purtiʼ pur modo rusiidicabe la? stale binni huaziidiʼ cani cá lu Biblia. Ne laaca naquiiñeʼ cuʼnu gana ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ, purtiʼ racanécabe ca xiiñicabe gácacaʼ xpinni Cristu ne racanécabe laacaʼ cadi gusaanacaʼ Jiobá. Laaca qué ridxiichicabe ora napa xheelacabe stale dxiiñaʼ ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa (Proverbios 31:10-12, 28). Ne ca gunaa ni caʼruʼ guichaganáʼ laaca nabé risaca ni rúnicaʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá. Nga runi, Biblia cayabi guiráʼ ca hombre ca xi naquiiñeʼ gúnicaʼ: «Zaqueca ca gunaa gola, laca gupa laaca casi jñoouʼ, ne ca binni dxaapa huiini casi bizaʼnu sin iníʼ ique lu gasti de laacaʼ» (1 Timoteo 5:1, 2).
Ca hombre ca nápacaʼ gadxé gadxé dxiiñaʼ
Jiobá maʼ gudixhe xi naquiiñeʼ guni ca hombre ni naca xpinni Cristu ne ribézabe gúnicaʼ ni. Pablu guníʼ sicaríʼ: «Peru racaladxe ganna tu, Cristu nga xaíque sti irá hombre, ne hombre nga xaíque sti gunaa, ne Dios nga xaíque sti Cristu» (1 Corintios 11:3). Textu riʼ rusihuinni Cristu nga xaíque stiʼ hombre. Nga runi, zabidxi Cristu cuenta ca hombre ca ne laaca zabidxi Dios cuenta laacabe. Peru xi ribeza Dios guni ca hombre ca yaʼ. Ribézabe ora guni mandarcaʼ gúnicaʼ ni ne stale guendarannaxhii (Efesios 5:25). Ne dede dxi bizáʼ Dios binni maca gudíxhebe gácani zacá.
Biblia na bidii Dios ca hombre ca caadxi dxiiñaʼ purtiʼ laacabe nga xaíque. Casi dxi gudxi Jiobá ti hombre ni láʼ Noé gucuí ti arca ti ganda guilá ora gueeda Nisaguié Naroʼbaʼ que (Génesis 6:9–7:24). Rieeteʼ de sti hombre ni láʼ Abrahán, Jiobá gudxi laabe pur xiiñibe zaguu ndaayaʼ guiráʼ familia ne guiráʼ guidxi roʼ ni nuu lu guidubi naca Guidxilayú. Ni jma risaca de ca xiiñiʼ Abrahán nga Cristu Jesús (Génesis 12:3; 22:18; Gálatas 3:8-16). Ne laaca gudixhe Dios cuee ti hombre ni láʼ Moisés ca israelita que de ndaaniʼ guidxi Egipto (Éxodo 3:9, 10, 12, 18). Jiobá biquiiñebe Moisés para bidiibe ca israelita que caadxi ley ne laani nga rábinu pactu stiʼ Ley o Ley ni bicaa Moisés (Éxodo 24:1-18). Ne dxi gucuá Biblia la? hombre si nga biquiiñeʼ Dios para biʼniʼ dxiiñaʼ ca.
Cumu Jesús nga Xaíque stiʼ ca neza binni ridagulisaa la? bidiibe ca hombre ca gúnicaʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ cani (Efesios 1:22; 4:7-13). Ne ora guníʼ Pablu xi guiráʼ naquiiñeʼ guni ti binni para gaca binnigola la? caníʼnebe ca hombre ca (1 Timoteo 3:1-7; Tito 1:5-9). Cani maʼ bieeteʼ riʼ, racané cani laanu gánnanu xiñee ca hombre si nga naquiiñeʼ gaca binnigola ne siervu ministerial ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá (Filipenses 1:1, 2; 1 Timoteo 3:8-10, 12). Ca hombre si nga zanda gácacaʼ pastor ndaaniʼ ca neza binni ridagulisaa (1 Pedro 5:1-4). Peru ca gunaa ca laaca maʼ bidii Dios laacaʼ ti dxiiñaʼ sicarú ni zanda gúnicaʼ.
Nayecheʼ riuucaʼ pur cani rúnicaʼ
Nga runi, cásica hombre zaqueca gunaa riuucaʼ nayecheʼ ora rúnicaʼ ni maʼ bisaanané Dios laacaʼ. Ora guni ti guendaxheelaʼ cásica biʼniʼ Cristu ne neza binni ridagulisaa stiʼ la? ribánicaʼ nayecheʼ. Pablu bicaa: «Ne laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ. [Nga runi,] naquiiñe ganaxhii hombre xheela casi nadxii laca laa» (Efesios 5:25-33). Ca diidxaʼ riʼ rusihuinni cani naquiiñeʼ guni mandar ca hombre riʼ casi modo gudixhe Dios gúnicabe ni: ne guendarannaxhii ne cadi iquiiñecaʼ ni modo racaláʼdxicaʼ. Nécapeʼ guiráʼ ca binni ni guyuu ndaaniʼ neza binni ridagulisaa stiʼ Jesús que binni ruchee laacaʼ, peru gunnaxhiibe ne gúpabe laacaʼ. Zacaca nga ti hombre ni naca xpinni Cristu ne maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ gannaxhii ne gapa xheelaʼ.
Ca gunaa ni naca xpinni Cristu laaca naquiiñeʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ xheelacaʼ (Efesios 5:33). Cásica runi ca neza binni ridagulisaa ni na Cristu, zacaca naquiiñeʼ guni ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ. Efesios 5:21-24 na: «Cada tobi de laatu guni ni chuʼlaʼdxi stobi, purti ridxibi tu Dios. Ne laatu, ca gunaa ni ma bichaganáʼ, lauzuuba stiidxa xheela tu casi ruzuuba tu stiidxa Señor. Purti xheela tu nga xaíque stitu, casi naca Cristu xaíque sti ca xpinni. Laa bilá laacabe, ne yanna ma naca cabe cuerpu stiʼ. Ne cásica ruzuuba ca xpinni be stiidxa be la? zacaca naquiiñe uzuuba tu stiidxa xheela tu de intiica». Nuu tiru raca nagana para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ guzuubacaʼ stiidxaʼ xheelacaʼ, peru pa gúnicabe ni zusihuínnicabe nácacabe xpinni Cristu (Colosenses 3:18). Jma nagueenda zuzuubaʼ ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ stiidxaʼ xheelacaʼ pa guietenaláʼdxicaʼ riecheʼ Jesús ora gúnicaʼ ni.
Xi naquiiñeʼ guni ti gunaa pa qué ruundaʼ xheelaʼ Biblia yaʼ. Gunaa ni naca xpinni Cristu ca naquiiñeʼ guzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ purtiʼ laa nga xaíque ndaaniʼ yoo. Apóstol Pedru gudxi ca diidxaʼ riʼ ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ: «Lauzuuba stiidxa xheela tu, purti pa nuu de laaca qué runi cre stiidxa Cristu la? zándaca iguudxi ra guʼya runi xheela jneza ne runi respetar laa. Ne zacá cadi naquiiñe iníʼ pe tu para ucuudxi tu laacaʼ» (1 Pedro 3:1, 2). Ti ejemplu para ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ nga Sara, purtiʼ bizuubabe stiidxaʼ xheelabe Abrahán. Ngue runi guluu Dios ndaayaʼ laabe ra gúpabe xiiñibe Isaac ne de laa beeda gale Jesucristu (Hebreos 11:11, 12; 1 Pedro 3:5, 6). Pa guni ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ casi biʼniʼ Sara, dxandipeʼ zaguu ndaayaʼ Jiobá laacaʼ.
Ora runi hombre ne gunaa ni maʼ bisaanané Dios laacaʼ gúnicaʼ qué riuudíndecaʼ, riuucaʼ tobi si ne ribánicaʼ galán ne nayecheʼ. Pa guni ca hombre ne ca gunaa ni maʼ bidii Dios laacaʼ zasácacabe nezalube.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Dios bidii Noé, Abrahán ne Moisés gadxé gadxé dxiiñaʼ purtiʼ laacaʼ nga gúcacaʼ xaíque.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ca gunaa ni riníʼ ca diidxaʼ nacubi ne galán stiʼ Dios nabé stálecaʼ
[Cuadru ni zeeda lu yaza 6]
Xi riníʼ ique ca gunaa de ni gudixhe Dios gúnicaʼ
Ti gunaa láʼ Susan guníʼ sicaríʼ: «Xheelaʼ nga xaíque ndaaniʼ lídxidu ne nabé nacháʼhuibe. Pa chigúnidu xiixa rinidu diidxaʼ guirópadu, ne pa málasi gúnibe xiixa la? naa nannaʼ cayúnibe ni para chuʼdu galán. Ni maʼ gudixhe Dios guni ca gunaa ni maʼ bichaganáʼ rusiecheʼ ni naa ne racaneni chuʼ xquendaxheeladu galán. Nuudu tobi si ne cayúnidu dxiiñaʼ para ugaandadu cani maʼ gudixhe íquedu gúnidu ndaaniʼ xquidxi Jiobá».
Ti gunaa láʼ Mindy guníʼ sicaríʼ: «Pur cani gudixhe Dios guni ca gunaa rusihuínnibe nadxiibe laacaʼ. Ora guzuubaʼ stiidxaʼ xheelaʼ, guneʼ respetar ne gacaniáʼ laa rusihuinneʼ cudiéʼ xquíxepeʼ Jiobá pur ni gudixhe guni ca gunaa».