Hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, gudixhe ique gúniluʼ ni gusisaca Dios
«Bicaa ique sa lu gaxha de Dios.» (1 TIMOTEO 4:7.)
1, 2. 1) Xiñee guníʼ Pablu galán de Timoteu. 2) Xi cayuni caadxi de cani nahuiiniʼ yanna para sacaʼ «gaxha de Dios».
«LAASI BE lade irá ni runi né naa dxiiña zanaxhii laatu casi nadxiee laatu, ne zacané laatu de idubi ladxidóʼ. [Ne] ma nanna tu pabiáʼ rudxii lú Timoteu dxiiña ne modo huayacané naa ra canayué stiidxa Cristu, casi ñaca xiiñe laa.» (Filipenses 2:20, 22.) De ti hombrehuiiniʼ ndiʼ guníʼ Pablu galán de laa lu ti carta ni bicaabe ra nuu ca xpinni Cristu de Filipos lu primé siglu que. Yanna, tu hombrehuiiniʼ ca yaʼ. Timoteu nga hombrehuiiniʼ ca, ne cumu misioneru Pablu la? guzané laabe stale lugar. Guníʼ ique pabiáʼ biéchebe ora gúnnabe nadxii Pablu laabe ne nanna rúnibe dxiiñaʼ.
2 Cani nahuiiniʼ ni naguixhe íquecaʼ gusisácacaʼ Dios casi Timoteu la? nabé risácacaʼ ndaaniʼ Xquídxibe (Salmo 110:3). Yanna riʼ la? nuu stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ ni cayuni dxiiñaʼ casi precursor, misioneru, ra cabí Yoo stiʼ Reinu ne ndaaniʼ Betel. Ne xcaadxi de laacabe laaca galán modo cayuni dxiiñaʼ, purtiʼ racanecaʼ lade ca binni ridagulisaa, cayápacaʼ binnilídxicaʼ ne cayúnicaʼ xcaadxi dxiiñaʼ. Guirácabe nayecheʼ nuucabe purtiʼ naguixhe íquecabe gusisácabe Bixhózenu ni nuu guibáʼ, Jiobá. Dxandipeʼ nga cá íquecabe sácabe «gaxha de Dios» (1 Timoteo 4:7, 8).
3. Xi chiguizíʼdinu lu tema riʼ.
3 Lii yaʼ, hombrehuiiniʼ o dxaapahuiiniʼ, xi naguixhe íqueluʼ gúniluʼ para gusisácaluʼ Dios. Ñee cayúniluʼ stipa para laani la? Tu zanda gacané lii guʼnuʼ ni yaʼ. Xi zanda gacané lii para gucaanaluʼ guiráʼ ca cosa ni rucaa lii gápaluʼ jma bidxichi yaʼ. Xi zabeenduluʼ pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios. Guidúʼyanu xi biʼniʼ Timoteu dxi maʼ naca xpinni Cristu, ti guicábinu cani gunabadiidxanu ca.
Modo bibani Timoteu casi xpinni Cristu
4. Guníʼ ximodo bibani Timoteu casi xpinni Cristu.
4 Timoteu biniisi Listra, ti guidxi huiiniʼ stiʼ Galacia ra biʼniʼ mandar Roma dxiqué. Zándaca gúnnabe de cani bisiidiʼ Jesús dede dxi jma nahuiinibe, ca dxi guzá Pablu bicheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Listra, ne zándaca gúcani ante de iza 47 o despué. Ne nin qué nindaa guiráʼ ca binnigola ni nabeza gaxha de ra nuube que gúnnacaʼ pabiáʼ nacháʼhuibe. Ora bibiguetaʼ Pablu chupa iza despué biiyaʼ jma maʼ ziziidiʼ Timoteu guni dxiiñaʼ, ngue runi gulí laabe para chinebe laa guiráʼ ra chigucheeche diidxaʼ (Hechos 14:5-20; 16:1-3). Ra jma ziyanna Timoteu guni dxiiñaʼ la? maʼ gucuaabe dxiiñaʼ ni jma nadipaʼ, tobi de laacani nga gacanebe ca binni ridagulisaa ni nuu gadxé gadxé guidxi para iguidxi fe sticaʼ. Ora bicaa Pablu ti carta ra nuube biaʼ lu iza 65 dxi laa deguyoo Roma la? maʼ nácabe binnigola ndaaniʼ guidxi Éfeso.
5. Casi na 2 Timoteo 3:14, 15, xi chupa cosa risaca nga gucané Timoteu quixhe ique guni ni rusisaca Dios.
5 Lu cani biʼniʼ Timoteu rihuinni gudixhe íquebe gúnibe ni rusisaca Dios. Xi bicaa laabe gúnibe cani yaʼ. Lu guiropa carta ni bicaa Pablu ra nuu Timoteu la? bizeeteʼ de chupa cosa ni nabé risaca. Sicaríʼ bicaa Pablu: «Qué chi undaa lu ni ma biziidi luʼ, ni nanna dxichi lu dxandíʼ. Runibióuʼ [ca bin]ni bisiidi ni lii purti dede dxi nahuiini lu biziidi lu ni cá lu Xquiʼchi Dios» (2 Timoteo 3:14, 15). Chiguidúʼyanu primé ximodo gucané xcaadxi xpinni Cristu Timoteu lu cani gudixhe ique guni.
Bidii lugar gacané ca binni ni runi ni jneza lii
6. Xi bisiidicabe Timoteu, ne xi bicaa ngue laabe gúnibe.
6 Ca binnilidxi Timoteu gadxé gadxé religión gúpacaʼ. Bixhózebe griegu laa, peru Eunice jñaabe ne Loida jñaa bidabe la? binni judíu laacaʼ (Hechos 16:1). Ne dede dxi nahuiinibe bisiidiʼ jñaabe ne jñaa bidabe laabe de Stiidxaʼ Dios ni gucuá lu diidxaʼ hebreu. Ne dxi maʼ gúcacabe xpinni Cristu la? gucanécabe Timoteu para chindá Stiidxaʼ Dios ladxidóʼ. Lu cani biʼniʼ Timoteu bisihuinni yenanda cani bisiidicabe laa. Nga runi guníʼ Pablu de laabe sicaríʼ: «Rietenaladxe pabiáʼ runi cre lu Dios casi bini cre jñoou bida ne jñoouʼ, Na Loida ne Na Eunice. Ne nanna zacaca runi cre lu de idubi ladxidóʼ loʼ» (2 Timoteo 1:5).
7. Xi ndaayaʼ napa stale de cani nahuiiniʼ, ne ximodo racané nga laacabe.
7 Yanna riʼ la? nuu stale ni nahuiiniʼ ndaaniʼ xquidxi Dios. Para stale de laacabe ti ndaayaʼ nga nápacabe bixhózecabe ne jñaacabeʼ, bixhoze bidacabe ne jñaa bidacabe ni ridxíbicaʼ Dios, purtiʼ laacaʼ nánnacaʼ pabiáʼ risaca nga quixhe ique binni guni ni rusisaca Dios, casi biʼniʼ Loida ne Eunice. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Samira. Laabe dede yanna rietenaláʼdxibe modo guniʼné bixhózebe ne jñaabe laabe dxi nahuiinibe. Sicaríʼ nabe: «Jñaa ne bixhozeʼ bisiidicaʼ naa guuyaʼ ca cosa ca casi ruuyaʼ Jiobá cani, ne bisiidicabe naa guiníʼ iqueʼ jma risaca nga gucheecheʼ stiidxaʼ Dios. Nabé gucanécabe naa quixhe iqueʼ iquiiñeʼ tiempu stinneʼ para guneʼ xhiiñaʼ Jiobá». Samira biʼniʼ casi gúdxicabe laa, ne yanna runi dxiiñaʼ Betel ni nuu xquidxi. Pa bixhózeluʼ ne jñaaluʼ cayacanecaʼ lii quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios la? bicaadiaga chaahuiʼ conseju stícabe. Rúnicabe ni purtiʼ racaláʼdxicabe guibániluʼ nayecheʼ (Proverbios 1:5).
8. Xi guleendú Timoteu purtiʼ bidxaaga xcaadxi xpinni Cristu.
8 Laaca galán nga guyúbiluʼ guidxaagaluʼ ca xpinni Cristu ni gacané lii. Casi Timoteu la? gunna ca hombre ni rapa stiʼ ca binni ridagulisaa ra riebe que pabiáʼ nacháʼhuibe ne zaqueca gunna ca de Iconio ni, ti guidxi ni riaana biaʼ 30 kilómetru de ra nuube (Hechos 16:1, 2). Laabe guca xhamígube Pablu ne biyúbibe guidxaagabe laa. Pablu guca ti hombre ni nabé biʼniʼ dxiiñaʼ (Filipenses 3:14). Lu ca carta ni bicaa Pablu rihuinni pabiáʼ gucuaa Timoteu ca conseju ni bidiicabe laa ne modo yenanda ejemplu stiʼ ca xpinni Cristu ni napa fe (1 Corintios 4:17; 1 Timoteo 4:6, 12-16). Sicaríʼ bicaa Pablu ra nuube: «Ma nanna chaahui lu ni bisiideʼ ne modo bibaneʼ, xi cá ique guneʼ, ne xi rune cre. Qué huaxhacaladxe irutiʼ, sínuque huayanaxhieeʼ iráʼ, ne nannu irá ni udide» (2 Timoteo 3:10). Ya, Timoteu yenanda ejemplu stiʼ Pablu. Zacaca nga zaca, pa guyúbiluʼ guidxaagaluʼ binni ni zuhuaa naguidxi lu stiidxaʼ Dios la? zacanécabe lii quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios (2 Timoteo 2:20-22).
Biindaʼ «Xquiʼchi Dios»
9. Naquiiñeʼ guyúbiluʼ tuu nga cani gaca xhamíguluʼ, peru xiruʼ naquiiñeʼ gúniluʼ ti saluʼ «gaxha de Dios».
9 Ñee zaguixhe íqueluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios purtiʼ si guidxaagaluʼ ca binni ni ridxibi laabe la? Coʼ. Naquiiñeʼ guʼndaʼ chaahuiluʼ Stiidxaʼ Dios cásica biʼniʼ Timoteu. Zándaca qué riuuláʼdxipeluʼ gúʼndaluʼ, peru bietenalaʼdxiʼ xi biʼniʼ Timoteu, laa gupa xidé bicaa ique sáʼ «gaxha de Dios». Ca binni ni ruxooñeʼ lu ti carrera la? riquiiñecaʼ stale beeu para chuʼcaʼ listu ti ganda guni ganarcaʼ ora maʼ gácani. Zacaca nga laani, para ugaandanu cani naguixhe íquenu gúninu para gusisácanu Dios la? zándaca dede zusaananu caadxi cosa ni ñuuláʼdxinu ñúninu (1 Timoteo 4:7, 8, 10). Peru zándaca guiníʼ íqueluʼ: «Ximodo zacané Biblia naa para guneʼ cani maʼ gudixhe iqueʼ pa guundaʼ chaahueʼ ni yaʼ». Chiguidúʼyanu chonna modo.
10, 11. Xiñee zanda gacané Biblia lii ugaandaluʼ cani naguixhe íqueluʼ gúniluʼ para gusisácaluʼ Dios. Guníʼ ti ejemplu.
10 Primé la? Stiidxaʼ Dios zucaa lii gúniluʼ ni jneza. Luni cá ximodo nga Bixhózenu ni nuu guibáʼ, xi bíʼnibe para bisihuínnibe pabiáʼ nadxiibe laanu ne ca ndaayaʼ ni qué ziuu dxi guirá ni chigueedanebe para cani runi ni nabe (Amós 3:7; Juan 3:16; Romanos 15:4). Ra jma gunibiaʼluʼ Jiobá la? jma zannaxhiiluʼ laabe ne jma zacá íqueluʼ gudiiluʼ lii laabe.
11 Stale de ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ la? huaniʼcaʼ yendá Stiidxaʼ Dios ladxidoʼcaʼ purtiʼ biindacaʼ Biblia gatigá, ne nga nabé gucané laacaʼ. Guzéʼtenu ejemplu stiʼ Adele. Bixhózebe ne jñaabe maca xpinni Cristu laaca dxi bisiniisicaʼ laabe, peru qué liica niguixhe íquebe ñúnibe xiixa ni nusisaca Dios. Laabe cayábibe laanu xi guca: «Bixhozeʼ ne jñaaʼ yenecaʼ naa ndaaniʼ Yoo stiʼ Reinu, peru qué nuyubeʼ ñuundaʼ Biblia, ne qué liica nucaadiagaʼ lu ca guendaridagulisaa que». Peru óraruʼ guyuunisa béndabe la? oraqueruʼ bicaa íquebe gúʼndabe Stiidxaʼ Dios. Sicaríʼ rietenalaʼdxiʼ Adele xi biʼniʼ: «Bicaa iqueʼ guundaʼ guidubi Biblia. Despué de guundaʼ caadxi la? rucaa lu ti ndaa guiʼchiʼ xiixa ni bieneʼ. Dede yanna napaʼ cani bicaa que. Biluxe biindaʼ Biblia lu ti iza». Nga nga cani bicaa Adele gudii laa Jiobá. Neca huarabe la? maʼ precursora laabe yanna.
12, 13. 1) Ximodo zacané Biblia cani nahuiiniʼ, ne pora nga zacaneni laacabe. 1) Ñee zanda guzeeteluʼ ximodo zanda gacané Biblia lii para gácaluʼ binni nuu xpiaaniʼ la?
12 Guiropa, Biblia zacané lii guchaaluʼ modo lii, ra naquiiñeʼ gúniluʼ ni. Pablu gudxi Timoteu nabé racané «Xquiʼchiʼ Dios» «para usiidi ni laanu ne para ulidxe ni laanu ne para gabi ni laanu paraa cuchéʼ nu ne para acané ni laanu ibani nu casi na Dios, ti iziidi chaahui ca xpinni Dios para ganda guni irá ni riree ndu» (2 Timoteo 3:16, 17). Pa guiníʼ íqueluʼ de ni cayuundaluʼ lu Stiidxaʼ Dios ne chinándaluʼ ca conseju ni rudiini la? zusihuínniluʼ cudiiluʼ lugar gacané espíritu santu lii para guchaaluʼ modo lii ti gápaluʼ ca guenda ni jma galán, tobi de laacani nga cadi gácaluʼ naróʼ, cadi guireeluʼ gana, gúniluʼ dxiiñaʼ ne dxandipeʼ gannaxhiiluʼ xcaadxi xpinni Cristu (1 Timoteo 4:15). Cumu gupa Timoteu ca guenda ca la? nga runi guyuulaʼdxiʼ Pablu modo laa ne zaqueca ca binni ridagulisaa ra guyuube (Filipenses 2:20-22).
13 Guionna, lu Stiidxaʼ Dios zaziidiluʼ stale cosa ni zacané lii gácaluʼ binni nuu xpiaaniʼ (Salmo 1:1-3; 19:7; 2 Timoteo 2:7; 3:15). Zusiidini lii cuiluʼ tu gaca xhamíguluʼ ne ximodo chuʼluʼ nayecheʼ, ne laaca zacaneni lii para guidxaagaluluʼ xcaadxi guendanagana (Génesis 34:1, 2; Salmo 119:37; 1 Corintios 7:36). Pa racaláʼdxiluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios la? naquiiñepeʼ nga quixhe íqueluʼ gúniluʼ ni jneza dede yanna ca.
«Bidxii lú ni runi cre luʼ»
14. Xiñee nagana huiiniʼ nga para gúniluʼ ni rusisaca Dios.
14 Pa jma gúniluʼ pur ca cosa ni rusisaca Dios la? zusihuínniluʼ nuu xpiaaniluʼ, peru cadi pur nga gábinu qué zácani nagana huiiniʼ para lii. Cásixa ora chindiluʼ xi dxiiñaʼ ñuuláʼdxiluʼ ñúniluʼ la? zándaca ca binnilídxiluʼ, ca xcompañéruluʼ ne ca maestru stiluʼ gatigá gábicaʼ lii naquiiñeʼ cheluʼ ca scuela roʼ ca ne gápaluʼ ti dxiiñaʼ ra guni ganarluʼ stale, purtiʼ para laacabe zacá nga zieni lii galán ne zabániluʼ nayecheʼ (Romanos 12:2). Cásica Timoteu la? naquiiñeʼ gudxiiluluʼ cani runi creluʼ ne biiyaʼ cadi gundaaluʼ guendanabani ni qué zaluxe ni cudii Jiobá (1 Timoteo 6:12; 2 Timoteo 3:12).
15. Xi guendanagana zándaca gudiʼdiʼ Timoteu.
15 Jma nagana zaca para lii gúniluʼ cani maʼ gudixhe íqueluʼ pa binnilídxiluʼ cadi xpinni Cristu laacaʼ. Zándaca ngaca nga ni bizaaca Timoteu. Ti libru na zándaca guca binnilídxibe «binni guzá scuela ne gúpacaʼ stale bidxichi». Bixhózebe zándaca guníʼ ique ñuundabe stale ne ñuni tenderbe xiixa negocio sticaʼ.a Guníʼ ique xi biʼniʼ sentir bixhózebe ora biiyaʼ jma guyuuláʼdxibe sánebe Pablu ra ruxooñeʼ riesgu gacanabe ne tiidibe guendapobre.
16. Xi biʼniʼ ti hombrehuiiniʼ ora bidxiichiné bixhoze laa.
16 Zacagá nga ca guendanagana ni cadxaagalú ca xpinni Cristu ni nahuiiniʼ yanna. Casi Matthew la? runi dxiiñaʼ ra raca ca libru ne ca revista stiʼ ca testigu stiʼ Jiobá, sicaríʼ caniʼbe ni rietenaláʼdxibe: «Dxi bizuluáʼ gucaʼ precursor la? guizáʼ bidxiichi bixhozeʼ. Ora biiyabe gucuaaʼ ti dxiiñaʼ para gusiayaʼ ti lugar ni gacané naa gacaʼ precursor la? nabe pur gana si gusayaʼ scuela. Biʼniʼ búrlabe naa ne gatigá gúdxibe naa ñándaca ñuneʼ ganar stale pa nicaaʼ ti dxiiñaʼ ni ñuneʼ guidubi dxi». Ximodo bidxiilú Matthew ni bizaaca que yaʼ. Sicaríʼ bíʼnibe: «Qué liica nusaanaʼ de ninandaʼ hora ni gudixheʼ para guundaʼ Biblia ne qué nusaanaʼ de ñuneʼ orar, ne jmaruʼ si ora mayaca guchiichicabe naa». Xi guleendú Matthew yaʼ. Zeʼ dxi jma maʼ galán modo nuunebe bixhózebe, ne jma maʼ bidxíñabe Dios. Sicaríʼ na Matthew: «Maʼ huayuuyaʼ ximodo huayapa ne huayacané Jiobá naa, ne ximodo huayacanebe naa para quixheʼ iqueʼ guneʼ ni jneza. Pa qué niguixheʼ iqueʼ ñuneʼ ni rusisaca Dios la? nin tobi de ca nga qué ñapaʼ».
Biʼniʼ ni maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ para gusisácaluʼ Dios
17. Xi zándaca guiníʼ caadxi xpinni Cristu sin gudii cuenta para cuee gana cani nahuiiniʼ ti cadi gúnicaʼ jma lu xhiiñaʼ Jiobá (Mateo 16:22).
17 Dede ne ca xpinni Cristu zándaca cueecaʼ gana lii para cadi gúniluʼ cani maʼ gudixhe íqueluʼ sin gudiicaʼ cuenta. Nuu tu zándaca gabi lii: «Xiñee gácaluʼ precursor. Lii zanda guibániluʼ casi nabani xcaadxi binni ne gucheecheluʼ diidxaʼ. Biyubi ti dxiiñaʼ ra guni ganarluʼ ne zacá guibániluʼ jma galán». Zándaca ruluíʼ jneza conseju ca. Peru, ñee zacané conseju ca lii para gucaa íqueluʼ gúniluʼ ni riuulaʼdxiʼ Dios la?
18, 19. 1) Xi zanda gúniluʼ para cadi gusaana de gúniluʼ ni rusisaca Dios. 2) Guníʼ xi guendanagana cadíʼdiluʼ pur cayúniluʼ xhiiñaʼ Reinu.
18 Ruluíʼ si guyuu xpinni Cristu ni guniʼcaʼ casi maʼ bizéʼtenu ca dxi bibani Timoteu (1 Timoteo 6:17). Para cadi nusaana Timoteu de ñuni ca cosa ni rusisaca Dios la? Pablu gudxi laabe sicaríʼ: «Qué zanda gaca tuuxa soldadu ne gapa sti dxiiña tobi si tiru, purti naquiiñe guiaana be para guni be irá ni na xaíque stibe» (2 Timoteo 2:4). Ti binni ni naca soldadu la? qué zanda diʼ icá ique guni sti dxiiñaʼ. Zalabe ne zalá xcaadxi binni pa chuʼbe listu para gúnibe ni gabi xaíque stibe laabe. Zacaca nga lii casi soldadu stiʼ Cristu, laaca naquiiñeʼ gucaa íqueluʼ dxiiñaʼ stiʼ Dios ne cadi gucaa íqueluʼ gápaluʼ bidxichi purtiʼ zucueeza nga lii de gúniluʼ dxiiñaʼ ni rulá binni (Mateo 6:24; 1 Timoteo 4:16; 2 Timoteo 4:2, 5).
19 Lugar de guyúbiluʼ gápaluʼ ca cosa ni racané binni guibani sin guendanagana la? galán guʼnuʼ ni na conseju riʼ: «Guca soldadu chaʼhui sti Jesucristu. Cadi ixhacalaʼdxu ora tidi lu ra nagana» (2 Timoteo 2:3). Dxi guzané Timoteu Pablu la? biziidiʼ ximodo chuʼ nayecheʼ neca tiidiʼ ra jma nagana (Filipenses 4:11, 12; 1 Timoteo 6:6-8). Lii laaca zanda gúniluʼ zacaca. Ñee nuuluʼ listu para tiidiluʼ lu xiixa guendanagana pur gúniluʼ xhiiñaʼ Reinu la?
Ca ndaayaʼ ni zacaaluʼ yanna ne despué
20, 21. 1) Xi chupa chonna ndaayaʼ ricaa cani nahuiiniʼ ora quixhe íquecaʼ gúnicaʼ guiráʼ ni rusisaca Dios. 2) Xi maʼ gudixhe íqueluʼ gúniluʼ.
20 Timoteu biʼniné Pablu dxiiñaʼ biaʼ 15 iza. Laabe biiyabe ora bizulú ca neza binni ridagulisaa ni guyuu ladu guiaʼ stiʼ nisa Mediterráneo. Guizáʼ guyuuláʼdxibe dxiiñaʼ que ne bisiécheni laabe que nuyúbibe nibánibe modo na ique binni guibani galán. Pa naguixhe íqueluʼ gúniluʼ ni rusisaca Dios la? lii laaca zacaaluʼ stale ndaayaʼ ni galán. Jma zadxíñaluʼ Jiobá ne zannaxhii xcaadxi xpinni Cristu lii ne laaca zápacabe respetu lii. Lugar de tiidiluʼ lu ca yuubaʼ ni rapa binni ora ruyubi bidxichi la? dxandipeʼ ziuuluʼ nayecheʼ purtiʼ racaneluʼ sin cuézaluʼ guicaaluʼ xiixa. Ne ni jma sicarú nga «ma qué zundaa[luʼ] enda nabani ni qué zaluxe» ni chigapa binni ndaaniʼ paraísu chigaca lu Guidxilayú riʼ (1 Timoteo 6:9, 10, 17-19; Hechos 20:35).
21 Nga runi pa caʼruʼ quixhe íqueluʼ gúniluʼ cani la? galán dede nagásica gúniluʼ guiráʼ ni naquiiñeʼ para «sa lu gaxha de Dios». Biyubi guidxaagaluʼ binni ni gacané lii gúniluʼ cani rusisaca Dios ne cani gusiidiʼ lii. Bicaa ique gúʼndaluʼ Stiidxaʼ Dios jma. Bidxiilú guiráʼ ni uquiinde lii gápaluʼ bidxichi. Ne cadi liica gusiaandaluʼ «Dios ni nabani purti laa rudii laanu irá ni usieche laanu», ne laabe cayábibe lii zacaaluʼ stale ndaayaʼ yanna riʼ ne despué pa quixhe íqueluʼ gúniluʼ guiráʼ ni rusisaca laabe (1 Timoteo 6:17).
[Cani cá ñee yaza]
a Ca binni griegu que nabé bisaca para laacaʼ sacaʼ scuela roʼ. Plutarco, ti hombre ni bibani ca dxi stiʼ Timoteu, bicaa sicaríʼ: «Para ca binni riʼ la? ti cosa si nga ni jma risaca lade guiráʼ ni nuu, sácabe scuela roʼ para gápacabe guiráʼ ni galán, ne laacani nga nabe zacané binni guni dxiiñaʼ jneza ne guibani nayecheʼ. Xcaadxi cosa ni runi binni para gacané stobi la? qué risácapeʼ cani, nga runi cadi naquiiñepeʼ guni binni stale stipa para guyubi guni cani» (Moralia, tomo I, «Sobre la educación de los hijos»).
Rietenaláʼdxiluʼ la?
• Xi zanda gacané cani nahuiiniʼ ti gúnicaʼ ni rusisaca Dios.
• Xiñee nabé risaca nga guʼndaʼ chaahuiluʼ Biblia.
• Ximodo zanda gudxiilú cani nahuiiniʼ guiráʼ ca cosa ni gucaa laacaʼ guyúbicaʼ gápacaʼ bidxichi.
• Xi ndaayaʼ ricaa cani ruyubi guni ni rusisaca Dios.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 29]
Tuu nga cani gucané Timoteu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 30]
Ñee rúniluʼ stipa para gúniluʼ guiráʼ ni rusisaca Dios la?