Ridxagayaanu modo bizáʼ Dios laanu
«Ridxagayaa modo bizaʼluʼ naa dede ruchíbini naa.» (SALMO 139:14.)
1. Xiñee runi cré stale binni Dios nga bizáʼ guiráʼ ca cosa galán nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ.
NDAANIʼ Guidxilayú riʼ nuu stale cosa ni rucaa laanu guidxagayaanu. Ximodo beeda chuʼ cani yaʼ. Nuu binni riníʼ ique cadi caquiiñeʼ diʼ guinabadiidxaʼ ni bizáʼ guirácani para ganna ximodo beeda chuucani. Xcaadxi binni na pa qué guni crenu nuu tu bizáʼ cani la? qué zanda diʼ guiene chaahuinu ximodo cani. Ca binni riʼ riniʼcaʼ nabé nagana modo guyáʼ binni ne modo guyáʼ ca maniʼ ca ne gadxé gadxé cada tobi de laacame ne gadxepeʼ nga binni, nga runi nácabe cadi málasi guyuu guiráʼ ni nuu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ. Stale binni, dede ne científicu riniʼcaʼ nuu razón para guni crenu nuu tu bizáʼ cani ne nabé nuu xpiaaniʼ, napa stale poder ne nachaʼhuiʼ.a
2. Xi bicaa David gusisaca Jiobá.
2 David, hombre ni guca rey ndaaniʼ guidxi Israel que, gunna naquiiñeʼ gusisaca binni Dios pur guiráʼ cosa sicarú ni bizáʼ. Nécapeʼ dxi bibani David qué ñánnapeʼ binni de ciencia biaʼ nanna yanna la? laabe bidiibe cuenta pabiáʼ sicarú guiráʼ ni bizáʼ Dios. Guizáʼ bidxagayaabe pabiáʼ nandxóʼ Dios ora bíʼyabe modo runi xcuérpube dxiiñaʼ. Laabe bicaabe sicaríʼ: «Zaguaa naróʼ stiluʼ purtiʼ ridxagayaa modo bizaʼluʼ naa dede ruchíbini naa. Guendaridxagayaa nga guiráʼ ni bizaʼluʼ, ruuyaʼ dxicheʼ zacá ni» (Salmo 139:14).
3, 4. Xiñee riquiiñeʼ cueenu tiempu para guiníʼ íquenu de guiráʼ ca cosa ni bizáʼ Jiobá.
3 David guníʼ ca diidxaʼ ca purtiʼ gulee tiempu para guníʼ ique ne para biiyaʼ chaahuiʼ guiráʼ ca cosa ca. Yanna riʼ nuu tu riníʼ stale cosa ni rucaa xcaadxi binni cadi guni cré pa Dios bizáʼ laanu, ne rusiidicabe ni ra scuela ne lu ca libru ne ca revista ni ridoo ca. Nga runi, para ganda gápanu fe casi gupa David la? laaca naquiiñeʼ cueenu tiempu para guiníʼ íquenu de ca cosa ni bizáʼ Dios. Cadi galán diʼ gudiʼnu lugar chuʼ sti binni gabi laanu xi guni crenu, jmaruʼ si ora racaláʼdxinu gánnanu pa nuu tu bizáʼ laanu.
4 Ora guidúʼyanu guiráʼ ni maʼ bizáʼ Jiobá la? zannaxhiinu laabe jma, zudiʼnu xquíxepeʼ laabe ne zuni crenu dxandíʼ zúnibe guiráʼ ni maʼ guniʼbe. Laaca zunibiáʼ chaahuinu laabe ne zúninu ni nabe. Nga runi, guidúʼyanu ximodo cusihuinni ca científicu ni nuu yanna riʼ dxandíʼ ngue ni guníʼ David ora bizeeteʼ guizáʼ ridxagayaa modo guyáʼ xcuerpu.
Guendaridxagayaa nga modo riniisinu
5, 6. 1) Ximodo bizulú guendanabani stiʼ cada tobi de laanu. 2) Xi dxiiñaʼ runi ca riñón ca.
5 «Liipeʼ nga bizaʼluʼ ca riñón stinneʼ; gupa chaahuiluʼ naa ndaaniʼ jñaa.» (Salmo 139:13.) Guiranu bizulú guendanabani stinu ndaaniʼ jñaanu casi ti célula si; célula ca jma nahuiinini que puntu ni cá ra riluxe ca diidxaʼ riʼ. Guizáʼ stale cosa nga nuu lu célula huiiniʼ riʼ, zeeda gácani casi ti laboratorio huiiniʼ ra raca dxiiñaʼ de química. Célula ca nabé nagueenda modo riroobani, purtiʼ ora gusaa chupa beeu mápeca guyáʼ luni ca cosa ni jma risaca ni napa binni lu cuerpu stiʼ. Tobi de ca cosa ca nga ca riñón ca, ora maʼ bizaa dxi gálenu la? mápeca nuucani listu para gúnicani dxiiñaʼ: para gusiácani rini stinu, para cueecani guiráʼ ni zuni feu ládinu ne ca nisa ni maʼ cadi caquiiñeʼ ládinu, ne rápacani guiráʼ cani racané laanu chuʼnu nazaaca. Ora guiropaʼ riñón ca cayúnicaʼ dxiiñaʼ galán la? rusiácani guiráʼ nisa ni nuu lu rini stinu (ti binni huaniisi napa biaʼ gaayuʼ litru ladi) ¡cada cuarenta y cinco minutu!
6 Ca riñón ca laaca riguubiaʼcaʼ pabiáʼ mineral ne ácidu nga naquiiñeʼ gapa cuerpu stinu ne laaca racanécani para chuʼ presión stiʼ rini ca biaʼ caquiiñeʼ. Laaca rúnicani xcaadxi cosa lu xcuérpunu. Tobi de laacani nga riquiiñecani vitamina D ca para guiniisi ca dxita ládinu galán. Sti dxiiñaʼ ca nga gúnicani eritropoyetina, ne ndiʼ riquiiñeʼ para gaca glóbulo xiñáʼ lu dxita ládinu. Nga runi rábicabe ca riñón ca «cani jma nanna de química ni nuu lu xcuérpunu».b
7, 8. 1) Bisiene ximodo riniisi ti baʼduhuiiniʼ lu ca primé semana de nuu ndaaniʼ jñaa. 2) Ximodo nga casi ora nuzáʼcabe ti baʼduhuiiniʼ ni caniisi ndaaniʼ jñaa xagueteʼ yu.
7 «Biiyaluʼ guiráʼ ca dxita lade dxi cayáʼcani ra nagaʼchiʼ, dxi cazaa guidubi ladeʼ ra jma xagueteʼ guidxilayú.» (Salmo 139:15.) Primé célula ni maca bizéʼtenu que la? bizulú gúcani chupa célula, despué bidale ca célula ca. Qué nindaa diʼ maʼ bizulú bihuinni xi para ca célula ca, caadxi para nerviu, para bidxi ládinu, para guidi ládinu ne para xcaadxi cosa ni chiguizaané xcuérpunu. Ca célula de ti clase si la? gúcacaʼ tobi si para guyáʼ cada tobi de ca cosa ni chichuu lu xcuérpunu casi cani maʼ bizéʼtenu ca. Ra gusaa chonna semana de nacaxiiñiʼ ti gunaa la? maʼ ruzulú riaʼ dxita ladi ti baʼduhuiiniʼ. Lu gadxe semana la? baʼduhuiiniʼ ca napa chupa centímetru arondaʼ, dxi ca maʼ nápabe 206 dxita ládibe biaʼca napa ti binni huaniisi, peru naríʼniruʼ.
8 Ndaaniʼ jñaanu nga guca guiráʼ ni guninu ca ne guirutiʼ qué ñuuyaʼ ni, casi ora ñácacani xagueteʼ yu. Dxandíʼ, stale de ni raca ora maʼ caniisi ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ jñaa la? dede nagasi qué ganda guiene binni ximodo rácacani. Casi, xi bicaa ca célula de gadxé gadxé clase ca gácacaʼ cada cosa ni guizaané ládinu. Zándaca chuʼ dxi guiene ca científicu ni, peru casi guníʼ David que maca nanna Jiobá, Dios ni bizáʼ laanu, ximodo rácani.
9, 10. Ximodo ndiʼ maca cá lu libru stiʼ Dios modo guiniisi ti embrión.
9 «Guieluluʼ biiyaʼ naa dxi nácaruaʼ ti embrión, ne lu libru stiluʼ maca cá xi guiráʼ zeeda luni, casi ca dxi gúcacani neca caruʼ chuʼ nin tobi de laacani.» (Salmo 139:16.) Lu primé célula que maca cá ximodo chaʼ xcuérpunu. Luni maca zeeda ximodo guiniisinu ndaaniʼ jñaanu gaʼ beeu ne ximodo guiniisinu dede ra ugaandanu jma de gande iza para gácanu ti binni huaniisi. Lu guiráʼ ca iza ca nabé bichaa cuerpu stinu, peru guirácani bichaacani modo na primé célula que gácacani.
10 David qué liica ñanna diʼ gastiʼ de célula nin de gen, purtiʼ qué ñápabe ti microscopio; peru ora bíʼyabe modo ziniisibe la? bidiibe cuenta maca nexheʼ chaahuiʼ ximodo gueeda gácani. Zándaca gúnnabe caadxi de ximodo nga riniisi ti embrión, ngue runi bidiibe cuenta ruchaani purtiʼ maca nexheʼ ximodo gácani ne pora. De laani nga caniʼbe lu ti canción ora bizeetebe de libru stiʼ Dios ra maca cá ximodo chaʼ cani.
11. Paraa rihuinni ximodo chigácanu.
11 Yanna riʼ maʼ nánnanu maca zeeda lu ca gen ca pa zindeenu bixhózenu, jñaanu, bixhoze bidanu o jñaa bidanu, casi guicha íquecabe, biaʼ nasoocabe, color guielúcabe ne xcaadxiruʼ casi ca nga. Cada célula napa mil de ca gen ca, ne cada gen riquiiñeʼ para gaca ti cadena guizáʼ ziuulaʼ de ni rábicabe ADN (ácido desoxirribonucleico). Lu química stiʼ ADN ca maca cá ximodo chigaca cuerpu stinu. Cada biaje guilaa ca célula ca ti gaca xcaadxi célula nacubi para iquiiñeʼ o para guiree cani maʼ nayooxhoʼ la? ADN ca riguixhe xipeʼ gaca, nga runi randa ribánirunu ne qué ruchaapeʼ xcuérpunu. ¡Nga nga ti ejemplu ni rusihuinni pabiáʼ nandxóʼ Dios ni bizáʼ laanu ne pabiáʼ nuu xpiaaniʼ!
Gastiʼ stobi casi guendabiaaniʼ stinu
12. Xipeʼ nga rusihuinni gadxepeʼ binni de ca maniʼ ca.
12 «Nga runi para naa la? ¡guizáʼ sicarú guiráʼ ni riníʼ íqueluʼ! Dios stinneʼ, qué zanda diʼ ugabaʼ guirácani. Pa ñacalaʼdxeʼ nugabaʼ cani la? jma stale cani que ca yuxi ni nuu.» (Salmo 139:17, 18a.) Laaca rihuinni guizáʼ napa Dios stale guendabiaaniʼ pur modo bizaʼbe ca maniʼ ca, ne nuu de laacame randa runi caadxi cosa ni qué randa runi binni. Peru Dios bizáʼ binni modo ganda guiníʼ ique, ne qué zanda guchaaganu guendabiaaniʼ stiʼ binni ne stiʼ ca maniʼ ca. Sicaríʼ cuzeeteʼ ti libru de ciencia: «Nécapeʼ rihuinni napa ca maniʼ ca stale cosa casi cani nápanu la? laasinu nga maʼ gadxé laanu ndaaniʼ Guidxilayú riʼ, purtiʼ randa rininu ne randa riníʼ íquenu. Laaca laasinu nga riuuláʼdxinu gánnanu xcaadxi cosa de laanu, casi xi guiráʼ nápanu lu xcuérpunu ne ximodo gúcanu». Ngaca nga cani gunabadiidxaʼ David.
13. 1) Xiñee gunda guníʼ ique David lu ca cosa ni riníʼ ique Dios. 2) Ximodo zanda chinándanu ejemplu stiʼ David.
13 Peru, ra jma rihuinni gadxepeʼ laanu de ca maniʼ ca nga laasinu zanda guiníʼ íquenu gunáʼ nga guiráʼ cani riníʼ ique Dios.c Ni guninu últimu riʼ rusihuinni dxandíʼ ni na ca diidxaʼ riʼ: «Dios bizáʼ binni casi laa» (Génesis 1:27). David gunna ximodo iquiiñeʼ xquendabiaaniʼ. Guníʼ íquebe guiráʼ cani cusihuinni nuu ti Dios ne laaca guníʼ íquebe ca guenda ni nabé sicarú napa Dios cani rihuinni lu guiráʼ ni bizáʼ. Laaca gúpabe ca primé libru ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios, ra zeeda gusiene ximodo nga Dios ne guiráʼ ni biʼniʼ. Cani biʼndaʼ David lu Stiidxaʼ Dios riʼ gucanécani laa guiene modo riníʼ ique Dios, gunibiáʼ ximodo laabe ne ganna de cani naguixhe íquebe gúnibe. David guníʼ ique ni na Stiidxaʼ Dios, guníʼ ique cani bizáʼ Dios ne modo guca nachaʼhuiʼ ne laabe dxiqué, nga nga cani bicaa laabe gusisácabe Dios ni bizáʼ laabe.
Ximodo rihuinni nápanu fe
14. Xiñee qué riquiiñepeʼ ganna tuuxa guiráʼ xixé cosa de Dios para gapa fe laabe.
14 Dxi jma maʼ ziyunibiáʼ David cani bizáʼ Dios ne cani cá lu Stiidxaʼ la? jmaruʼ si bidiibe cuenta qué zanda diʼ guiene binni guiráʼ ni nanna Dios ne pabiáʼ poder napa (Salmo 139:6). Ngaca nga ni rudiʼnu cuenta yanna: qué zadxiña diʼ dxi gunibiáʼ chaahuinu guiráʼ ca cosa ni bizáʼ Dios (Eclesiastés 3:11; 8:17). Peru Dios cusiidiʼ stale cosa ne Stiidxaʼ ne lu guiráʼ ni bizaʼbe. Nga runi, intiica tiempu guibani binni ne gacalaʼdxiʼ ganna ni dxandíʼ de Dios la? zanda gapa fe purtiʼ nuu stale cosa ni cusiidiʼ laanu de Dios (Romanos 1:19, 20; Hebreos 11:1, 3).
15. Bizeeteʼ ti ejemplu ni cusihuinni nápanu fe Dios ora nuunu gaxha de laa.
15 Cadi purtiʼ si ganna tuuxa nuu ti Dios guizáʼ nuu xpiaaniʼ ni bizáʼ binni, ni bizáʼ guibáʼ ne Guidxilayú nga zanda guiníʼ maʼ napa fe. Riquiiñeʼ guidúʼyanu Jiobá casi ti binni ne guni crenu laabe de guidubi ladxidoʼno, ne gánnanu racaláʼdxibe gunibiaʼnu laabe ne gúninu stipa para chuʼnu gaxha de laabe (Santiago 4:8). Zeeda gácani casi ti baʼduʼ ni runi cré dxandíʼ zacané bixhoze laa. Zándaca chuʼ tuuxa gabi laabe qué runi cré diʼ pa dxandíʼ zacané bixhózebe laabe ora gápabe guendanagana. Peru neca qué guni cré binni ca laabe ora gusiénebe laa dxandíʼ zacané bixhózebe laabe la? laabe nanna dxíchibe ximodo bixhózebe ne runi crebe qué ziuu dxi gusaanatá laabe ora tiidibe lu intiica guendanagana. Zacaca nga laanu yanna riʼ, runi crenu Jiobá ra maʼ runibiaʼnu laa, purtiʼ ridúʼndanu Stiidxaʼ, ridúʼyanu guiráʼ ni bizáʼ ne pur modo ricábibe ca oración stinu. Cani maʼ nánnanu riʼ rucaacani laanu guizíʼdinu jma de laabe ne laaca rucaacani laanu qué chuʼ dxi gusaana de gusisácanu laabe purtiʼ dxandíʼ nadxiinu laabe ne purtiʼ riale de ndaaniʼ ladxidoʼno guni adorarnu laabe. Nga nga ti cosa ni jma sicarú ni zanda chuulaʼdxiʼ ti binni guni (Efesios 5:1, 2).
Guyúbinu Dios ni bizáʼ laanu para gusiidiʼ laanu
16. Xi rizíʼdinu ora guidúʼndanu ximodo guyuu David gaxha de Jiobá.
16 «Dios, biiyaʼ chaahuiʼ guidubi nacaʼ, ne biiyaʼ xi nuu ndaaniʼ ladxiduáʼ. Biiyaʼ chaahuiʼ naa, ne biiyaʼ chaahuiʼ xi guiráʼ riníʼ iqueʼ ni riguu xizaa naa, ne biiyaʼ pa canazayaʼ lu ti neza ra zacanaʼyaʼ, ne biluíʼ naa ximodo sayaʼ lu neza ni qué zaluxe.» (Salmo 139:23, 24.) David gunna dxichi nanna Jiobá xi guiráʼ riníʼ ique, xi riníʼ ne xi runi, ne gúnnabe cayuuyaʼ Dios guirani (Salmo 139:1-12; Hebreos 4:13). Cumu nánnabe runibiáʼ chaahuiʼ Dios laabe la? ngue nga gucané laabe para cadi nidxíbibe, cásica qué ridxibi ti baʼduhuiiniʼ ora nuu ndaaniʼ naʼ bixhoze o ndaaniʼ naʼ jñaa ni nadxii laa. Para David nabé risaca ngue chuʼ gaxha de Jiobá, ngue runi guizáʼ guníʼ íquebe de cani bizáʼ ne nabé biʼniʼ orarbe laa ti cadi guixélebe de Dios. Rihuinni zacá ni purtiʼ stale de ca salmo ni bicaabe, dede ne Salmo 139 ca nácacani oración para guiuundaʼ cani casi canción. Zacaca nga yanna riʼ, pa guiníʼ íquenu de guiráʼ ca cosa ni bizáʼ Dios ne guni orarnu laabe la? zacanécani laanu para chuʼnu jma gaxha de Jiobá.
17. 1) Xiñee guyuulaʼdxiʼ David guʼyaʼ chaahuiʼ Jiobá xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ. 2) Xi zabeendunu pa cuinu gúninu ni jneza.
17 Cumu bizáʼ Dios laanu casi laa la? zanda cuinu xi gúninu, casi pa cuinu gúninu ni jneza o ni cadi jneza. Nga runi, naquiiñeʼ cuinu gúninu ni jneza. David qué ñuulaʼdxiʼ diʼ ñapa Dios laa casi binni malu (Salmo 139:19-22). Bíʼnibe stipa para cadi ñúnibe xiixa cosa malu ni ñuniná laabe. Ngue runi, ora guníʼ íquebe runibiáʼ chaahuiʼ Jiobá laabe la? gunábabe laa guʼyaʼ chaahuiʼ xi guiráʼ nuu ladxidoʼbe ne guluíʼ laabe gunáʼ nga neza ni zacané laabe guibánibe xadxí. Para guiráʼ binni nga ca ley ni gudixhe Dios, nga runi naquiiñeʼ cuinu gúninu ni jneza. Jiobá cayabi laanu guzúʼbanu stiidxaʼ. Pa gúninu ni la? ziuuláʼdxibe modo runi adorarnu laabe ne zacaanu stale ndaayaʼ dede qué zanda ugábanu cani (Juan 12:50; 1 Timoteo 4:8). Pa sánenu Jiobá guiráʼ dxi la? zaguixhedxí nga ladxidoʼno, neca tiidinu lu xiixa guendanagana ni nabé naroʼbaʼ (Filipenses 4:6, 7).
Chinándanu Dios ni bizáʼ guiráʼ cosa nabé sicarú
18. Xi gunna David naquiiñeʼ guni ora biʼyaʼ guiráʼ ni bizáʼ Dios.
18 Dxi guca David baʼduʼ la? gudíʼdibe stale tiempu lu layú para gápabe dendxuʼ. Ne laga cayó ca dendxuʼ que rindísalube guibáʼ. Ca gueelaʼ nacahuidóʼ gudíʼdibe que guníʼ íquebe pabiáʼ naroʼbaʼ guibáʼ ne guiráʼ ni rihuinni luni ne xi rusiidicani laabe. Laabe bicaabe: «Guibáʼ caníʼ pabiáʼ nandxóʼ Dios; ne de guiráʼ ni bizaʼbe ne nabe guibáʼ ca caníʼ de laacani. Dxi ne dxi caníʼcani, gueelaʼ ne gueelaʼ cusiidicani stale cosa» (Salmo 19:1, 2). David gunna naquiiñeʼ guyubi ne chinanda Dios ni bizáʼ guiráʼ ca cosa nabé sicarú ca. Ngaca nga ni naquiiñeʼ gúninu.
19. Xiñee galán nga ganna guiráʼ cani nahuiiniʼ ne cani huaniisi pabiáʼ sicarú nga bizáʼ Dios laanu.
19 David biʼniʼ casi na conseju ni bidii xiiñibe Salomón ca hombrehuiiniʼ ne ca dxaapahuiiniʼ ora guníʼ: «Bietenalaʼdxiʼ, yanna, de [Dios] ni jma Nandxóʼ ni Bizáʼ lii, ca dxi nahuiiniluʼ [...]. Bidxibi Dios ni dxandíʼ ne biʼniʼ ni na ca mandamientu stiʼ. Purtiʼ nga nga guiráʼ ni naquiiñeʼ guni binni» (Eclesiastés 12:1, 13). Maca dede nahuiiniʼ David bidii cuenta guendaridxagayaa nga modo bizáʼ Dios laa. Nga nga ni gucané laabe para bíʼnibe ni jneza, ne pur nga gucuaabe stale ndaayaʼ biaʼ dxi bibánibe. Nga runi, guiranu, cásica ni nahuiiniʼ ne ni huaniisi naquiiñeʼ gusisácanu Dios ni bizáʼ laanu, ti guibáninu nayecheʼ yanna ne despué. Biblia caníʼ ximodo ziuu binni ni chuʼ gaxha de Jiobá ne chinanda ca conseju galán stibe lu xquendanabani: «Zaguichebiiturucaʼ casi ti yaga neca maʼ bióʼxhocaʼ, zácarucaʼ nadipaʼ ne nagáʼ para guiniʼcaʼ jneza guiráʼ ni runi Jiobá» (Salmo 92:14, 15). Ne laaca zanda cuézanu guidxiña dxi guidúʼyanu guiráʼ ni bizáʼ Dios purtiʼ qué ziuu dxi gátinu.
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ revista ¡Despertad! 22 stiʼ junio 2004, ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
b Laaca zanda gúʼndaluʼ tema ni láʼ «Los riñones: filtro esencial para la vida», ni biree lu ¡Despertad! 8 stiʼ agosto 1997.
c Ca diidxaʼ ni guníʼ David ni cá lu Salmo 139:18b la? zanda guiénenu cani sicaríʼ: nécapeʼ nidíʼdibe guidubi ti dxi nugábabe cani riníʼ ique Jiobá dede ñaazibe gueelaʼ ne ñásibe la? sti dxi que laaca nuuruʼ ni nugábabe ora nirá gueelaʼ.
Nánnaluʼ xi guicábiluʼ la?
• Ximodo rihuinni lu ti embrión guendaridxagayaa nga modo bizáʼ Dios laanu.
• Xiñee riquiiñeʼ guiníʼ íquenu de cani riníʼ ique Dios.
• Ximodo rusihuínninu nápanu fe Jiobá ora nuunu gaxha de laa.
[Credit Line 9]
Baʼduhuiiniʼ caʼruʼ gale: Lennart Nilsson
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
ADN ▼
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Maca nexheʼ ximodo nga guiniisi ti baʼduhuiiniʼ ndaaniʼ jñaa
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 10]
Casi ti baʼduʼ ni runi cré dxandíʼ zacané bixhoze laa la? zacaca runi crenu dxandíʼ zacané Jiobá laanu
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11]
Ora guníʼ ique David de cani bizáʼ Jiobá la? bicaa ni laabe gusisácabe laa