BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/11 yaza 8-11
  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Joel ne Amós

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Joel ne Amós
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • «¡MAʼ GAXHA NUU DXI STIʼ JIOBÁ!» XIÑEE YAʼ
  • (Joel 1:1–3:21)
  • «GUYUU LISTU PARA GUIDXAAGALULUʼ DIOS STILUʼ»
  • (Amós 1:1–9:15)
  • Lachinanda ejemplu stiʼ ca profeta: Amós
    Xhiiñaʼ Reinu ni Rúninu 2013
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/11 yaza 8-11

Stiidxaʼ Jiobá nabani

Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Joel ne Amós

JOEL, hombre ni bicaa libru riʼ, qué nuzeetepeʼ stale de laa, ni bizeetesibe nga nácabe xiiñiʼ Petuel (Joel 1:1). Ndaaniʼ libru ni ziné lá, jma nga guníʼ Joel ca diidxaʼ ni gudxi Dios laa ne qué nuzeetepeʼ de sti cosa. Nga runi, guirutiʼ ganna xi iza bizulú gudixhenabe, ne zándaca bizulube lu iza 820 ante de ca dxi stiʼ Jesús, gaʼ iza despué de guca Uzías rey ndaaniʼ guidxi Judá. Xiñee qué ninipeʼ Joel de laa pue. Zándaca purtiʼ ni gucaláʼdxibe nga nisaca jma ca diidxaʼ zinebe que, ne cadi laabe.

Ca dxi biʼniʼ mandar Uzías, Amós, tobi hombre ni «rapa dendxuʼ ne ni riguiide duʼgaʼ guiʼxhiʼ», gucuaa dxiiñaʼ de quixhená ne laa guleza ndaaniʼ guidxi Judá (Amós 7:14). Joel gudixhená ndaaniʼ guidxi Judá, peru Amós gudixhená ra nuu chii tribu stiʼ Israel. Libru stiʼ Amós biluxe gucuani lu iza 804 despué de bibiguetaʼ Amós Judá ne gucuá ni modo guiene chaahuiʼ binni ni, ne biquiiñebe ejemplu para biene binni ni guniʼbe.

«¡MAʼ GAXHA NUU DXI STIʼ JIOBÁ!» XIÑEE YAʼ

(Joel 1:1–3:21)

Joel biiyaʼ lu visión stiʼ ti plaga de bicutiʼ, gusú ne cucaracha. Rieeteʼ zeeda gaca ca maniʼ huiiniʼ riʼ casi «ti guidxi ra nabeza stale binni ne nadipaʼ» ne casi «hombre nadipaʼ» (Joel 1:4; 2:2-7). Joel guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «¡Maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Jiobá; maʼ gaxha nuu dxi ca, ne zeedani casi ora reeda tuuxa ni raxha stiʼ binni ni biseendaʼ Dios ni jma nandxóʼ»! (Joel 1:15). Jiobá rudii conseju riʼ ca binni de Sión: «Laguibiguetaʼ ra nuaa de guidubi ladxidoʼto». Pa gúnicabe ni la? «ziuubaláʼdxibe guidxi stibe» ne zitu zuseendabe ca plaga ni chigueeda luguiacaʼ. Peru Jiobá riníʼ ni chiguni ante guedandá dxi stiʼ: «Zadxiña dxi zucheecheʼ Espíritu stinneʼ luguiáʼ stale binni» ne «zahuinni milagru guibáʼ ne guidxilayú» (Joel 2:12, 18-20, 28-31).

Guca invitar ca guidxi roʼ que para chitíndecaʼ: «Laguni aradu stitu guiibaʼ duxhuʼ, ne ca tijera ni rugá guixi laguni laacaʼ lanza». Ne ca diidxaʼ riʼ cayabi Joel laacaʼ chuʼcaʼ listu para tíndecaʼ ne «quíbacaʼ ra napampa stiʼ Jehosafat», ra chigaca juzgarcaʼ ne ra chiguinitilucaʼ. Peru Joel guníʼ «qué ziuu dxi guiaana de cueza binni ndaaniʼ guidxi Judá» (Joel 3:10, 12, 20).

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

1:15; 2:1, 11, 31; 3:14. Xii nga «dxi stiʼ Jiobá». Laani nga dxi cuidxi Jiobá cuenta guiráʼ ca xhenemigu, nga rusihuinni Jiobá zunitilú laacabe peru zulá cani guzuubaʼ stiidxabe. Zacá bizaaca Babilonia lu iza 539 ante de ca dxi stiʼ Jesús, dxi binitilú ca medo ne ca persa ni (Isaías 13:1, 6). Zeeda sti «dxi stiʼ Jiobá», ra zunitilube «Babilonia guidxi roʼ», ni zeeda gaca guiráʼ xixé ca religión ni cadi dxandíʼ (Apocalipsis 18:1-4, 21).

2:1-10, 28. Ximodo huayaca ca dxi stinu riʼ plaga ni rieeteʼ lu ca versículo riʼ. Ndaaniʼ Biblia cadi cayeeteʼ diʼ guyuu plaga de maniʼ huiiniʼ ndaaniʼ guidxi Canaán casi cá lu libru stiʼ Joel. Nga runi, ni rieeteʼ raríʼ zeeda gácani ni guca lu iza 33, ora bisaba Jiobá espíritu stiʼ luguiáʼ ca primé xpinni Cristu ne laacaʼ bizulucaʼ bicheechecaʼ diidxaʼ ne guiráʼ ni guníʼcabe que bininani cani zaniruʼ ndaaniʼ ca religión ni rusiidiʼ ni cadi dxandíʼ que (Hechos 2:1, 14-21; 5:27-33). Yanna riʼ laaca nápanu ti dxiiñaʼ nabé risaca ni caquiiñeʼ gúninu.

2:32. Ximodo zanda iquiiñenu lá Jiobá ora guinábanu gacané laanu yaʼ. Primé naquiiñeʼ gánnanu tu láʼ Dios, guni respetarnu ni ne guni crenu binni ni ziné lá ca (Romanos 10:13, 14).

3:14. Xii nga lugar «ra napampa ra chiguni juzgar» Dios binni. Cadi dxandíʼ diʼ nuu ti lugar ra napampa casi cayeeteʼ raríʼ, sínuque lugar riʼ zeeda gácani juiciu ni chigueedané Jiobá luguiáʼ caadxi binni. Lugar ca laaca lani «pampa stiʼ Jehosafat». Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jehosafat riniʼni «Jiobá Nga Juez». Dxi bibani Jehosafat Jiobá bilá Judá de ca guidxi ni guyuu gaxha de laani ra bichebe lú ca hombre nanda guiibaʼ sticaʼ ne zaqué biitisaacaʼ laacaʼ (Joel 3:2, 12). Ca dxi stinu riʼ zeeda gácani ti lugar ra chiguinitilú guiráʼ ca guidxi ca, ne zanitilú cani casi ruutuñeecabe uvas ndaaniʼ xiixa (Apocalipsis 19:15).

Xi rusiidiʼ cani laanu:

1:13, 14. Para ganda guilanu la? caquiiñeʼ gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno ne gánnanu Jiobá nga ti Dios ni dxandíʼ.

2:12, 13. Pa maʼ bicheʼnu la? naquiiñeʼ gaca arrepentirnu de guidubi ladxidoʼno ne nga zeeda gaca casi ora nichézanu ladxidoʼno. Peru pa gusihuínnisinu cayuubaʼ ladxidoʼno pur ni bíʼninu peru cadi dxandíʼ diʼ nuunu arrepentidu la? nga zeeda gaca casi ñaca nichézanu xhábanu.

2:28-32. Ca binni si ni guiníʼ lá Jiobá ora guinábacaʼ laabe gacanebe laacaʼ, laasicaʼ nga zanda guilacaʼ ora guedandá «dxi stiʼ Jiobá naroʼbaʼ ne ruchibi». Zanda gudiʼnu xquíxepeʼ Dios purtiʼ maʼ bidii espíritu stiʼ guiráʼ xixé binni, cásica nahuiiniʼ ne binnigola, hombre ne gunaa, para gucheechecaʼ stiidxabe, ne riniʼcaʼ «irá enda nandxóʼ [ni maʼ] biʼni Dios» (Hechos 2:11). Cumu maʼ zeeda guidxiña dxi stiʼ Jiobá la? naquiiñeʼ gudiʼnu «idubi xpida[nu] Dios para guni[nu] ni na» (2 Pedro 3:10-12).

3:4-8, 19. Joel maca guníʼ zanabaʼ Dios cuenta ca guidxi nuu gaxha de Judá purtiʼ bininacaʼ ca binni de Judá que. Guca guiráʼ ni guníʼ Joel que, dxi binitilú Nabucodonosor, rey stiʼ Babilonia guidxi Tiro. Despué Alejandro Magno biiti mil soldadu ne hombre risaca stiʼ Tiro, ne 30,000 binni de isla que bidoocaʼ casi esclavu. Ca filisteu laaca zacaca gúcacaʼ lu náʼ Alejandro Magno ne lu náʼ xcaadxi ni biʼniʼ mandar despué de laa. Lu siglu IV ante de ca dxi stiʼ Jesús, guidxi Edom beeda gaca casi ti desiertu (Malaquías 1:3). Modo biluxe guiráʼ ni maca guníʼ Joel que la? ruquídxicani fe stinu, purtiʼ rizíʼdinu dxandíʼ runi Jiobá guiráʼ ni riníʼ, ne culuiʼni laanu ximodo zuquíxebe ni ca guidxi ni rizananda ca xpínnibe tiempu riʼ.

3:16-21. «Guibáʼ ne guidxilayú zaniibi dxacha cani», ne zusabanáʼ Jiobá ca guidxi roʼ ca. «Peru Jiobá zulá xquidxi», ne zudiibe laacaʼ guendanabani ndaaniʼ ti paraísu. Ñee cadi naquiiñeʼ gucaa nga laanu chuʼnu gaxha de Jiobá ante gunitilú Dios guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ la?

«GUYUU LISTU PARA GUIDXAAGALULUʼ DIOS STILUʼ»

(Amós 1:1–9:15)

Amós yené ca diidxaʼ stiʼ Jiobá para ca guidxi enemigu nuu gaxha de Israel, ne laaca yenebe ni para Judá ne Israel. Jiobá zunitilú ca guidxi Siria, Filistea, Tiro, Edom ne Moab purtiʼ nabé malu gúcacaʼ ne xquidxi Dios, ne ca binni de Judá laaca zunitilú Dios laacaʼ «purtiʼ bidxii déchecaʼ ley stibe» (Amós 2:4). Yanna, xi zazaaca reinu ra nuu chii tribu stiʼ Israel yaʼ. Laacabe bicheenécabe Jiobá de stale modo, caadxi de cani bíʼnicabe nga biquichinácabe binni pobre, gúpacabe jnadxiicabe ne qué ñuni respetárcabe cani riguixhená stiʼ Dios. Amós gudxi laacabe «zanabaʼ Jiobá cuenta ca altar stícabe ni nuu Betel» ne «zunitilú yoo ra riuucabe ca beeu jma nananda ne yoo ra riuucabe ca beeu jma nandáʼ» (Amós 3:14, 15).

Neca maʼ gucuaa ca israelita que stale castigu, qué nusaanacaʼ de ñuni adorarcaʼ bidóʼ. Amós gudxi guidxi que: «Guyuu listu para guidxaagaluluʼ Dios stiluʼ» (Amós 4:12). Para ca israelita que dxi stiʼ Jiobá que beeda gácani dxi guyecaʼ de esclavu ndaaniʼ guidxi Asiria, ti guidxi jma zitu que Damasco (Amós 5:27). Ndaaniʼ guidxi Betel guyuu ti ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ni nabé bicaalú Amós peru laabe biʼniʼ huantarbe stale ne qué nidxíbibe. Jiobá gudxi Amós: «Maʼ bidxiña dxi para Israel xquidxeʼ. Maʼ qué zutiidelaʼdxeʼ donda stícabe» (Amós 8:2). Nin ñuucabe ndaaniʼ yú o niguíʼbacabe ique dani qué zalácabe de castigu stiʼ Dios (Amós 9:2, 3). Peru, Dios na zabiguétacabe. «Zabiguetaʼ zutopaʼ ca binni xquidxeʼ cani guyé de esclavu, ne laacabe zucuícabe ca guidxi ra qué ñaana binni ne zabiguetaʼ chuʼ binni lu cani, ne zudxiibacabe yaga uva ne zéʼcabe vinu stini, ne zúnicabe jardín ne zócabe ca cuananaxhi ni gudiini.» (Amós 9:14.)

Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:

4:1. Tuu nga cani zeeda gaca ca «vaca stiʼ Basán». Basán guyuu ti lugar ra nabé nasoo, ladu rindani gubidxa stiʼ nisadóʼ stiʼ Galilea. Nabé binibiáʼ binni lugar que pur ca maniʼ de raza ni guyuu raqué, ne lade ca maniʼ ca guyuu vaca. Cumu nabé stale guixi rigaa lu layú que la? racaneni ca vaca que guiroobacaʼ. Amós bisaca ca gunaa de guidxi Samaria que casi ca vaca stiʼ Basán, purtiʼ nabé guyuuláʼdxicaʼ gápacaʼ stale luju. Para ganda gapa ca gunaa que guiráʼ ni racaláʼdxicaʼ la? bicaacaʼ xheelacaʼ gusiguiicaʼ binni pobre ti cuánacabe laacaʼ.

4:6. Xiñee gudxi Jiobá guidxi que maʼ qué zaca biidiʼ láyacaʼ. Cumu laaca guníʼ Jiobá zará ni gócabe la? zándaca cayabi ca diidxaʼ riʼ laanu zedandá ti tiempu ra maʼ qué zápacabe ni gócabe ne pur ngue qué zaca biidiʼ láyacabe.

5:5. Xiñee cadi naquiiñeʼ cheʼ Israel ndaaniʼ guidxi Betel. Purtiʼ Jeroboán I gudixhe guni adorar binni yuzehuiiniʼ ndaaniʼ Betel. Dede dxi gudíxhebe gácani zaqué, guidxi que maʼ qué ñuni adorar Dios jneza. Zándaca Guilgal ne Beer-seba laaca bidxiidéchecaʼ Jiobá. Para ganda guilá ca binni que de guendananá ni chigueeda luguiacaʼ la? naquiiñeʼ gusaanacaʼ de checaʼ lugar riʼ para cadi guni adorarcaʼ yuzehuiiniʼ nuu raqué ne guyúbicaʼ Jiobá.

7:1. Xi riníʼ diidxaʼ maʼ «bigá ca guixi stiʼ rey». Zándaca zeeda gácani impuestu ni gudixhe rey que para guiaxa pur cayápacabe maniʼ stiʼ ne para guiaxa ca binni ni riguiʼbaʼ laacame. Impuestu ca naquiiñeʼ guiáxani ante guindísacabe ni bidxiibacabe últimu. Oraqueruʼ maʼ zanda guindísacabe ni bidxiibacabe. Peru ante guindísacabe ni, beeda jma gusú gudó guiráʼ ni bidxiibacabe ne guiráʼ ca guixi nuu raqué.

8:1, 2. Xi rusihuinni ca diidxaʼ «ti dxumi cuananaxhi ni rudii tiempu ndaʼ». Ca diidxaʼ ca rusihuinni cani mayaca guedandá dxi stiʼ Jiobá. Ca judíu que rindísacaʼ ca cuananaxhi sticaʼ ora maʼ ziluxe ca beeu jma nandáʼ. Ngue runi Jiobá biluíʼ Amós «ti dxumi cuananaxhi ni rudii tiempu ndaʼ» para gusihuinni mayaca guinitilú guidxi Israel. Jiobá gudxi Amós ca diidxaʼ riʼ: «Maʼ bidxiña dxi para Israel xquidxeʼ. Maʼ qué zutiidelaʼdxeʼ donda stícabe».

Xi rusiidiʼ cani laanu:

1:3, 6, 9, 11, 13; 2:1, 4, 6. Cumu cadxiichiné Jiobá guidxi Israel, Judá ne xhoopaʼ guidxi ni nuu gaxha de laacabe la? Jiobá guníʼ: «Zusabanayaʼ laacabe». Nin ti binni qué zanda guilá ora gusabanáʼ Dios laacaʼ (Amós 9:2-5).

2:12. Cadi naquiiñeʼ diʼ cueenu gana ca precursor, ca binnigola ni riganna ca neza binni ridagulisaa, misioneru o cani runi dxiiñaʼ Betel ra gábinu laacaʼ gusaanacaʼ ni cayúnicaʼ para guibánicaʼ jma galán. Ni naquiiñeʼ gúninu nga uguʼnu gana laacaʼ ti cadi gusaana de gúnicaʼ dxiiñaʼ ni cayúnicaʼ.

3:8. Cásica ridxibi binni ora gunadiaga caguu beedxeʼ ti lión, zaqueca bidxibi Amós ora binadiaga ridxi stiʼ Jiobá dede bicaani laa gucheeche diidxaʼ, purtiʼ Jiobá gudxi laabe: «Guyé, yetixhená ndaaniʼ xquidxeʼ» (Amós 7:15). Ora ridxíbinu Jiobá rucaani laanu gucheechenu diidxaʼ stiʼ Reinu ne stale gana.

3:13-15; 5:11. Amós guca ti binni pobre ne yegápabe dendxuʼ, peru Jiobá gucané laabe para gunda bicheechebe diidxaʼ ra nuu ca binni ricu de guidxi que, peru qué nulábicabe laabe. Zacaca runi Jiobá ca dxi stinu riʼ, zándaca iquiiñebe laanu para gucheechenu stiidxaʼ Reinu stibeʼ neca stale binni qué gucaadiaga laanu.

4:6-11; 5:4, 6, 14. Neca stale biaje qué nuzuubaʼ ca israelita que stiidxaʼ Jiobá, gúdxicabe laacaʼ: «Laguyubi Jiobá, ne zabánitu». Laanu laca naquiiñeʼ gábinu binni guyúbicaʼ Dios ante gunitilube ca binni malu ni nuu lu guidxilayú riʼ.

5:18, 19. Pa canábanu gueeda «dxi stiʼ Jiobá» ne caʼruʼ chuʼnu listu para laani la? zusihuínninu cadi nuu xpiaaninu. Zeeda gácanu casi ti hombre ni bixooñeʼ de ti lión, ne bidxagalú ti oso peru gunda bilá de oso que peru málasi biquiichiʼ ti beenda laa. Galán gúninu pa gatananu laga cabézanu dxi stiʼ Jiobá (Lucas 21:36).

7:12-17. Naquiiñeʼ gácanu nadxibalú ora gucheechenu stiidxaʼ Dios.

9:7-10. Jiobá bisabanáʼ ca israelita que neca zeedacaʼ de ca primé binni ni bizuubaʼ stiidxabe ne de ca binni ni biree de Egipto que. Xiñee yaʼ. Purtiʼ bicheenecaʼ laabe casi ca cusita que. Para ganda chuulaʼdxiʼ Dios ni cayúninu cadi caquiiñeʼ diʼ gueedanu de ti familia ni biʼniʼ o ni cayuni ni na Jiobá, sínuque cada tobi de laanu caquiiñeʼ guidxíbinu laabe ne gúninu ni jneza (Hechos 10:34, 35).

Xi naquiiñeʼ gúninu

Maʼ zeeda guidxiña dxi gusabanáʼ Dios guidxilayú stiʼ Binidxabaʼ riʼ. Dios maʼ bidii espíritu stiʼ ca xpinni ni cuzuubaʼ stiidxabe ti ganda gábicaʼ binni mayaca guedandá dxi stibe. Ñee cadi naquiiñeʼ gúninu stipa para gacanenu xcaadxi binni gunibiaʼcaʼ Jiobá ti zacá iquiiñecaʼ labe ora guinábacaʼ gacanebe laacaʼ la? (Joel 2:31, 32.)

Amós gunabaʼ guidxi que: «Lagaca nanalaʼdxiʼ ni malu, ne lagannaxhii ni nachaʼhuiʼ, lagudii lugar chuʼ guendaruni jneza ra puertaʼ xquídxitu» (Amós 5:15). Laga caʼruʼ guedandá dxi stiʼ Jiobá, galán guidxíñanu gaxha de Dios ne cadi gúninu ni runi stale binni qué iquiiñeʼ ne guixélenu de ca binni ni zanda cueechucaʼ laanu de Dios. Libru stiʼ Joel ne Amós zanda gacané laanu gúninu cani maʼ guninu riʼ (Hebreos 4:12).

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 8]

Joel gudixhená: «Maʼ gaxha nuu dxi stiʼ Jiobá»

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 11]

Cásica biʼniʼ Amós, naquiiñeʼ gácanu binni nadxibalú para gucheechenu stiidxaʼ Dios

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir