Biʼniʼ ni gabi xquendabiaaniluʼ lii
«Para cani cá ique ni nachaʼhui la? irá ni nachaʼhui para laacaʼ. Peru para cani qué runi cre, cani cá ique ni nadxaba la? gasti ni nachaʼhui para laacaʼ.» (TITO 1:15.)
1. Ximodo nánnanu runibiáʼ Pablu ca binni de Creta.
DESPUÉ de guionna biaje guzá apóstol Pablu de misioneru la? gunaazeʼ xpinni gobiernu laabe ne biseendaʼ laabe Roma, raqué bideguyoobe chupa iza. Xi bíʼnibe bireesibe yaʼ. Zándaca guyuu ora guyebe lu ti isla ni láʼ Creta, ne yenebe Tito raqué. Despué bicaabe ca diidxaʼ riʼ ra nuu Tito: «Bisaana lii lu isla Creta para [guni chaahuiluʼ ni cadi jneza], ne irá guidxi cui lu ti hermanu gola» (Tito 1:5). Para ganda guni Tito dxiiñaʼ ni gucuaa la? naquiiñeʼ guyubi ximodo gacané ca xpinni Cristu ni nuu Creta purtiʼ stale de laacaʼ maʼ cadi jneza nuu xquendabiaanicaʼ.
2. Xi guendanagana bidxiilú Tito lu isla Creta.
2 Primeru bisiene Pablu Tito xi naquiiñeʼ guni ca hombre que para gácacaʼ binnigola lade ca binni ridagulisaa. De raqué guniʼbe nuu «stale [hombre ni] cucaa lú [...]. Riníʼ ca ni zeeda si de xiga ique caʼ, ne riguite ca binni» ne «canauchenda ca caadxi hermanu ne idubi familia stiʼ. Cusiidi cabe laaca ni cadi jneza». Ngue runi guluu jneza Tito laacabe guiráʼ si ora (Tito 1:10-14; 1 Timoteo 4:7). Apóstol Pablu gudxi laabe nabé «nayuudxuʼ», o nabiidiʼ, nuu xquendabiaaniʼ ca binni que ne ladxidoʼcaʼ. Diidxaʼ «nayuudxuʼ» ca lu griegu riníʼcabe ni «raca mancha», casi raca ti lari guizáʼ sicarú ora gataʼ xiixa cosa ni rutiee cueʼ (Tito 1:15). Zándaca chupa chonna de ca hombre que nácacaʼ judíu, purtiʼ bizeeteʼ Pablu caníʼcabe naquiiñeʼ gaca circuncidar binni. Neca lade ca xpinni Cristu ni nuu yanna riʼ guirutiʼ tu riníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar binni la? zanda guizíʼdinu stale lu ca conseju ni bidii Pablu Tito para guiníʼ íquenu jneza.
Cani guca biidiʼ xquendabiaaniʼ
3. Xi guníʼ Pablu lu carta ni bicaa ra nuu Tito.
3 Guidúʼyanu xidé ndiʼ caníʼ Pablu ora bizeeteʼ de xquendabiaaniʼ binni. Nabe: «Para cani cá ique ni nachaʼhui la? irá ni nachaʼhui para laacaʼ. Peru para cani qué runi cre, cani cá ique ni nadxaba la? gasti ni nachaʼhui para laacaʼ, purti dede xquenda biaani ca ne ladxidóʼ ca nayuudxuʼ. Na ca runi cre ca Dios, peru pur ni runi ca rihuinni cadi dxandí ni». Rihuínnica naquiiñeʼ guchaa caadxi binni que modo laacaʼ ti chinándacaʼ Stiidxaʼ Cristu jneza (Tito 1:13, 15, 16). Nabé nagana guca para ca binni que gúʼyacaʼ xii nga ni nachaʼhuiʼ ne xii nga ni nadxabaʼ purtiʼ qué ñacané xquendabiaanicaʼ laacaʼ.
4, 5. Xi cadi jneza biʼniʼ caadxi de ca binni ridagulisaa ni guyuu Creta, ne xi guca xquendabiaanicabe pur laani.
4 Maʼ raca jma de chii iza grupu ni zaniruʼ, ca binnigola ni ruuyaʼ dxiiñaʼ cayuni xquidxi Dios, maca guníʼ cadi naquiiñeʼ gaca circuncidar binni para gaca xpinni Dios, ne bieeteʼ ni lade ca binni ridagulisaa que (Hechos 15:1, 2, 19-29). Peru ndaaniʼ isla Creta guyuuruʼ xpinni Cristu ni guníʼ naquiiñeʼ gaca circuncidar binni, ne qué ninacaʼ ñúnicaʼ ni maca gudixhe grupu ni zaniruʼ ne bisiidicaʼ «ni cadi jneza» (Tito 1:10, 11). Zándaca bisiidicabe binni guni gadxé de ni na Ley, casi xi cadi naquiiñeʼ gocaʼ ne ximodo gácacaʼ nayá para guni adorarcaʼ Dios. Ne zándaca maʼ de laasicaʼ gudíxhecaʼ gaca xcaadxi cosa ni cadi zeeda lu Ley para chinanda binni, ne bisiidicabe cuentu stiʼ ca binni judíu ne ca mandamientu stiʼ binni guidxilayú (Marcos 7:2, 3, 5, 15; 1 Timoteo 4:3).
5 Pur modo guníʼ íquecabe ca maʼ qué ñanda nudiicabe cuenta xii nga ni jneza. Sicaríʼ guníʼ Pablu modo guca xquendabiaanicabe: «Para cani qué runi cre, cani cá ique ni nadxaba la? gasti ni nachaʼhui para laacaʼ». Casi maʼ bidúʼyanu ca, xquendabiaanicabe maʼ qué ñanda ñacané laacabe para ñuuyacabe xipeʼ nga ni jma jneza ñúnicabe. Peru cadi ngasi bíʼnicabe, sínuque laaca biʼniʼ juzgárcabe ca binni ni ridagulisaanécabe lu xcaadxi cosa ni cada tobi de laacaʼ naquiiñeʼ guʼyaʼ xi guni, casi ora quixhe ique tuuxa guni ti cosa ti modo ne stobi guni ni gadxé modo. Zacá bisihuinni ca binni de Creta qué ruuyacaʼ nayá ni dxandíʼ nayá (Romanos 14:17; Colosenses 2:16). Guníʼcabe runibiáʼcabe Dios, peru ni bíʼnicabe bisihuinni cadi dxandíʼ ni (Tito 1:16).
«Para cani cá ique ni nachaʼhui la? irá ni nachaʼhui para laacaʼ»
6. Xi chupa clase binni bizeeteʼ Pablu.
6 Ximodo racané ca diidxaʼ ni bicaa Pablu ra nuu Tito laanu yaʼ. Guidúʼyanu yanna de chupa clase binni guníʼ Pablu: «Para cani cá ique ni nachaʼhui la? irá ni nachaʼhui para laacaʼ. Peru para cani qué runi cre, cani cá ique ni nadxaba la? gasti ni nachaʼhui para laacaʼ, purti dede xquenda biaani ca ne ladxidóʼ ca nayuudxuʼ» (Tito 1:15). Lu textu riʼ cadi na diʼ Pablu purtiʼ si ti xpinni Cristu nabani modo na Dios zanda guni guiráʼ xixé cosa ne jneza guirani para laa. Xiñee nánnanu cadi zacá ni yaʼ. Purtiʼ Pablu maca bicaa lu sti carta stiʼ qué ziuu tuuxa chuʼné ni cadi xheelaʼ, ni guni adorar bidóʼ, ni guni brujería ne xcaadxi cosa malu casi ca nga «ra runi mandar Dios» (Gálatas 5:19-21). Ni guníʼ Pablu ca dxandíʼ cusihuinni chupa clase binni, ni nabani nayá casi na Dios ne ni cadi nabani zacá.
7. Xii nga ni cadi jneza runi binni casi cuzeeteʼ Hebreos 13:4, ne xi zándaca guinabadiidxanu pur ni cá luni ca.
7 Peru cadi jneza diʼ nga guiníʼ íquenu ni naquiiñeʼ si guni ti xpinni Cristu nga gucaná ca cosa si ni caniʼpeʼ Biblia cadi naquiiñeʼ gúninu. Stiidxaʼ Dios cayabi laanu: «Cadi gapa tu enda xheela casi enda riguite. Cani na bichaganá la? cadi uchee né xheelaʼ, purti zusaba ná Dios cani rapa jnadxii ne cani riuu né xheela stobi» (Hebreos 13:4). Cadi naquiiñepeʼ gaca binni xpinni Cristu o ganna de Biblia para guiene cadi jneza nga gapa binni jnadxii casi na versículo riʼ. Rihuínnica lu versículo riʼ ne lu xcaadxi ni zeeda lu Biblia cadi jneza diʼ para Dios gatané tuuxa ni maʼ bichaganáʼ stobi ni cadi xheelaʼ. Yanna, xi zanda guininu de ora ridaaguʼ chupa binni ni caruʼ guichaganáʼ ne cuʼ ruaacaʼ ra naca tobi ca hombre o ra naca stobi ca gunaa yaʼ. Stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ riniʼcaʼ cadi malu diʼ ni, purtiʼ riníʼ íquecabe cadi cayatanédicabe binni ni nuunécabe ca ora gúnicabe zacá. Peru, ñee jneza guiníʼ ti xpinni Cristu gastiʼ naca guni binni zacá la?
8. Xiñee cadi jneza para ca xpinni Cristu ni runi binni ni caʼruʼ guichaganáʼ ora ridaagucaʼ ne cuʼ ruaacaʼ ra naca tobi ca hombre o ra naca stobi ca gunaa.
8 Lu Hebreos 13:4 ne 1 Corintios 6:9 rihuinni dxíchica qué liica riuulaʼdxiʼ Dios gapa binni jnadxii o chuʼné ni cadi xheelaʼ. Ximodo naquiiñeʼ guiénenu ra na Biblia cadi naquiiñeʼ gapa binni jnadxii yaʼ. Lu griegu biquiiñecabe diidxaʼ por·néi·a para guiníʼcabe intiica modo chuʼné binni stobi ni cadi xheelaʼ, ne iquiiñeʼ guirópacaʼ ra naca tobi ca hombre ne ra naca stobi ca gunaa ora guidaagucaʼ, o neca tobi si de laacaʼ iquiiñeʼ ni ne gúnicaʼ ni ante guichaganacaʼ casi na Dios. Nga runi, neca stale hombrehuiiniʼ ne dxaapahuiiniʼ guiniʼcaʼ cadi malu diʼ nga cuʼ ruaa tobi de laacaʼ ra naca stobi ca hombre o ra naca gunaa la? ni rúnicabe ca laaca casi ñaca nápacabe jnadxiicabe o ñuunécabe ni cadi xheelacabe. Ora guiníʼ íquenu ne quíxhenu xi gúninu la? cadi gulábinu ca binni ni «riníʼ ca ni zeeda si de xiga ique caʼ, ne riguite ca binni» (Tito 1:10). Laanu rinándanu ca conseju zeeda lu Stiidxaʼ Dios. Lugar de guininu jneza nga ni runi stale binni casi cuzeeteʼ párrafo riʼ la? riene chaahuinu nga nga gapa binni jnadxii o por·néi·a casi na Stiidxa Dios. Nga runi, naquiiñeʼ gusíʼdinu xquendabiaaninu guni ni jneza casi na Stiidxaʼ Dios (Hechos 21:25; 1 Corintios 6:18; Efesios 5:3).a
Gadxé gadxé ni riguixhe íquecabe gúnicabe
9. Pa guiráʼ ca cosa ca jneza cani, paraa nga racané xquendabiaaninu laanu yaʼ.
9 Peru xipeʼ ndiʼ riníʼ ca diidxaʼ ni bizeeteʼ Pablu ra na: «Cani cá ique ni nachaʼhui la? irá ni nachaʼhui para laacaʼ». Cani «nachaʼhui» ni cuzeeteʼ Pablu riʼ nga ca xpinni Cristu ni rúnicaʼ stipa para guiníʼ íquecaʼ jneza casi na Stiidxaʼ Dios. Laacabe nánnacabe nuu stale cosa ni cadi capeʼ lu Biblia cadi jneza gúnicabe, ne zándaca chupa chonna de laacabe gadxé gadxé ni guiníʼ ique de laacani. Lugar de guni juzgárcabe sti binni pur ni guni la? nánnacabe zanda guni tuuxa xiixa cosa de sti modo purtiʼ Dios cadi caniʼpeʼ malu gácani zacá. Yanna, ca cosa ni cadi zeeda lu Biblia pa jneza o cadi jneza modo gaca la? ca xpinni Cristu qué zabézadicaʼ guiníʼ ique xcaadxi Testigu cásica riníʼ íquecaʼ de laani. Guidúʼyanu chupa chonna ejemplu.
10. Xiñee nagana zaca para laanu guidúʼyanu xi gúninu ora gábicabe laanu chuunu ti guendaxheelaʼ o ti velorio.
10 Stale guendaxheelaʼ tobi si de laacaʼ naca xpinni Cristu (1 Pedro 3:1; 4:3). Cumu zacá ni la? ca xpinni Cristu naquiiñeʼ gúʼyacaʼ xi gúnicaʼ ora chigaca xiixa, casi ora guichaganáʼ o gati tuuxa binnilídxicaʼ. Guiníʼ íquenu ti gunaa xpinni Cristu ni cadi Testigu xheelaʼ. Ti binnilidxi hombre ca chiguichaganáʼ ndaaniʼ yuʼduʼ ni riquiiñeʼ ca religión ni cadi dxandíʼ ca. (O zándaca ti binnilidxi hombre ca, bixhoze o jñaa gati ne chigaca velorio ca ndaaniʼ yuʼduʼ.) Guirópacabe guca invitárcabe, ne xheelaʼ gunaa ca nuu chiné laa. Xi zucaa xquendabiaaniʼ gunaa ca laa guni yaʼ. Ñee ziebe la? o qué ziebe. Guxuíʼlunu casi ora nizaaca chupa gunaa Testigu ni guninu riʼ.
11. Xi zándaca guni ti gunaa Testigu ni guca invitar para cheʼ ti guendaxheelaʼ ndaaniʼ ti yuʼduʼ, ne xiñee gudixhe íquebe gúnibe zacá.
11 Loida caníʼ ique de mandatu ra na Stiidxaʼ Dios guireʼnu de Babilonia Guidxi Roʼ, ni zeeda gaca guiráʼ religión ni cadi dxandíʼ (Apocalipsis 18:2, 4). Dxiqué la? laaca guyebe ndaaniʼ yuʼduʼ ra chigaca guendaxheelaʼ ca, ne nánnabe zábicabe cani guca invitar ca chuʼcaʼ ora gaca rezá, gúʼndacaʼ ne gúnicaʼ sti cosa casi guzeecaʼ lucaʼ. Loida maʼ gudixhe ique cadi liica guibiguetaʼ guni ca cosa ca ne qué liica rapa gana cheʼ raqué, purtiʼ qué racalaʼdxiʼ chuʼ tu gucaa laa gucheené Dios. Laabe nápabe respetu xheelabe ne racaláʼdxibe gúnibe ni na, purtiʼ nánnabe xheelabe nga xaíque stibe casi na Stiidxaʼ Dios, peru laaca qué nabe gúnibe xiixa ni gucaa laabe gucheenebe ca conseju zeeda lu Biblia (Hechos 5:29). Nga runi biyúbibe modo gusiénebe xheelabe xiñee qué ziebe, neca laa zanda cheʼ. Zándaca gúdxibe laa zatuilú pa qué gúnibe xiixa ni gábicabe laabe ra yuʼduʼ que, nga runi jma galán cheʼ hombre que stubi. Ni gudixhe ique Loida guni que riguudxini xquendabiaaniʼ.
12. Xi zándaca quixhe ique tuuxa guni ora guni invitárcabe laa cheʼ ti guendaxheelaʼ ni chigaca ndaaniʼ ti yuʼduʼ, ne xi zucaa laabe quixhe íquebe gúnibe ni.
12 Rut laaca cazaaca cásica ni bizaaca Loida que ne caníʼ ique xi naquiiñeʼ guni. Laabe laaca nápabe respetu xheelabe, qué racaláʼdxibe gucheenebe Dios ne cumu maʼ bisiidibe xquendabiaanibe gabi laabe gúnibe ni jneza casi na Biblia la? racaláʼdxibe gúnibe ni nani. Despué de guníʼ íquebe xi zanda gúnibe casi biʼniʼ Loida que la? Rut biʼniʼ orar Jiobá ne biindaʼ ni na «Ni rinabadiidxaʼ cani ruundaʼ» ni zeeda lu La Atalaya 15 stiʼ mayo 2002. Rut rietenalaʼdxiʼ de guionna hebreu ni bizuubacaʼ diidxaʼ ne guyecaʼ ra chiguni adorárcabe bidóʼ ngola de oro que, peru qué nucheenecaʼ Dios ne qué nuzuxíbicaʼ xañeeni (Daniel 3:15-18). Nga runi biʼniʼ Rut ni gudxi xquendabiaaniʼ laa ne yené xheelaʼ, peru qué ñuni cani raca ndaaniʼ yuʼduʼ que. Laabe biyúbibe modo bisiénebe xheelabe ni zanda gucaa xquendabiaanibe laabe gúnibe ne ni qué zudii lugar gúnibe. Rut ribeza chuʼ dxi guiene xheelaʼ gadxé nga religión ni cadi dxandíʼ ne gadxé nga religión ni dxandíʼ (Hechos 24:16).
13. Xiñee cadi naquiiñeʼ chuʼnu xizaa ora chupa xpinni Cristu quixhe ique guni xiixa cosa gadxé gadxé modo.
13 Casi maʼ bidúʼyanu ca, chupa xpinni Cristu zanda guiníʼ íquecaʼ gadxé gadxé modo gúnicaʼ xiixa cosa. Peru, ñee jma jneza nga riníʼ ique tobi de laacabe ne stobi ca coʼ la? Coʼ. Guiníʼ íquenu Loida. Cumu maʼ nánnabe riuu saa ne raca xcaadxi cosa ndaaniʼ yuʼduʼ que la? nánnabe zándaca guquiinde laabe gúnibe ni raca raqué pa chebe raqué. Laaca maʼ huaníʼnebe xheelabe de religión stícabe ne xi qué zanda gúnibe ne nánnabe zuchiiñaʼ xquendabiaanibe laabe pa chebe raqué. Nga runi, nánnabe biáʼsipeʼ nga ni gudixhe íquebe gúnibe que.
14. Xi naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu ora quixhe ique tuuxa guni xiixa.
14 Yanna, ñee cadi jneza nga ni gudixhe ique Rut guni la? Nin tobi de laanu qué zanda guiníʼ pa jneza o pa cadi jneza ni. Guirutiʼ zanda guni juzgar ne guiníʼ xi pur guyebe raqué neca qué ñúnibe cani raca ndaaniʼ yuʼduʼ que. Guietenaláʼdxinu conseju bidii Pablu de ni zanda guni cada tobi ora cuí xi go o xi cadi go: «Peru ni ro intiisi la? cadi udxii deche ni qué na go intiisi, ne zaqueca ni qué na go intiisi cadi gaʼni ná ni ro intiisi [...]. Xpixuaana be nga iníʼ pa cayuni be jneza o pa cuchee be. Ne ca xpinni Cristu zuzuhuaa chaahui pe ca purti zuzuhuaa chaahui [Jiobá] laacabe» (Romanos 14:3, 4). Dxandíʼ, nin ti xpinni Cristu cadi naquiiñeʼ gabi stobi cadi guni ni na xquendabiaaniʼ casi maʼ biziidiʼ lu Stiidxaʼ Dios, purtiʼ pa gúnibe nga casi ñaca nucueezabe xquendabiaaniʼ binni ca para cadi gabi laa guni xiixa ni jneza ni zulá laa.
15. Xiñee naquiiñeʼ guiníʼ íquenu ximodo nuu xquendabiaaniʼ sti binni ne xi zándaca guiníʼ ora chigúninu xiixa.
15 Yanna guzéʼtenu de guiropaʼ ejemplu ni guninu que sti biaje. Guiropaʼ gunaa Testigu que naquiiñeʼ niníʼ íquecaʼ xcaadxi cosa casi ximodo zuuyaʼ sti binni ni chitixhe íquecabe gúnicabe. Pablu cayabi laanu «cadi gaca nu casi xiixa ni irenda ñee hermanu stinu, ti cadi pur laanu guiaba» (Romanos 14:13). Zándaca guníʼ ique Loida maʼ huayuu xiixa bichenda lade ca binni ridagulisaa o lade ca binnilídxibe pur cheʼ tuuxa xiixa lugar casi ra yuʼduʼ que. Laaca nánnabe zuni ca xiiñibe xiixa pur ni gúʼyacaʼ gúnibe. Yanna Rut la? zándaca nanna maruʼ huayuu tuuxa ni gudixhe ique cheʼ ra guyebe que ne qué nuchiiñani ca binni ridagulisaa nin ca binni xquídxibe. Guiropaʼ gunaa riʼ nanna ora rusiidiʼ binni xquendabiaaniʼ guni ni jneza la? racaneni laa guʼyaʼ pa zuchiiñaʼ ni guni xcaadxi binni. Laanu laaca naquiiñeʼ gánnanu ni. Jesús guníʼ: «Tutiica guni pur uchee tobi de cani deru zeda yuni cre naa la? gapa gá si laa, purti cadi tan naná ñaca para laa pa nundiibi cabe ti guiiche roʼ yanni, ne nundaa cabe laa galaa nisadóʼ, biaʼ nga naná ni gueeda luguiá pa guni pur uchee cabe» (Mateo 18:6). Nga runi, pa tuuxa qué liica riuu xizaa pur guiníʼ ique pa zuchee stobi pur ni guni la? ruxooñeʼ riesgu gaca biidiʼ xquendabiaaniʼ casi guca chupa chonna de ca xpinni Cristu ni guyuu Creta que.
16. Ximodo ruchaa ti xpinni Cristu ora maʼ ziguiniisi lu Stiidxaʼ Dios.
16 Cásica naquiiñeʼ guyúbirunu modo chuʼnu jma galán ne Dios la? zacaca naquiiñeʼ guyúbirunu modo gucaadiáganu ne gúninu ni gabi xquendabiaaninu laanu. Guxuíʼlunu sti ejemplu. Cadi xadxí de bisaana Marcu de guni adorar bidóʼ, de guicá rini ne de guni xcaadxi cosa ni na Biblia cadi jneza (Hechos 21:25). Yanna, cumu maʼ guyuunísabe la? xquendabiaanibe maʼ qué rudii lugar gúnibe ca cosa ca. Dede qué rinabe gúnibe xcaadxi cosa ni na Dios cadi malu. Peru, zaqueca raca nagana para laabe guiénebe xiñee nuu tu qué riuulaʼdxiʼ cani riníʼ íquebe nuu jneza, casi caadxi de cani ridiʼdiʼ lu televisión.
17. Guníʼ xi raca xquendabiaaniʼ binni ora maʼ napa dxi de caziidiʼ de Dios ne xi riguixhe ique guni.
17 Qué nindaa biziidiʼ Marcu stale de Dios ne guyuube jma gaxha de laa (Colosenses 1:9, 10). Xi guleendube yaʼ. Guníʼ íquebe jma jneza. Yanna jma rúnibe ni gabi xquendabiaanibe laabe ne ruuyabe pa jneza nuuni ne ni na Stiidxaʼ Dios. Ne neca dxiqué qué ninabe ñúnibe «caadxi cosa ni na Dios cadi malu» la? yanna maʼ biénebe cadi dxandíʼ diʼ malu cani para Dios. Maʼ bisiidibe xquendabiaanibe guni ni na Stiidxaʼ Dios ne jma maʼ rudiibe lugar gábini laabe xi gúnibe. Maʼ qué rudii xquendabiaanibe lugar gúʼyabe cani rábibe jneza ridiʼdiʼ lu televisión dxiqué purtiʼ maʼ nánnabe malu cani. Dxandíʼ nga maʼ bisiidibe xquendabiaanibe ganna xii nga jneza (Salmo 37:31).
18. Xiñee riuʼnu nayecheʼ ora guidúʼyanu modo ziziidiʼ ca bíchinu ne ca bizánanu Stiidxaʼ Dios.
18 Lade ca binni ridagulisaa ca nuu bíchinu ne bizánanu ni deruʼ guyuunisa ne nuu xcaadxi ni maʼ napa dxi de guyuunisa. Laaca nuu tu deruʼ caziidiʼ de Dios. Zándaca qué zucaa xquendabiaaniʼ ca binni riʼ laacaʼ guiniʼcaʼ ora gúʼyacaʼ gaca ti cosa, peru zaniʼcaʼ ora gaca sti cosa ni qué chuuláʼdxicaʼ. Para ganda guiníʼ ique ca bíchinu ne ca bizánanu riʼ jneza casi na Jiobá ne gúnicaʼ ni na xquendabiaanicaʼ la? zándaca caquiiñecaʼ jma tiempu ne chuʼ tu gacané laacaʼ (Efesios 4:14, 15). Galanpeʼ nga laaca nuu bíchinu ne bizánanu ni maʼ biziidiʼ stale lade ca binni ridagulisaa, nánnacaʼ ximodo chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Stiidxaʼ Dios ne riénecaʼ xii nga ni na Dios jma jneza gúnicaʼ. ¡Guizáʼ galán nga chuʼnu lade ca bíchinu ne bizánanu «ni nachaʼhui riʼ», purtiʼ nuucaʼ nayá nezalú Dios ne nánnacaʼ xii nga ni jma jneza riuuláʼdxibe! (Efesios 5:10.) Naquiiñeʼ gúninu stipa pur gácanu casi ca binni riʼ, ne gaca xquendabiaaninu nayá casi na Dios, ne guni adorarnu laabe jneza (Tito 1:1).
[Cani cá ñee yaza]
a Lu revista La Atalaya 15 stiʼ julio 1983, yaza 30, 31 zeeda caadxi conseju para cani maʼ bichaganáʼ.
Xi guicábinu
• Xiñee guca biidiʼ xquendabiaaniʼ ca xpinni Cristu ni guyuu lu isla ni láʼ Creta que.
• Xiñee zándaca gadxé gadxé ni zuni chupa xpinni Cristu ora guinábacabe laacaʼ gúnicaʼ xiixa.
• Ora maʼ nápanu dxi de nácanu xpinni Cristu, ximodo naquiiñeʼ guiníʼ íquenu, ne xi naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu.
[Mapa ni zeeda lu yaza 13]
Sicilia
GRECIA
ASIA MENOR
Creta
Chipre
MAR MEDITERRÁNEO
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 15]
Neca ngueca nga ni guinábacabe guni chupa xpinni Cristu, zándaca gadxé gadxé modo quixhe íquecaʼ gúnicaʼ ni