BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w07 1/11 yaza 3-7
  • Bicaadiaga ni na xquendabiaaniluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Bicaadiaga ni na xquendabiaaniluʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ni rabi xquendabiaaninu laanu
  • Modo gudiʼnu cuenta xii nga jneza ne ni cadi jneza
  • Gusíʼdinu xquendabiaaninu gabi laanu xii nga ni jneza
  • Xi zanda gúninu para gacané xconciéncianu laanu guiráʼ ora
    Cadi guixélenu de Dios ni nadxii laanu
  • ¿Xi guneʼ para gapaʼ ti conciencia nayá?
    Ni rinabadiidxaʼ ca joven
  • Gusíʼdinu conciencia stinu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2007
w07 1/11 yaza 3-7

Bicaadiaga ni na xquendabiaaniluʼ

«Laguuya cani cadi judíu. Qué gapa di cabe libru sti ley, peru pa guni cabe jneza casi na ley la? ngue ma de laasi cabe napa cabe ley.» (ROMANOS 2:14.)

1, 2. 1) Ximodo huasihuinni binni nachaʼhuiʼ ne stobi. 2) Gunáʼ nga xcaadxi ejemplu ni zeeda lu Biblia ra cayeeteʼ de caadxi binni ni bizaalaʼdxiʼ stobi.

LAGA cabeza ti hombrehuiiniʼ de 20 iza tren la? bidii ataque laa ne biaba lu ca via tren que. Ora biiyaʼ ti hombre, bixhoze chupa dxaapahuiiniʼ, ni cayaca que la? bisaana ca xiiñiʼ ne guchesa de ra dxiʼbaʼ para gucané hombrehuiiniʼ que. Gudubayú hombre que laabe ndaaniʼ ti zanja ni nuu galaa de ca via tren que ne guʼtaʼ luguiabe laga gudiʼdiʼ tren que. Stale binni ñándaca niníʼ naquiiñeʼ cúʼcabe naróʼ stiʼ hombre que pur ni biʼniʼ, peru laabe gadxé ni guniʼbe: «Biʼneʼ ni purtiʼ ngue nga ni naquiiñeʼ guneʼ. Ne biʼneʼ ni purtiʼ nadxiee binni, cadi para cúʼcabe naróʼ stinneʼ».

2 Zándaca runibiaʼluʼ tuuxa ni bixooñeʼ riesgu ñati pur gucané sti binni. Nga nga ni biʼniʼ stale binni dxi guca guiropa guendaridinde lu guidubi naca Guidxilayú riʼ. Laacabe bicaachicabe ca binni de sti guidxi ni yendeza xquídxicabe para cadi guinaazeʼ soldadu laacaʼ. Sti ejemplu nga ni bizaaca dxi biaaziʼ barcu ra zeeda apóstol Pablu ne xhupa gayuaa setenta y cincu binni; gúcani guidxi Malta, ni nuu gaxha de Sicilia. Ora yendácabe ruaa nisadóʼ que, gucané ca binni de raqué laacabe ne zaqué nga bihuinni «nabé nachaʼhui uca ca binni» que ne laacabe neca qué runibiaʼcaʼ laacabe (Hechos 27:27–28:2). Ti dxaapahuiiniʼ israelita ni yenécabe laa de esclava ndaaniʼ guidxi Siria laaca bisihuinni bizaalaʼdxiʼ binni. Zándaca qué nuxooñeʼ riesgu ñátibe, peru dxandíʼ bizaaláʼdxibe guianda hombre napa laabe que (2 Reyes 5:1-4). Laaca galán guietenaláʼdxinu ejemplu ni bidii Jesús ra bizeeteʼ de ti samaritanu ni guca nachaʼhuiʼ. Stale binni nabé riuulaʼdxiʼ ni biʼniʼ samaritanu que neca de gadxé gadxé guidxi laacaʼ. Qué ñunilú samaritanu que ora gucané ti judíu ni maʼ nabani yati, peru ante tiidiʼ samaritanu que gudiʼdiʼ ti ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ne ti levita neza ra nexheʼ judíu que ne qué nulabi hombre que (Lucas 10:29-37).

3, 4. Xi racané laanu gánnanu cadi zeedanu de maniʼ.

3 Yanna riʼ «jma nagana» nabáninu ra «mayaca izaa xhi guidxilayú», ne nabé cahuinni binni ni runiná stobi ne ni nanalaʼdxiʼ guiráʼ ni jneza (2 Timoteo 3:1-3). Peru, ñee cadi dxandíʼ cadúʼyanu nuu binni ni cayaca nachaʼhuiʼ ne stobi ne zándaca dede ne laanu huayacané la? Stale biaje racané binni stobi neca gudiicaʼ ni nápacaʼ o dede guxooñeʼ riesgu gáticaʼ. Nga runi, qué ridxagayaadinu nácabe maca ralené binni guiale de ladxidóʼ gacané stobi.

4 Neca gadxé gadxé raza binni o gadxé guidxi laa la? racanecaʼ stobi lugar de guyúbicaʼ para laasicaʼ. Nga runi, cadi dxandíʼ diʼ nga nácabe de maniʼ nga beeda gácanu binni chaahuidugá. Francis S. Collins, ti hombre ni ruundaʼ ca gen ca, ni biʼniʼ gobiernu stiʼ Estados Unidos xaíque stiʼ ti grupu ni biiyaʼ ximodo runi ca célula stiʼ binni dxiiñaʼ (ADN), guníʼ ca diidxaʼ riʼ: «Cani nacaʼ zeedanu de maniʼ riníʼ íquecaʼ naca binni cásica laacame purtiʼ ca maniʼ ca ruyúbicaʼ puru para laasicaʼ ne racanecaʼ ca maniʼ casi laacaʼ, ne ngaca nga nácabe runi binni». Sti dxi guniʼbe sicaríʼ: «Rihuinni riuulaʼdxiʼ binni gacané tuuxa de sti raza o de sti guidxi neca guniti xiixa ora guni ni. Nga rusihuinni cadi jneza ni bisiidiʼ Darwin ora guníʼ zeedanu de maniʼ».

Ni rabi xquendabiaaninu laanu

5. Xi runi stale binni pur stobi.

5 Sicaríʼ cusiene doctor Collins xiñee nachaʼhuiʼ binni ne stobi, nabe: «Xquendabiaaninu rabi laanu gacanenu xcaadxi binni neca gastiʼ gudiicaʼ laanu».a Diidxaʼ guendabiaaniʼ ca zándaca rusietenaláʼdxini laanu ca diidxaʼ ni guníʼ apóstol Pablu riʼ: «Laguuya cani cadi judíu. Qué gapa di cabe libru sti ley, peru pa guni cabe jneza casi na ley la? ngue ma de laasi cabe napa cabe ley neca iruti nudii ni laacabe. Zacá rihuinni ma napa cabe ley ndaani ladxidóʼ cabe. Stubi stubi cabe ranna cabe uná nga jneza ne uná nga ni cadi jneza, ne xquenda biaani cabe rusiene laacabe pa nayá ladxidóʼ cabe o pa coʼ» (Romanos 2:14, 15).

6. Xiñee guiráʼ binni zabidxi Dios cuenta laa.

6 Lu carta ni bicaa Pablu ra nuu ca xpinni Cristu ni nuu Roma que na zabidxi Dios cuenta guiráʼ binni, purtiʼ «dede dxi bizáʼ be guidxilayú» rihuinni dxichi nuube ne ximodo laabe lu guiráʼ ni ridúʼyanu (Romanos 1:18-20; Salmo 19:1-4). Dxandíʼ nga stale binni qué rulábicaʼ Dios ni bizáʼ laacaʼ, ne rúnicaʼ stale guendaquéiquiiñeʼ. Peru ni racalaʼdxiʼ Dios nga ganna binni jneza nga ni canábabe gúnicaʼ ne racaláʼdxibe gaca arrepentir binni de guiráʼ cosa malu ni maʼ bíʼnicaʼ (Romanos 1:22–2:6). Ca judíu que jma naquiiñeʼ ñúnicaʼ ni na ley stiʼ Dios ni bidii Moisés laacaʼ. Peru, dede ne ca binni ni qué ñapa ca ley stiʼ Dios laaca naquiiñeʼ ñánnacaʼ nuu ti Dios ni bizáʼ laacaʼ (Romanos 2:8-13; 3:2).

7, 8. Ximodo nánnanu zanda gudii guiráʼ binni cuenta xii nga jneza ne ni cadi jneza.

7 Ti razón ni nabé risaca nápanu para guni crenu nuu Dios ne gúninu ni na nga purtiʼ zacá zanda gudiʼnu cuenta xii nga jneza ne ni cadi jneza ne purtiʼ laaca riuuláʼdxinu gaca ni jneza. Guxuíʼlunu ejemplu riʼ: zuhuaa caadxi xcuidi lu ti fila cabézacaʼ quiibacaʼ lu caadxi columpiu. Peru tobi de laacabe qué nibeza ne yechiba luni, óraque guníʼ xcaadxi que: «¡Cadi jneza diʼ nga!». Yanna guníʼ ique ndiʼ: «Xiñee dede ne ca xcuidi ca maca nánnacaʼ naquiiñeʼ gaca ni jneza yaʼ». Nga rusihuinni rudii binni cuenta xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Guietenaláʼdxinu ni na Romanos 2:14 ra na: «Pa guni cabe jneza casi na ley la? ngue ma de laasi cabe napa cabe ley». Diidxaʼ «pa» ni zeeda lu textu riʼ la? lu griegu riniʼni «guiráʼ ora», purtiʼ bisiene Pablu cadi ti lade si nga runi binni ni jneza, sínuque stale biaje. Nga runi rihuinni maʼ «de laasi cabe napa cabe ley neca iruti nudii ni laacabe», ne laaca rusihuinni nga rudiicabe cuenta xii nga ni jneza ne ni cadi jneza, ne pur nga rúnicabe ni na ley stiʼ Dios.

8 Ndaaniʼ stale guidxi rihuinni rudii binni cuenta naquiiñeʼ guni ni jneza casi maʼ guninu ca. Ti maestru ni rusiidiʼ ndaaniʼ Universidad stiʼ Cambridge, bizeeteʼ xiixa de ca binni de Babilonia, Egipto, Grecia, ne de ca binni ni bibani ndaaniʼ guidxi Australia ne América dxiqué. Laabe guniʼbe ximodo guníʼ ique ca binni que, nabe: «Gucananaláʼdxicaʼ modo ruquiichinácabe binni, modo ruuticabe binni, modo rudxiideche ca xpínnicabe laacabe ne modo rusiguiicaʼ, ne [...] gúdxicabe binni gaca nachaʼhuiʼ ne cani maʼ nagola, ne ca baʼduhuiiniʼ ca ne zaqueca ne cani huará». Yanna doctor Collins la? sicaríʼ bicaa: «Guiráʼ binni rudii cuenta pora nga jneza ti cosa ne pora nga cadi jneza ni». Ñee cadi rusietenalaʼdxiʼ nga laanu ni na Romanos 2:14 que la?

Modo gudiʼnu cuenta xii nga jneza ne ni cadi jneza

9. Xi runi xquendabiaaninu, ne ximodo racaneni laanu ante gúninu xiixa.

9 Biblia na xquendabiaaninu nga ni rucaa laanu guidúʼyanu xi cayúninu ne pa biaʼsi ni cayúninu. Casi ora ñaca xquendabiaaninu ca ti ridxi ni cayabi laanu pora nga cayúninu ni jneza ne pora nga cadi cayúninu ni jneza. Sicaríʼ guníʼ Pablu ni gudxi xquendabiaaniʼ laa: «Nanna canié ni dxandíʼ. Nanna dxiʼche cadi cusiguiee diaʼ, ne nga ca rabi Espíritu Santu naa» (Romanos 9:1). Ni runi xquendabiaaninu nga rábini laanu dede ante pa jneza o pa malu ni racaláʼdxinu gúninu. Nga runi, zanda gacaneni laanu gánnanu pa biaʼsi nga ni nuunu gúninu ca ne zanda gábini laanu xi zuni sentirnu pa gúninu ni.

10. Xi rucaa xquendabiaaninu laanu gúninu.

10 Peru jma nga rabi xquendabiaaniʼ binni laa cadi jneza ni biʼniʼ óraruʼ maʼ biʼniʼ ni. Guidúʼyanu ti ejemplu. Dxi canaguxooñelú David de rey Saúl, guyuu ora ñanda ñúnibe rey ni gulí Dios que xiixa ni nuluíʼ qué gápabe respetu laa, ne bíʼnibe ni. Peru despué «qué ñuudxí ladxidóʼ David» (1 Samuel 24:1-5; Salmo 32:3, 5). Neca cadi cá diidxaʼ guendabiaaniʼ ca lu ni bizéʼtenu ca la? nánnanu qué ñuudxí ladxidoʼbe purtiʼ bichiiñaʼ xquendabiaanibe laabe. Zaqueca raca guiranu, nuu tiru laaca ruchiiñaʼ xquendabiaaninu laanu. Nuu biaje ora maʼ bíninu xiixa maʼ qué riuʼnu galán ne maʼ nuunu xizaa. Casi nuu binni la? nabé ruchiiñaʼ xquendabiaaniʼ laa ora qué quixe impuestu stiʼ ne nga rucaa laa chitixe ni. Ne xcaadxi binni ni maʼ gupa jnadxii la? rucaani laa gabi xheelaʼ xi biʼniʼ (Hebreos 13:4). Peru óraruʼ guni binni ni gabi xquendabiaaniʼ laa la? oraqueruʼ riuudxí ladxidóʼ ne riuu nayecheʼ.

11. Xiñee malu nga guininu: «Ni naquiiñeʼ si guni binni nga chinanda ni gabi xquendabiaaniʼ laa». Guníʼ ti ejemplu.

11 Pur ni maʼ bidúʼyanu ca zanda chuʼ tuuxa ni guiníʼ: «Ni naquiiñeʼ si guni binni nga chinanda ni gabi xquendabiaaniʼ laa». Dxandíʼ nga naquiiñeʼ chinándanu ni gabi xquendabiaaninu laanu, peru zándaca quíteni laanu. Ya, xquendabiaaninu ca zándaca gucaa laanu gúninu ni cadi jneza (2 Corintios 4:16). Guidúʼyanu ti ejemplu. Biblia na gucuaa caadxi judíu Esteban, ti xpinni Cristu ni nabé gupa ndaayaʼ ne stipa stiʼ Dios, ne yenecaʼ laabe fuera de guidxi que para guchacaʼ guié laabe ti gátibe. Raqué nuu Saulo, ni beeda gaca apóstol Pablu, ne laa guyuulaʼdxiʼ ni biʼniʼ ca binni que. Ruluíʼ si para ca judíu que jneza ngue ni cayúnicaʼ, ngue runi qué liica nuchiiñaʼ xquendabiaanicaʼ laacaʼ. Ne zándaca zaqueca nga guca Saulo, purtiʼ despué laaca biyúbibe guutibe ca xpinni Cristu. Nga rusihuinni cadi jneza diʼ ni gudxi xquendabiaanibe laabe gúnibe (Hechos 6:8; 7:57–8:1; 9:1).

12. Xi zanda gucaa laanu gúninu ni cadi jneza.

12 Xiñee bichaa xquendabiaaniʼ Saulo. Tobi de ca razón ca nga pur ca binni ni nabé bidxaagabe. Chigusiénenu ni ne ti ejemplu. Ora guininu lu teléfono la? stale biaje riguite ca ridxi ca laanu. Casi ora guicabi ti hombrehuiiniʼ la? nuu tiru ruluíʼ bixhózebe ngue cacabi laanu. Zándaca ruluíʼ tobi si stídxicabe purtiʼ yendee hombrehuiiniʼ ca stidxi bixhoze, peru zándaca jma nga purtiʼ maʼ gucuá modo riníʼ bixhózebe laabe. Zaca nga guca Saulo, pur bidxaagabe ca binni ni guca nanaláʼdxicaʼ Jesús ne qué ñuuláʼdxicaʼ ni bisiidiʼ Jesús nga gucuá modo naca ca binni que laabe (Juan 11:47-50; 18:14; Hechos 5:27, 28, 33). Casi maʼ bidúʼyanu ca, zándaca ca binni ni bidxaagabe que nga bicaa laabe gúnibe ni cadi jneza.

13. Ximodo zanda guchaa ca binni ni nuu neza ra nabézanu ca xquendabiaaninu.

13 Laanu rininu modo riníʼ ca binni ni nuu ra nabézanu (Mateo 26:73). Zacaca nga raca xquendabiaaninu, laani ridxaani ne rácani modo naca xquendabiaaniʼ ca binni ni nuu ra nabézanu. Ne nanna dxíchinu nga nga guca ca asiriu que. Ca binni que nabé gudíndecaʼ ne xcaadxi guidxi, zacá rihuínnini lu caadxi guié ra cá modo bininácabe binni (Nahúm 2:11, 12; 3:1). Biblia na lu ca dxi bibani Jonás que ca binni ni guleza Nínive, ti guidxi ni nuu Asiria, «qué ñánnacabe gunáʼ nga nácabe derechu ne nácabe bigaʼ». Ni na ca diidxaʼ ca nga maʼ gadxé modo ruuyacabe ni jneza ne ni cadi jneza, cadi casi ruuyaʼ Dios cani. Dede dxi nahuiiniʼ ca binni ni nabeza ndaaniʼ guidxi Asiria ca gucuá modo naca ca binni ca laacaʼ (Jonás 3:4, 5; 4:11). Yanna riʼ laaca zanda gaca xquendabiaaninu cásica xquendabiaaniʼ ca binni ni nuu ra nabézanu.

Gusíʼdinu xquendabiaaninu gabi laanu xii nga ni jneza

14. Ximodo racané Génesis 1:27 laanu gánnanu xiñee zanda gudiʼnu cuenta xii nga ni jneza ne ni cadi jneza.

14 Dxi bizáʼ Jiobá Adán ne Eva la? bizaʼbe laacaʼ modo gudiicaʼ cuenta xii nga ni jneza ne xii nga ni cadi jneza. Génesis 1:27 na guyanu casi Dios. Xi si la? laabe nácabe espíritu ne laanu nácanu de beela. Laanu guyanu casi Dios purtiʼ nápanu ca guenda ni nápabe, tobi de laacani nga guendabiaaniʼ ni rabi laanu xii nga ni jneza ne ni cadi jneza. Cumu Dios nga bidii laanu guendabiaaniʼ ca la? naquiiñeʼ gunibiáʼ chaahuinu Dios ni bizáʼ laanu ca ne guidxíñanu laabe ti zacá gusíʼdinu xquendabiaaninu gabi laanu ni jneza.

15. Xi zabeendunu ora gunibiaʼnu Bixhózenu Jiobá.

15 Biblia na Jiobá nga bizáʼ laanu, nga runi laabe nga zeeda gácabe Bixhoze guiráʼ xixé binni (Isaías 64:8). Ne guiráʼ ca xpinni Cristu ni ruzuubaʼ diidxaʼ ni guibani guibáʼ o lu Guidxilayú riʼ ndaaniʼ ti paraísu zanda guiniʼcaʼ Bixhózecaʼ Dios (Mateo 6:9). Nga runi, guiranu naquiiñeʼ guiale de ladxidoʼno guidxíñanu jma gaxha de Dios ne guizíʼdinu gunáʼ nga ca ley stibe ne ximodo ruuyabe guiráʼ ni rúninu (Santiago 4:8). Peru stale binni qué rizaalaʼdxiʼ guyubi Dios. Zeeda gácabe casi ca judíu ni gudxi Jesús laacaʼ sicaríʼ: «Qué huayuu dxi guna diaga tu stidxi be nin guʼya tu lú be, ne qué gapa tu stiidxa be ndaani ladxidóʼ to» (Juan 5:37, 38). Laanu neca qué runadiáganu stídxipeʼ Jiobá la? zanda gánnanu ximodo laabe ne xi runi sentirbe ra guidúʼndanu Stiidxabe.

16. Ximodo rusihuinni ejemplu stiʼ José pabiáʼ naquiiñeʼ nga gusíʼdinu xquendabiaaninu ganna xii nga ni jneza ne pabiáʼ risaca nga gúninu ni nani.

16 Ngapeʼ nga ni biʼniʼ José, ne rihuínnini lu historia ra cayeeteʼ de dxi bíʼnibe dxiiñaʼ ralidxi Potifar. Dxi gucalaʼdxiʼ xheelaʼ Potifar ñatané José la? caʼruʼ guicá nin ti libru ni zeeda lu Biblia nin Chii Mandamientu que. Peru guidúʼyanu xi guniʼbe: «Qué zanda diʼ guneʼ guendaquéiquiiñeʼ riʼ ne gucheeniáʼ Dios pur laani» (Génesis 39:9). Cadi guníʼdibe zacá para gusiéchebe binnilídxibe purtiʼ zitu de ra nabézacaʼ. Bíʼnibe ni peru para gusiéchebe Dios, purtiʼ gúnnabe ximodo nga gudixhe Dios ti guendaxheelaʼ: ora guichaganáʼ ti hombre ne ti gunaa nga reeda gácacaʼ tobi si. Laaca gúnnabe ni bizaaca jñaa bidabe ne rey Abimélec. Ora gunna rey que maʼ bichaganáʼ Rebeca la? gúnnabe qué gapa xidé gatané nin ti hombre ni nuu lu reinu stibe gunaa que, purtiʼ ni gatané laabe la? cuchee ne zudxiibaʼ donda luguiáʼ binni xquidxi. Jiobá guluu ndaayaʼ ca binni que pur ni bíʼnicaʼ, ne zaqué bisihuínnibe qué riuuláʼdxibe gapa binni jnadxii. Nanna dxíchinu pur gunna José de cani bizéʼtenu ca nga gudxi xquendabiaanibe laabe xii nga ni jneza, ne nga nga ni bicaa laabe gucaanabe gunaa ni gucalaʼdxiʼ ñatané laabe que (Génesis 2:24; 12:17-19; 20:1-18; 26:7-14).

17. Xiñee zanda guininu jma nápanu ni gacané laanu para ganda chinándanu ejemplu stiʼ Dios que dxi bibani José.

17 Yanna riʼ jma nápanu stale ni gacané laanu. Nápanu guidubi Biblia para gacané laanu gánnanu ximodo riníʼ ique Bixhózenu ni nuu guibáʼ ne xi runi sentirbe, ne zacá nga zánnanu xii nga cani nabe gúninu ne xii nga cani cadi gúninu. Ra jma guidúʼndanu Stiidxaʼ Dios, maʼ qué zácapeʼ nagana para laanu guidxíñanu laabe ne chinándanu ejemplu stibe. Pa gúninu zacá la? chaahuidugá maʼ zaníʼ íquenu casi riníʼ ique Bixhózenu Jiobá (Efesios 5:1-5).

18. Neca qué zanda guchaʼnu ni bíninu dxiqué, xi zanda gúninu yanna para gabi xquendabiaaninu laanu gúninu ni jneza.

18 Yanna, xi zanda guininu de ca binni ni nuunu lade riʼ, cani zándaca guchaa xquendabiaaninu yaʼ. Casi laanu la? maʼ gucuá modo naca ca binni ra biniisinu ca laanu, ne jmaruʼ si maʼ gucuá laanu modo riníʼ ique ca binnilídxinu ne ni rúnicaʼ. Zándaca maʼ cadi jneza ni rabi xquendabiaaninu laanu, purtiʼ maʼ riníʼ íquenu casi riníʼ ique ca binni ni nuu ra nabézanu. Neca maʼ qué zanda guchaʼnu ni bíninu dxiqué la? yanna riʼ zanda cuinu cani gaca xhamígunu ne guyúbinu ca binni ni riníʼ ique jneza ti gacané laanu guiníʼ íquenu ni jneza. Naquiiñeʼ guidxaaganu cani maʼ zinecaʼ stale iza de cayúnicaʼ stipa pur gúnicaʼ ni na Bixhózenu ni nuu guibáʼ. Para nga la? naquiiñeʼ chuunu ca guendaridagulisaa ca ne guinínenu ca bíchinu ne ca bizánanu diidxaʼ ante guzuluni ne guilúxeni. Laaca zanda guidúʼyanu ximodo riníʼ íquecabe ne xi rúnicabe. Laacabe zinándacabe ni huaziidicabe lu Biblia ne zaqueca ni rabi xquendabiaanicabe laacabe, zacá nga rusihuínnicabe modo riníʼ ique Dios ne ni runi. Pa gúninu casi maʼ bizéʼtenu ca la? zabi xquendabiaaninu laanu chinándanu ca conseju ni cudii Biblia ne zacá jma zusihuínninu nácanu casi Dios. Naquiiñeʼ gusíʼdinu xquendabiaaninu chinanda ca conseju stiʼ Bixhózenu ne chinándanu ejemplu stiʼ xcaadxi xpinni Cristu ni cayuni ni jneza. Pa gúninu nga la? jnézapeʼ guiráʼ ni zabi xquendabiaaninu laanu ne jma zucaadiáganu laa (Isaías 30:21).

19. Xiruʼ naquiiñeʼ gánnanu de xquendabiaaninu.

19 Peru nuu xpinni Cristu raca nagana para laa guni ni cayabi xquendabiaaniʼ laa guiráʼ dxi. Lu sti tema ca chiguidúʼyanu xii nga cani zanda gucaa laanu guidúʼyanu nagana nga gúninu ni cayabi xquendabiaaninu laanu. Ora guidúʼndanu de laacani zánnanu ximodo runi xquendabiaaninu dxiiñaʼ, xiñee cadi tobi si nga xquendabiaaniʼ binni ne xi zanda gúninu para chinándanu ni gábini laanu guiráʼ dxi (Hebreos 6:11, 12).

[Cani cá ñee yaza]

a Laaca zacagá ni bizeeteʼ Owen Gingerich, ti maestru ni ruundaʼ de ca cosa ni nuu guibáʼ ne runi dxiiñaʼ ra Universidad stiʼ Harvard. Sicaríʼ bicaabe: «Modo nachaʼhuiʼ binni ca zándaca gucaani binni guinabadiidxaʼ xiixa ni qué zanda [...] guicabi ca científicu ca ora gúʼndacabe xi runi ca maniʼ ca. Para ganda gánnanu xiñee nachaʼhuiʼ binni la? naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu bidii Dios laanu stale guenda, casi cani racané laanu gudiʼnu cuenta xii nga jneza ne xii nga cadi jneza».

Xi bizíʼdinu

• Xiñee guiráʼ binni napa ti guendabiaaniʼ ni gabi laa xii nga ni jneza ne ni cadi jneza.

• Xiñee malu nga chinándanu ni gabi si xquendabiaaninu laanu.

• Xi zanda gúninu para gusíʼdinu xquendabiaaninu gabi laanu xii nga ni jneza.

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]

Xquendabiaaniʼ David bichiiñaʼ laa...

[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]

... peru xquendabiaaniʼ Saulo de Tarso qué nuchiiñaʼ diʼ laa

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir