Stiidxaʼ Jiobá nabani
Cani naquiiñeʼ gánnanu de libru stiʼ Ageo ne Zacarías
LU IZA 520 ante de ca dxi stiʼ Jesús, maʼ gudiʼdiʼ dieciséis iza de dxi biree ca judíu que Babilonia ne maʼ bizulú cucuicaʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá ndaaniʼ guidxi Jerusalén; peru bizuhuaadxini purtiʼ guyuu tu qué niná ñácani. Jiobá gudxi Ageo ne chupa beeu despué Zacarías para guiniʼcaʼ xi naquiiñeʼ guni ca binni que.
Guiropaʼ ni riguixhená riʼ nápacaʼ ti dxiiñaʼ si: uguucaʼ gana guidxi que para guibiguetaʼ guni chaahuicaʼ yuʼduʼ que. Gunda bíʼnicabe ni, ngue runi biluxe yuʼduʼ que gaayuʼ iza despué. Cani guníʼ Ageo ne Zacarías cá cani ndaaniʼ chupa libru ni ziné lácabe ne zeeda cani lu Biblia. Ne guiropaʼ libru riʼ biluxe gucuá cani lu iza 520 ne 518 ante de ca dxi stiʼ Jesús. Cásica cani riguixhená que, laanu laaca maʼ gucuaanu ti dxiiñaʼ, ne naquiiñeʼ gúninu ni ante guinitilú guidxilayú qué iquiiñeʼ riʼ. Dxiiñaʼ ca nga gucheechenu stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ne gusíʼdinu binni para gaca xpinni Cristu. Guidúʼyanu ximodo zanda uguu ca libru riʼ gana laanu para gúninu dxiiñaʼ ca.
«LAQUIXHE LADXIDOʼTO LU NEZA STITU»
(Ageo 1:1–2:23)
Biaʼ ti gayuaa doce dxi, Ageo guníʼ tapa cosa ni guluu gana ca binni que. Primé ni guniʼbe que na sicaríʼ: «Laquixhe ladxidoʼto lu neza stitu. Laquiʼbaʼ lu dani, ne nápatu xidé gueedanetu yaga. Lagucuí yoo ca, para gusiecheʼ ni naa ne gusisaca binni ni, na Jiobá» (Ageo 1:7, 8). Guidxi que biʼniʼ ni guníʼ Ageo. Guiropa ni guniʼbe nga xi chiguni Jiobá: «Zusisacaʼ yoo riʼ» (Ageo 2:7).
Guionna ni guníʼ Ageo que bisihuínnini gúcacabe nabiidiʼ nezalú Jiobá purtiʼ bisaana de ñúnicabe yuʼduʼ que. Peru Jiobá na zuzabi ndaayaʼ laacabe dxi guzulú guni chaahuicabe ni. Guidapa ni guniʼbe que bisihuinni zunitilú Jiobá «ra nadipaʼ ca guidxi roʼ» ca ne zúnibe Zorobabel «casi aníu ni rucaa sellu» (Ageo 2:14, 19, 22, 23).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
1:6. Xi riníʼ ca diidxaʼ «nuu ni guécabe, peru qué zugaanda para xhúdxicabe». Ca diidxaʼ riʼ bisihuinni ni bixiéʼ vinu gupa ca binni que. Cumu maʼ qué ñapa guidxi que ndaayaʼ stiʼ Jiobá la? vinu ni gúpacabe que bixieʼni ne dede qué rugaanda ni para guxhúdxini ti binni.
2:6, 7, 21, 22. Tu laa o xii nga ni zuniibiʼ dxacha ca guidxi roʼ ca, ne xi zaca ra guiniibi cani. Jiobá nga cuniibiʼ dxacha guiráʼ ca guidxi roʼ ca, rúnibe ni ora rireeche stiidxaʼ Reinu stibe lu guidubi naca Guidxilayú. Cumu careeche diidxaʼ la? «ca cosa ni jma risaca stiʼ ca guidxi roʼ ca» cayuucaʼ ndaaniʼ yoo stiʼ Dios ne laabe cusisácabe cani. Despué, Dios ni jma nandxóʼ zuniibiʼ dxacha «guibáʼ ne guidxilayú ne nisadóʼ ne layú ni nabidxi» para gunitilube guidxilayú qué iquiiñeʼ ni nuu yanna riʼ (Hebreos 12:26, 27).
2:9. Xiñee jma bisaca yuʼduʼ ni gurí despué que yuʼduʼ ni gurí ante de laani que. Bisaca ni pur chonna cosa: jma bindaani, jma gunna binni ni bisiidiʼ ndaaniʼ ni ne pur ca binni biʼniʼ adorar Jiobá raqué. Neca yuʼduʼ bicuí Salomón que bindaa ni tapa gayuaa gande iza, dede 1027-607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, yoo ni gurí despué que bindaa ni jma de gaayuʼ gayuaa ochenta iza, de dxi biluxe ni lu iza 515 ante de ca dxi stiʼ Jesús hasta dxi binitilú ni lu iza 70. Ndaaniʼ yuʼduʼ riʼ bisiidiʼ Mesías que, Jesucristu, ne jma stale binni guyé raqué para biʼniʼ adorarcaʼ Dios que yuʼduʼ bicuí Salomón que (Hechos 2:1-11).
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:2-4. Cadi purtiʼ si qué gucaadiaga binni laanu ora maʼ zigucheechenu diidxaʼ gusaananu de guyúbinu primé reinu stiʼ Dios, ne gúninu ni gacaláʼdxinu (Mateo 6:33).
1:5, 7. Galán pa cuáquinu ladxidoʼno lu neza stinu, o guuyaʼ chaahuinu ximodo rusihuínninu lu xquendanabáninu nuunu gaxha de Dios.
1:6, 9-11; 2:14-17. Nécapeʼ ca binni ni bibani ca dxi stiʼ Ageo que jma gucuá íquecaʼ gúnicaʼ xhiiñacaʼ, qué ñápacaʼ stale cosa. Cumu qué nulábicabe nunduuxecabe yuʼduʼ que la? qué niguu ndaayaʼ Jiobá laacabe. Laanu yanna riʼ, naquiiñeʼ quixhe íquenu gúninu primé lu xquendanabáninu ca cosa ni riuulaʼdxiʼ Jiobá ne gúninu ni nabe de guidubi xhiálmanu. Naquiiñeʼ guietenaláʼdxinu neca nápanu stale bidxichi o huaxiéʼ la? ni jma risaca nga «ndaayaʼ stiʼ Jiobá [purtiʼ] nga nga ni runi binni ricu» (Proverbios 10:22).
2:15, 18. Dxi guníʼ Jiobá ca diidxaʼ riʼ gúdxibe ca judíu que quixhe íquecaʼ gunduuxecaʼ yuʼduʼ que ne cadi gusiaandacabe ni casi bíʼnicabe ni ante que. Zacaca nga laanu, yanna riʼ naquiiñeʼ quixhe íquenu guni adorarnu Jiobá ne cadi gusaana de gúninu ni.
CADI PUR STIPA STIʼ XCAADXI BINNI, SÍNUQUE PUR ESPÍRITU STINNEʼ
(Zacarías 1:1–14:21)
Dxi bizulú Zacarías gudixhená, gúdxibe ca judíu que guibiguétacaʼ ra nuu Jiobá (Zacarías 1:3). Xhono visión ni guniʼbe que bisihuínnicani dxandíʼ zacané Jiobá laacabe para guibiguetaʼ cuí yuʼduʼ que (biiyaʼ cani zeeda lu cuadru ra na «Xhono visión ni biiyaʼ Zacarías»). Biluxe ca dxiiñaʼ que «cadi pur stipa stiʼ ca binni nanda guiibaʼ, nin pur stipa stiʼ xcaadxi binni, sínuque pur espíritu» stiʼ Jiobá (Zacarías 4:6). Binni ni gúdxicabe Biitu que «zúnibe yuʼduʼ stiʼ Jiobá» ne «zeeda gácabe ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ dede lu trono stibe» (Zacarías 6:12, 13).
Betel biseendaʼ caadxi hombre para guinabadiidxacaʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ pa ziaanacaʼ sin gocaʼ para guietenaláʼdxicaʼ dxi binitilú Jerusalén. Jiobá gudxi Zacarías guidapaʼ ayunu ni gudixhe íquecabe gúnicabe que bisihuínnini naná yuubaʼ gudíʼdicabe dxi binitilú Jerusalén, peru yanna zeeda gácani guendanayecheʼ para laacabe ne tiempu para gápacabe saa (Zacarías 7:2, 3; 8:19). Xhupa cosa ni bizeeteʼ Zacarías nga ximodo zusabanáʼ Dios ca guidxi roʼ ne cani riguixhená ni cadi dxandíʼ que. Laaca bizeetebe xi zazaaca Mesías ni gueeda que ne guniʼbe zabiguetaʼ xquidxi Dios ndaaniʼ guidxi Jerusalén (Zacarías 9:1; 12:1).
Chigusiénenu caadxi textu zeeda lu Biblia:
2:1. Xiñee guluu biaʼ ti hombre Jerusalén ne ti doo. Zándaca ni biʼniʼ hombre que bisihuinni chitíʼ ti lindaa ni gapa guidxi que. Peru ti ángel gudxi laabe zaroobaʼ Jerusalén ne Jiobá nga ni chigapa ni (Zacarías 2:3-5).
6:11-13. Dxi guluucabe corona ique Josué xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ, ñee laaca beeda gácabe rey la? Coʼ, purtiʼ cadi zádibe de ca xiiñiʼ David ni chigaca rey; peru ra guyuu corona que íquebe bihuinni xi zaca Mesías ni chigueeda que (Hebreos 6:20). Ca diidxaʼ ni guníʼ cani riguixhená stiʼ Dios de hombre ni gúdxicabe laa Biitu que, beeda gácani Jesucristu purtiʼ beeda gaca Rey guibá ne ni Ruzaaquiʼ Guʼxhuʼ (Jeremías 23:5). Cásica biʼniʼ Josué dxiiñaʼ casi xaíque stiʼ cani guzaaquiʼ guʼxhuʼ ndaaniʼ yuʼduʼ ra biʼniʼ adorar ca judíu que Dios, Jesucristu gucuaa dxiiñaʼ para gaca Xaíque stiʼ cani Guzaaquiʼ Guʼxhuʼ ndaaniʼ yuʼduʼ stiʼ Jiobá para guni adorar binni Dios jneza.
8:1-23. Padxí guca chii cosa ni na Jiobá chigaca ni zeeda lu ca versículo riʼ. Ante guiníʼ Jiobá xi chigaca zeeda ca diidxaʼ riʼ: «Ndiʼ nga ni na Jiobá Dios stiʼ stale binni nanda guiibaʼ». Nuu tiru ti guisi si modo ridxaa ca diidxaʼ ca, peru laacani cusietenalaʼdxiʼ cani xquidxi Dios maʼ guirutiʼ zucaalú laacaʼ. Chupa chonna de ca ni guníʼ Jiobá que guca cani lu siglu VI ante de ca dxi stiʼ Jesús, ne stale de laacani, o maʼ guca cani dede 1919 la? o cayaca cani yanna.a
8:3. Xiñee gúdxicabe Jerusalén «guidxi ni nabé ricá nu ni dxandíʼ». Ante guinitilú guidxi riʼ lu iza 607 ante de ca dxi stiʼ Jesús, Jerusalén beeda gaca ti guidxi ni biquichináʼ binni xquidxi purtiʼ ndaaniʼ ni guyuu stale ni riguixhená ne ni ruzaaquiʼ guʼxhuʼ ni gulaʼnaʼ ne guyuu binni ni qué nuzuubaʼ stiidxaʼ Dios (Sofonías 3:1; Jeremías 6:13; 7:29-34). Peru ra bibiguetaʼ gurí yuʼduʼ que ne ra bidii stiidxaʼ guidxi que zabiguetaʼ zuni adorar Jiobá la? bíʼnicabe ni jneza ne Jerusalén gúdxicabe laa «guidxi ni nabé ricá nu ni dxandíʼ».
11:7-14. Xi bisihuinni Zacarías ra gudiche vara ni láʼ «nayecheʼ» ne stobi ni láʼ «tobi si». Zacarías gucuaa dxiiñaʼ stiʼ ti binni ni rapa ca dendxuʼ ni maʼ nexheʼ gati. Tu laa zeeda gaca ca nga yaʼ. Laacabe nga ca binni nadóʼ ni zeeda gaca casi dendxuʼ ni cuquiichináʼ ca xaíque guidxi que. Dxiiñaʼ ni biʼniʼ Zacarías que bisihuínnini xi zuni Jesucristu, hombre ni biseendaʼ Dios ra nuu guidxi ni biʼniné ti pactu, peru laacaʼ qué ninacaʼ ñuni crecaʼ Jesús. Ra guche vara ni biree lá «nayecheʼ» que, bisihuinni Dios zuxhiá pactu ni biʼniné ca judíu que ne maʼ qué zácacaʼ xquídxibe. Ra guche vara ni biree lá «tobi si» ngue bisihuinni maʼ qué zadaaguʼ Judá ne Israel purtiʼ maʼ qué zuni adorarcaʼ Jiobá.
12:11. Xii nga yuubaʼ gupa Hadadrimón lu pampa stiʼ Meguidó. Rey Josías guti dxi gudindené Nekó, faraón stiʼ Egipto lu pampa stiʼ Meguidó ne pur ngue ca binni guidxi que biindacaʼ caadxi canción triste pur laabe neca maʼ gudiʼdiʼ stale iza de gútibe (2 Crónicas 35:22-25). Zándaca yuubaʼ gupa Hadadrimón zeeda gaca dxi guyuu binni triste pur guti Josías.
Xi rusiidiʼ cani laanu:
1:2-6; 7:11-14. Jiobá rucaadiaga ca binni ni riná uguu jnézacabe laacaʼ ne cani ribiguetaʼ runi adorarcaʼ laabe jneza. Peru ca binni ni qué náʼ gucaadiaga Jiobá ne cani qué náʼ guzuubacaʼ stiidxabe, reeda gácacaʼ casi yuze ni qué riná quiba ayubu xayanni ne laabe qué rinabe gucaadiágabe laacaʼ.
4:6, 7. Gastiʼ nucueeza espíritu stiʼ Jiobá para biluxe yuʼduʼ que. Pa runi crenu zacané Dios laanu la? zanda gudxíʼlunu intiica guendanagana guidxaagalunu ora maʼ cayúninu xhiiñabe (Mateo 17:20).
4:10. Jiobá biiyaʼ guni Zorobabel ne ca xpinni yuʼduʼ que casi modo na ca ley stibe. Nga rusiidiʼ laanu cadi nagana diʼ guibáninu casi modo na Dios neca binni ruchee laanu.
7:8-10; 8:16, 17. Para chuulaʼdxiʼ Jiobá modo laanu la? naquiiñeʼ gúninu ni jneza, gusihuínninu nacháʼhuinu, guiubaláʼdxinu binni ne guininu ni dxandíʼ.
8:9-13. Riguu ndaayaʼ Jiobá laanu ora rúninu xhiiñaʼ ne stale gana. Xi ndaayaʼ rápanu yaʼ. Rápanu guendariuudxi, racanebe laanu chuʼnu gaxha de laabe ne rusiidibe laanu.
12:6. Ca binnigola ni zaniruʼ ndaaniʼ xquidxi Jiobá naquiiñeʼ gácacaʼ «casi gui», o gusihuínnicaʼ riuuláʼdxicaʼ gúnicaʼ xhiiñaʼ Dios ne stale gana.
13:3. Naquiiñeʼ gusihuínninu qué zusaananu de guzúʼbanu stiidxaʼ Dios ne xquidxi jma que stiidxaʼ binni, neca nabé ridxaaganu laa.
13:8, 9. Jma de galaa guidxi que bidxiidéchecaʼ Jiobá. Caadxi huiiniʼ si binni bidii lugar bisiá Dios laacaʼ casi runi gui xiixa guiibaʼ. Ca dxi stinu riʼ, stale religión ni na zinanda Cristu, maʼ bidxiideche Jiobá laacaʼ. Peru nuu caadxi binni ni bibí pur espíritu santu maʼ gunábacaʼ gacané Dios laacaʼ ne maʼ bidiicaʼ lugar gusiabe laacaʼ. Laacabe ne ca xcompañérucabe rusihuínnicabe nabánicabe casi naquiiñeʼ guibani ti testigu stiʼ Jiobá.
Naquiiñeʼ gúninu xhiiñaʼ Jiobá ne stale gana
Xi runi sentirnu ora gánnanu modo bicheeche Ageo ne Zacarías stiidxaʼ Dios. Ora riníʼ íquenu modo guluu ca diidxaʼ guníʼcabe gana ca judíu para gunduuxecaʼ yuʼduʼ que la? rucaa cani laanu gúninu stipa para gucheechenu stiidxaʼ Reinu stiʼ Dios ne stale gana ne gacanenu binni para gúnicaʼ ni nabe.
Zacarías guníʼ zaguiʼbaʼ Mesías ni gueeda que deche ti burru huiiniʼ, zutoocabe laabe pur treinta moneda de plata, zuninácabe laabe ne zareeche ndase ca dendxuʼ stibe (Zacarías 9:9; 11:12; 13:7). Ora guiníʼ íquenu guca guiráʼ ni guníʼ ni riguixhená riʼ ruquídxini fe stinu (Mateo 21:1-9; 26:31, 56; 27:3-10). Dxandíʼ, racaneni laanu guni crenu Stiidxaʼ Jiobá ne guiráʼ ni cudiibe para guilanu (Hebreos 4:12).
[Cani cá ñee yaza]
a Biiyaʼ revista La Atalaya 1 stiʼ enero 1996, yaza 9-22.
[Cuadru ni zeeda lu yaza 23]
Xhono Visión Ni Biiyaʼ Zacarías
1:8-17. Culuíʼ cani zaluxe yuʼduʼ stiʼ Jerusalén ne Jiobá zaguu ndaayaʼ ni ne xcaadxi guidxi ni nuu Judá.
1:18-21. Cuzeeteni xi zeeda gaca guidapaʼ cachu ni bicheeche ndase ca binni de Judá, o guiráʼ gobiernu ni qué niná ñuni adorar ca binni que Jiobá casi modo riuulaʼdxiʼ.
2:1-13. Culuíʼ cani zaroobaʼ Jerusalén ne Jiobá zeeda gaca casi «ti lindaa de gui guidubi naca ni», o zápabe ni.
3:1-10. Cusihuinni cani Binidxabaʼ qué niná nibiguetaʼ nucuícabe yuʼduʼ que ne xaíque stiʼ cani ruzaaquiʼ guʼxhuʼ Josué que bilá ne bixá donda stiʼ.
4:1-14. Caníʼ cani guiráʼ ca guendanagana ni zeeda gaca casi dani zaca cani casi ti lugar ra napampa ne zunduuxeʼ Zorobabel yuʼduʼ que.
5:1-4. Cuzeeteni xi zazaaca ca binni malu purtiʼ qué nacaʼ guchaacaʼ modo laacaʼ.
5:5-11. Caníʼ cani zaluxe guiráʼ guendaquéiquiiñeʼ.
6:1-8. Cuzeeteʼ cani zuuyaʼ ne zapa ca ángel stiʼ Dios laacabe pur dxiiñaʼ ni cayúnicabe.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 20]
Xiñee gudxi Jiobá Ageo ne Zacarías quixhenacaʼ
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 22]
Ximodo zanda gueeda gaca ca binnigola casi gui