BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w08 1/7 yaza 10-12
  • Ximodo guni chaahuiluʼ guendanagana chuʼ lu xquendaxheelaluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ximodo guni chaahuiluʼ guendanagana chuʼ lu xquendaxheelaluʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Tapa cosa ni zacané para guni chaahuicabe guendanagana stícabe
  • Lagacané saa
  • Bisihuinni runi respetarluʼ xheelaluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Ximodo guni chaahuitu guendanagana
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
  • Laguyubi Dios ti chuʼtu nayecheʼ lu xquendaxheelatu
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
  • Modo zanda gacachaahuiʼ ca guendanagana ni jma rápacabe
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
w08 1/7 yaza 10-12

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Ximodo guni chaahuiluʼ guendanagana chuʼ lu xquendaxheelaluʼ

Hombre ca na: Paraa nuu ca baʼduʼ ca pue.

Gunaa ca na: Zécabe luguiaa, zisícabe lari.

Hombre ca na: (Maʼ cadxiichi ne naduxhuʼ caníʼ.) «Zisícabe lari» nouʼ la? ¡Cadi nase ca nga guzíʼcabe caadxi vestidu la?!

Gunaa ca na: (Caníʼ pur ca xiiñiʼ ne casi ora maʼ bininabe laa.) Ya, peru cumu cabeediiñecabe ca lari ca la? nga runi bidiéʼ permisu laacabe.

Hombre ca na: (Maʼ qué ñanda nucueeza laa guníʼ naduxhuʼ.) ¡Lii nannuʼ qué riuuladxeʼ iquiiñetu bueltu sin gábitu naa! Xiñee bidiiluʼ permisu laacabe pa caʼruʼ gábiluʼ naa pue.

XI GUENDANAGANA raʼbuʼ naquiiñeʼ guni chaahuiʼ guendaxheelaʼ riʼ yaʼ. Rihuinni dxíchica qué randa diʼ rucueeza hombre ca laa. Ruluíʼ qué gánnacabe pora nga zanda gudiicabe permisu ca xiiñicabe. Ne ruluíʼ huaxieʼgá ruíʼcabe diidxaʼ.

Nin ti guendaxheelaʼ qué zanda guiníʼ qué rapa guendanagana, purtiʼ guiráʼ guendaxheelaʼ rapa gadxé gadxé guendanagana. Peru intiica guendanagana gápacabe, pa naroʼbaʼ o pa nahuiiniʼ la? naquiiñeʼ guyúbicabe ximodo guni chaahuicabe ni. Xiñee yaʼ.

Purtiʼ pa qué guni chaahuicabe ca guendanagana gápacabe la? zándaca guni laacani maʼ qué zaniʼnécabe xheelacabe galán. Rey Salomón bicaa ca diidxaʼ riʼ: «Nuu guendanagana ni reeda gaca casi ti yaga ni rucueeza puertaʼ stiʼ ti guidxi» (Proverbios 18:19). Yanna, ximodo zanda guiníʼneluʼ xheelaluʼ ora maʼ chiguni chaahuitu xiixa guendanagana yaʼ.

Zanda guchaaganu guendaxheelaʼ ca casi ti binni. Cásica riquiiñeʼ cuerpu stinu rini para guibani la? cani maʼ bichaganáʼ laacaʼ riquiiñeʼ güicaʼ diidxaʼ. Peru para ganda gúnicabe nga la? caquiiñeʼ gápacabe chupa cosa ni zeeda gaca casi ladxidóʼ binni ne ca pulmón stiʼ, laacani nga guendarannaxhii ne respetu (Efesios 5:33). Ora maʼ chiguni chaahuicabe xiixa ni gúcacabe la? guendarannaxhii ca nga zacané laacabe gusiaandacabe guiráʼ ni guca. Ne pa gucaná tobi de laacabe pur xiixa ni gudxi xheelaʼ la? laaca naquiiñeʼ gusiaandacabe ni, ne guicá íquecabe ximodo guni chaahuicabe guendanagana ni nápacabe ca (1 Corintios 13:4, 5; 1 Pedro 4:8). Laaca nabé risaca nga gápacabe respetu, purtiʼ binni ni runi respetar xheelaʼ la? rudii lugar guiniʼbe ne runi stipa de guidubi ladxidóʼ pur guiene xipeʼ nga racalaʼdxiʼ xheelaʼ.

Tapa cosa ni zacané para guni chaahuicabe guendanagana stícabe

Biindaʼ chaahuiʼ guidapaʼ cosa ni cuzeeteʼ tema ríʼ ne biiyaʼ ximodo zanda iquiiñeluʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia para guni chaahuiluʼ ca guendanagana stiluʼ ne guendarannaxhii ne respetu.

1. Gudixhe ti hora para guiniʼtu de laani. «Para guiráʼ cosa nuu tiempu, [...]; tiempu para cadi guininu, ne tiempu para guininu.» (Eclesiastés 3:1, 7.) Ejemplu ni bizéʼtenu stiʼ guendaxheelaʼ ni gudinde diidxaʼ que la? rusihuinni nuu guendanagana ni rucaa binni guniná stobi pur cani guiníʼ. Pa guizaacaluʼ zacá la? bicueeza lii ne cadi tinde diidxaluʼ. Ante guzulú guiniʼluʼ xiixa para guninaluʼ xheelaluʼ la? bicueeza lii ne gudxi laabe pa zanda guiniʼtu de laani despué. Qué zápapeluʼ guendanagana lu xquendaxheelaluʼ pa chinándaluʼ conseju ni cudii Biblia riʼ: «Ora guzulú tinde diidxaʼ tuuxa zeeda gácani casi ora nuxhálecabe ti presa para guixii nisa stiʼ, nga runi, ante guzulú tíndetu la? bixeleʼ» (Proverbios 17:14).

Peru laaca nuu «tiempu para guininu». Casi riroobaʼ guiʼxhiʼ nagueenda pa qué ugácabe laa la? zacaca nga riroobaʼ ca guendanagana ora qué gaca chaahuiʼ ca. Nga runi, cadi gusaanaluʼ ni zacasi ne cuézaluʼ gaca chaahuiʼ ni stúbini. Zusihuínniluʼ runi respetarluʼ xheelaluʼ ora gábiluʼ laa guiniʼtu de xiixa ni cuchiichi laatu sti ora, peru gudixhe ca pora zanda gácani ne cadi gudiiluʼ lugar tiidiʼ stale dxi. Pa gúnitu zacá la? cayúnitu ni na conseju riʼ: «Cadi udii tu lugar guiaazi gubidxa cadxiichi ru tu, sínuque lauyubi tidi ni nagueenda» (Efesios 4:26). Peru riquiiñeʼ guʼnuʼ ni maʼ guniʼluʼ.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Laquixhe ti ora guiráʼ semana para guiniʼtu ximodo guni chaahuitu ca guendanagana gápatu. Pa ruuyatu nuu ora jma nagana raca para laatu gucueezatu laatu, casi ora guedandatu de dxiiñaʼ o ante goto la? cadi guiniʼtu de laacani óraca, jma galán quíxhetu sti ora para laani, ora jma maʼ nuudxitu.

2. Guníʼ ni racalaʼdxuʼ peru ne respetu. Stiidxaʼ Dios rudii conseju riʼ lu Efesios 4:25: «Ora güi tu diidxa lainíʼ ni dxandíʼ» ne stobi. Tuuxa ni maʼ bichaganáʼ la? ni jma naquiiñeʼ güínebe diidxaʼ nga xheelabe. Nga runi, gudxi laabe xi racaláʼdxiluʼ ne xi runi sentirluʼ. Ti gunaa láʼ Margareta,a ni maʼ napaʼ veintiséis iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Dxi nacubi bichaganayaʼ la? guníʼ ique maca nanna xheelaʼ ximodo runeʼ sentir ora gápadu ti guendanagana. Peru bidiéʼ cuenta cadi zaqué diʼ ni, yanna maʼ runeʼ stipa pur gabeʼ laabe xi riníʼ iqueʼ ne xi runeʼ sentir».

Ora guiniʼtu de ca guendanagana gápatu cadi guicá íqueluʼ guni ganarluʼ xheelaluʼ casi ora ñácabe ti xhenemígulu, sínuque gánnabe xi riníʼ íqueluʼ. Para ganda gúniluʼ ni la? guníʼ gunáʼ nga ni raʼbuʼ guendanagana ca, de racá guníʼ pora ruzulú ni, ne xi rucaani lii guni sentirluʼ. Casi pa ridxiichiluʼ purtiʼ rusaana xheelaluʼ cani riquiiñeʼ ratiica si la? zanda gábiluʼ laabe sicaríʼ peru ne respetu: «Ora redandaluʼ de dxiiñaʼ ne rusaanaluʼ xhábaluʼ ratiica si la? [zacá maʼ caniʼluʼ gunáʼ nga guendanagana ca ne pora ruzulú ni], rucaani naa guiníʼ ique qué rusisácaluʼ stipa runeʼ para chuʼ lídxinu nayá [zacá maʼ cusiéneluʼ laabe xi runi sentirluʼ]». De racá guníʼ ximodo rábiluʼ zanda gaca chaahuiʼ ni.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Para gánnaluʼ xidé nga guiníʼneluʼ xheelaluʼ la? bicaa gunáʼ nga ni rábiluʼ guendanagana rápatu ne ximodo ñuuláʼdxiluʼ ñaca chaahuiʼ ni.

3. Bicaadiaga xheelaluʼ ne biʼniʼ stipa para gánnaluʼ xi runi sentirbe. Discípulo Santiago gudxi ca xpinni Cristu sicaríʼ: «Lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa, ne cadi casi ze tu idxiichi tu» (Santiago 1:19). Ni jma redané xiana lu ti guendaxheelaʼ nga ora tobi de laacaʼ guni sentir o guiníʼ qué riene xheelaʼ laa ximodo nuu ora napa ti guendanagana. Nga runi, ¡gudixhe ique cadi gusihuínniluʼ nezalú xheelaluʼ pa zacá nuuluʼ! (Mateo 7:12.)

Ti hombre láʼ Wolfgang, ni maʼ napaʼ treinta y cinco iza de bichaganáʼ guníʼ sicaríʼ: «Nabé nagana raca para naa guiniéʼ de guendanagana rápadu, jmaruʼ si ora ruluíʼ cadi cayene xheelaʼ xi caníʼ iqueʼ». Ti gunaa láʼ Dianna, ni maʼ napaʼ gande iza de bichaganáʼ bizeeteʼ: «Gatigá rabeʼ xheelaʼ qué rucaadiaga naa ora maʼ canidu de ca guendanagana rápadu». Xi zanda guʼnuʼ para guiluxe guendanagana ca yaʼ.

Cadi guiníʼ íqueluʼ maʼ nánnaluʼ xi riníʼ ique xheelaluʼ o xi runi sentirbe. Stiidxaʼ Dios na: «Ora rudxiibaʼ binni laaca laa la? riuu guendaridinde, peru cani riníʼ ante gúnicaʼ xiixa nuu xpiaanicaʼ» (Proverbios 13:10). Bidii lugar guiníʼ xheelalu ne bicaadiaga laabe, zacá zusihuínniluʼ runi respetarluʼ laabe. De racá la? gudxi laabe ni gúdxibe lii para guʼyuʼ pa maʼ biéneluʼ ni nabe, peru cadi guni búrlaluʼ laabe ne cadi guiniʼluʼ naduxhuʼ. Bidii lugar gusiénebe lii xiixa ni qué ñéneluʼ jneza. Ne cadi puru lii guiniʼluʼ, bidii lugar guiníʼ xheelaluʼ ti zacá ganda guiénetu xi riníʼ ique cada tobi de laatu ne ximodo runi sentirtu.

Para ganda gucaadiaga binni xheelaʼ ne ganna xi racaláʼdxibe la? cadi naquiiñeʼ gudxiibaʼ laca laa ne cadi guidxiichi nagueendaca. Pa guni respetarluʼ laabe zacá la? laabe laaca zuni respetarbe lii ora maʼ caniʼluʼ (Mateo 7:2; Romanos 12:10).

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Ora maʼ gacaláʼdxiluʼ guiniʼluʼ ni gudxi xheelaluʼ lii la? guníʼ modo gusihuínniluʼ maʼ biéneluʼ xi caníʼ íquebe, ne cadi guiniʼluʼ guiráʼ ni guniʼbe casi ora ñácaluʼ ti loro. Guníʼ casi ñaca lii cazaacaluʼ ni gúdxibe lii ca, biʼniʼ stipa pur guiniʼluʼ ni raʼbuʼ caníʼ íquebe ne ni cayuni sentirbe (1 Pedro 3:8).

4. Laquixhe ximodo guni chaahuitu guendanagana stitu. «Jma galán nga ora nuu chupa binni, purtiʼ jma zareendú dxiiñaʼ gúnicaʼ. Purtiʼ pa guiaba tobi de laacaʼ la? nuu stobi que para guindisaʼ laa.» (Eclesiastés 4:9, 10.) Nabé nagana nga para gaca chaahuiʼ guendanagana stiʼ cani maʼ bichaganáʼ pa qué gacanésaacaʼ.

Nánnanu maʼ gudixhe Jiobá gaca hombre xaíque stiʼ ca binnilidxi (1 Corintios 11:3; Efesios 5:23). Peru cadi pur nga maʼ naquiiñeʼ gaca guiráʼ ni nabe. Ti hombre ni nuu xpiaaniʼ la? qué zaníʼ gaca xiixa modo na sin gabi xheelaʼ. Ti hombre láʼ David, ni maʼ napaʼ gande iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Ruyubeʼ guneʼ xiixa ni zacané laadu ne rúnidu stipa para gaca ni maʼ gunidu que». Tanya, ti gunaa ni maʼ napa gadxe iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Cadi ruyúbidu tu napa razón, nuu tiru si nga gadxé modo riníʼ íquedu guni chaahuidu xiixa guendanagana. Peru maʼ bidiéʼ cuenta naquiiñeʼ chuʼdu razón ne gúnidu ni guníʼ tobi de laadu pa jma jneza ni».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Ni zanda gúnitu nga gucaatu guiráʼ modo zanda guni chaahuitu ca guendanagana gápatu. Ora maʼ qué guidxélatu xi gúnitu la? zanda gúʼyatu lu lista ca ne guyúbitu tobi ni rábitu jma zacané laatu para guni chaahuitu guendanagana nápatu. De raca la? zanda quíxhetu ti dxi para gúʼyatu pa guca modo biaanatu que ne pa biaʼsi bireeni.

Lagacané saa

Jesús bichaaga guendaxheelaʼ ca ne ti ayubu (Mateo 19:6). Ayubu nga ni raʼtaʼ xayanni chupa maniʼ para ganda gúnicaʼ dxiiñaʼ tobi si. Pa qué gacané saacame la? qué zanda diʼ gúnicame dxiiñaʼ, ne zuniná ayubu que xayánnicame. Peru pa gacané saacame la? zanda cubayúcame ni nanaa o ucaacame surcu lu layú.

Zacaca nga lu ti guendaxheelaʼ, pa qué gacané saacaʼ la? zápacaʼ guendanagana. Peru pa gacané saacabe la? zanda guni chaahuicabe intiica guendanagana gápacabe ne zanda gúnicabe stale cosa. Ti hombre láʼ kalala, ni nabani nayecheʼ ne xheelaʼ, guníʼ sicaríʼ: «Lu veinticinco iza de bichaganayaʼ la? naa ne xheelaʼ huayuni chaahuidu ca guendanagana huayápadu purtiʼ rinidu modo runi sentirdu, riene saadu, rinábadu Jiobá gacané laadu ne rinándadu ca conseju ni rudii Stiidxabe». Ñee zanda gúniluʼ zacaca la?

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

[Ni caníʼ yaza 12]

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

▪ Xi guendanagana nápadu ñanda ninieʼniaʼ xheelaʼ

▪ Ximodo zanda gannaʼ modo runi sentir xheelaʼ

▪ Xi guendanagana zándaca gápadu, pa puru modo rabeʼ nga gaca xiixa

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir