Modo zanda gacachaahuiʼ ca guendanagana ni jma rápacabe
BIBLIA ruzeeteʼ zapa ca guendaxheelaʼ ca guendanagana. Nga runi apóstol Pablu bicaa: «Zaca ni nagana para cani ichaganáʼ» (1 Corintios 7:28). Neca zacá, pa guirópacabe guyúbicabe modo guibánicabe galán la? qué zapapécabe guendanagana ne jma nayecheʼ ziuucabe. Guidúʼyanu xhoopaʼ guendanagana ni rapa ca guendaxheelaʼ ca ne xi conseju stiʼ Biblia zanda gacané laacabe para ganda gudxiilúcabe cani.
1
GUENDANAGANA:
«Nabé maʼ caxéledu»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Ti ganna tu cui tu ni dxandí risaca.» (FILIPENSES 1:10)
Nabé risaca nga xquendaxheelaʼ binni, ne zacá naquiiñeʼ guʼyaʼ cani maʼ bichaganáʼ ni. Nga runi, gunabadiidxaʼ laaca lii: «Ñee ca cosa ni rúnidu guiráʼ dxi nga rucaa laadu guixéledu la?». Dxandíʼ, zándaca ni ribee tiempu stitu nga dxiiñaʼ rúnitu ne xcaadxi cosa, nga runi maʼ qué rapapétu tiempu para chuʼtu juntu. Peru, xi zanda guininu de tiempu ni riquiiñetu para gúnitu xcaadxi cosa ni huaxiéʼ risaca, casi chichítetu o guireenetu ca xhamígutu yaʼ.
Nuu tu laa dede ruyubi guni jma dxiiñaʼ o ruyubi paraa iquiiñeʼ tiempu stiʼ para cadi chuʼné xheelaʼ juntu. Ca binni ni runi sicaríʼ cadi «caxélecaʼ» de xheelacaʼ sínuque cuxooñelucaʼ de ca guendanagana ni nápacaʼ lu xquendaxheelacaʼ. Ora zacá ni la? caquiiñeʼ gúʼyacabe paraapeʼ nga nuu guendanagana ca ne guyúbicabe modo gacachaahuiʼ ni. Cadi guiaandaʼ laatu: Para ganda chuʼtu tobi si la? caquiiñeʼ gúnitu ca cosa ca juntu; zacatiʼ zanda gueeda gácatu «ti beela si» (Génesis 2:24).
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: Guzéʼtenu de Andrew ne Tanji, ti guendaxheelaʼ de Australia ni maʼ napa chii iza de bichaganáʼ.a Andrew na: «Bidieeʼ cuenta stale guendanagana rapa binni lu xquendaxheelaʼ ora runi xhaataʼ dxiiñaʼ ne ora nabé rireecaʼ para chizacaʼ o checaʼ saa. Yanna la? naa ne xheelaʼ maʼ ribeedu tiempu para cuidu ti ratu ne güidu diidxaʼ».
Dave ne Jane, ti guendaxheelaʼ de Estados Unidos ni maʼ ziné veintidós iza de bichaganáʼ. Guirá dxi ribeecabe media hora para güícabe diidxaʼ ora ribiguétacabe ralídxicabe ne riníʼcabe xi bíʼnicabe dxi que. Jane na: «Qué rudiʼdu lugar chuu xiixa ni gucueeza laadu para cadi gúnidu ni».
2
GUENDANAGANA:
«Maʼ cadi cabeenduáʼ ni galán lu xquendaxheelaʼ»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Naquiiñe uyubi nu acané nu stobi ne cadi uyubi nu para laasi nu.» (1 CORINTIOS 10:24)
Pa tuuxa guicá ique cueendú ni galán para laasi lu xquendaxheelaʼ la? biaʼ tiica biaje guichaganáʼ, qué ziuu dxi guibani nayecheʼ. Para ganda guibani ti guendaxheelaʼ nayecheʼ la? cada tobi de laacabe naquiiñeʼ guʼyaʼ xi zanda guni pur xheelaʼ ne cadi xi zanda guni xheelaʼ pur laa. Xiñee yaʼ. Purtiʼ Jesús guníʼ sicaríʼ: «Jma nayeche ni rudii que ni ricaa» (Hechos 20:35).
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: María ne Martín, ti guendaxheelaʼ de Méjicu, maʼ zinecaʼ treinta y nueve iza de bichaganacaʼ. Peru cadi guiníʼ íquenu qué ñuu dxi ñápacabe guendanagana. María rietenalaʼdxiʼ dxi gupa ti guendanagana nabé naroʼbaʼ, sicaríʼ guniʼbe: «Gudindediidxadu ne gudxeʼ Martín ti cosa nabé feu. Gupaʼ gana nusieneʼ laabe cadi jneza diʼ ngue bineʼ ra qué ñuneʼ respetar laabe ne guniéʼ zaqué sin niníʼ iqueʼ. Peru cumu guizáʼ cadxiichibe la? qué ninabe nucaadiágabe naa». Martín guníʼ: «Óraque bizulú guníʼ iqueʼ maʼ qué zanda diʼ guibánidu juntu, ne maʼ gastiʼ qué zanda gúnidu para chuʼ xquendaxheeladu galán».
Ni gucalaʼdxiʼ Martín nga ñuni respetar xheelaʼ laa ne María gucalaʼdxiʼ ñene xheelaʼ laa. Peru nin tobi de laacabe cadi nuucabe nayecheʼ né xquendaxheelacabe.
Ximodo guca chaahuiʼ guendanagana gúpacabe riʼ yaʼ. Martín guníʼ: «Gulezaʼ gudiʼdiʼ si xiana stineʼ, gudixhe íquedu chinándadu ca conseju ni zeeda lu Biblia ra na naquiiñeʼ gácadu nachaʼhuiʼ ne gápadu respetu. Ra gudiʼdiʼ ca iza ca, maʼ bidúʼyadu zanda gudxíʼludu ca guendanagana ni gápadu pa guinábadu Dios gacané laadu ne gúnidu ni na ca conseju rudii Biblia lu xquendanabánidu» (Isaías 48:17, 18; Efesios 4:31, 32).
3
GUENDANAGANA:
«Qué rúnibe ni raca caber laabe gúnibe»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Cada tobi nu zabidxi Dios cuenta laanu.» (ROMANOS 14:12)
Dxandíʼ, nin ti guendaxheelaʼ qué zanda guibani galán pa tobi si de laacaʼ guni stipa pur guni ni raca caber laa. Peru jmaruʼ si zápacabe guendanagana pa nin tobi de laacabe qué guni ni naquiiñeʼ guni ne guirópacabe ugaanisaacabe donda laacabe.
Pa jma guicá íqueluʼ ni naquiiñeʼ ñuni xheelaluʼ ne cadi cayuni ni la? zeeda gácaluʼ ti binni ni ridxiichi stubi. Ne ni jma feu nga guiniʼluʼ qué rúniluʼ ni raca caber lii purtiʼ laaca nuu ni qué runi xheelaluʼ jneza. Peru pa gucaa íqueluʼ gúniluʼ ni raca caber lii la? zándaca zabánitu jma galán (1 Pedro 3:1-3). Ne ni jma risaca nga zusiéchetu Dios pur ca stipa ni cayúnitu ne zusihuínnitu runi respetartu guendaxheelaʼ ni gudixhestibe (1 Pedro 2:19).
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: Kim ne xheelaʼ bichaganacaʼ raca treinta y ocho iza ne nabézacaʼ Corea. Kim guníʼ: «Nuu tiru ridxiichiné xheelaʼ naa ne rusaana de guiniʼné naa sin gannaʼ pa bineʼ xiixa ni cadi jneza. Nga rucaa naa guneʼ sentir casi ora maʼ cadi nadxiibe naa. Nuu tiru riníʼ iqueʼ: “Ximodo nga nabe guieneʼ laabe pa laabe qué liica ruyúbibe modo guiénebe naa”».
Ñándaca nucaa ique Kim puru si ca cosa ni cadi jneza runi xheelaʼ laa. Peru qué racaláʼdxibe gácabe tuuxa binni ni ridxiichi stubi. Laabe guniʼbe: «Ni qué racalaʼdxeʼ nga chuʼ xiixa ni gutinde laadu purtiʼ jma galán riuʼdu zacá. Despué guirópadu riuʼdxidu ne ruyúbidu modo gaca chaahuiʼ ca guendanagana stidu» (Santiago 3:18).
4
GUENDANAGANA:
«Qué runi respetar gunaa ca naa»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Cristu nga xaíque sti irá hombre.» (1 CORINTIOS 11:3)
Casi na textu ca, guiráʼ hombre nga naquiiñeʼ guni respetar Cristu casi xaíque stiʼ. Nga runi, pa ti hombre racalaʼdxiʼ guni respetar xheelaʼ laa la? naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ laca laa pa runi respetar Jesús ne pa jneza cayuni dxiiñaʼ stiʼ casi xaíque cásica biʼniʼ Jesús ni.
Apóstol Pablu bicaa: «Laatu, ca hombre ni ma bichaganáʼ, laganaxhii xheela tu cásica gunaxhii Cristu ca xpinni, dede bidii xpida pur laacaʼ» (Efesios 5:25). Jesús qué ñaca diʼ ti binni ni riuulaʼdxiʼ si guni mandar (Marcos 10:42-44). Dxandíʼ, guyuu biaje guníʼ Jesús nadipaʼ ora gudxi ca discípulo stiʼ xi naquiiñeʼ gúnicaʼ ne ora gulídxebe laacaʼ, peru qué ñuu ora ñácabe naduxhuʼ o nidíndenebe laacaʼ. Guníʼnebe laacaʼ né diidxaʼ nadóʼ ne qué nibézabe ñúnicaʼ jma de biaʼ zanda gúnicaʼ (Mateo 11:29, 30; Marcos 6:30, 31; 14:37, 38). Ne jma nga bizaaláʼdxibe laacaʼ que laabe (Mateo 20:25-28).
Guiráʼ hombre ni maʼ bichaganáʼ naquiiñeʼ guinabadiidxaʼ: «Xi riníʼ iqueʼ de dxiiñaʼ naquiiñeʼ guni hombre ndaaniʼ lidxi ne xi riníʼ iqueʼ de gunaa. Ñee jma rusisacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia la? o ca costumbre ni napa ca binni xquidxeʼ ne modo riníʼ íquecaʼ. Quíxhenu ti ejemplu, xi niníʼ iqueʼ de ti gunaa pa ñuuyaʼ ñábibe xheelabe cadi jneza xiixa ni cayuni, peru ñábibe ni laa né respetu. Ñee niníʼ iqueʼ cadi jneza ni cayúnibe la?». Galán guietenaláʼdxinu de Sara xheelaʼ Abrahán. Nánnanu nabé biʼniʼ respetarbe xheelabe (1 Pedro 3:1, 6). Peru xi bizaaca ora bíʼyabe cadi cudii xheelabe cuenta de ti guendanagana ni zándaca guniná familia stícabe yaʼ. Qué nidxíbibe ne gúdxibe ni xheelabe (Génesis 16:5; 21:9-12).
Rihuínnica qué ñaca diʼ Abrahán ti hombre malu, ngue runi qué nidxibi diʼ Sara ora guniʼné laabe. Zacaca nga naquiiñeʼ guni ti hombre ni naca xpinni Cristu, cadi naquiiñeʼ diʼ gaca naduxhuʼ para guidxibi xheelaʼ laa o gucaa laabe gúnibe guiráʼ ni racalaʼdxiʼ. Ni naquiiñeʼ gúnibe nga guyúbibe modo guni respetar xheelabe laabe ra gácabe nachaʼhuiʼ ne gusihuínnibe nadxiibe laa.
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: James, ti hombre ni bichaganáʼ raca xhono iza ne nabeza Inglaterra, guníʼ sicaríʼ: «Maʼ caziideʼ gabeʼ xheelaʼ xi chiguneʼ ante quixhe iqueʼ guneʼ xiixa cosa risaca. Lugar de guiníʼ iqueʼ ni riuuladxesiáʼ, jma nga ruyubeʼ ni riuuláʼdxibe o ni caquiiñebe».
George, ti hombre de Estados Unidos ni maʼ ziné cincuenta y nueve iza de bichaganáʼ guníʼ sicaríʼ: «Qué huayuu dxi guuyaʼ xheelaʼ casi tuuxa ni qué iquiiñeʼ para gastiʼ; sínuque nuu xpiaanibe ne randa rúnibe stale cosa, ne qué huayuu dxi gusaanaʼ de guuyaʼ laabe zacá» (Proverbios 31:10).
5
GUENDANAGANA:
«Qué ruyubi hombre ca guni xiixa de laasi»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Ti gunaa ni nuu xpiaaniʼ nga ni rindisaʼ lidxi, peru ti gunaa nahuati la? runitilú ni ne naʼ.» (PROVERBIOS 14:1)
Xi zanda gúniluʼ pa raca nagana para xheelaluʼ quixhe ique guni xiixa. Ñándaca ñúniluʼ cani chiguzéʼtenu riʼ: Guiráʼ dxi nuchaluʼ lube xiñee qué rúnibe gastiʼ ni ñale de laasibe o dede gúniluʼ dxiiñaʼ ni naquiiñeʼ ñúnibe casi xaíque. Peru xi zabeenduluʼ pa gúniluʼ zacá yaʼ. Zusihuínniluʼ qué runi respetarluʼ laabe casi xaíque stiluʼ. Ne casi na proverbio que, zunitiluluʼ lídxiluʼ, o familia stiluʼ né naluʼ. Pa ni racaláʼdxiluʼ nga guibániluʼ nayecheʼ né xheelaluʼ, cadi jma galán nga gúʼyaluʼ ca cosa ni runi xheelaluʼ ne gudiiluʼ xquíxepeʼ laabe pur laacani la?
Stale hombre jma nga riuulaʼdxiʼ guni respetárcabe laa que gannaxhiicabe laa. Pa guʼyaʼ xheelaluʼ rudiiluʼ xquíxepeʼ laa pur ca cosa ni runi ne ribeendutu ni galán la? zacá nga zuni sentirbe runi respetarluʼ laabe, ne zándaca gacaneni laabe gúnibe xhiiñabe jma jneza casi xaíque. Dxandíʼ, ziuu ora qué ziuulaʼdxiʼ tobi de laatu ni cá ique xheelaʼ guni. Galán gúnitu pa cueetu tiempu para güitu de laani (Proverbios 18:13). Yanna, para cadi gunitiluluʼ familia stiluʼ la? naquiiñeʼ gánnaluʼ modo guiniʼluʼ ne xi diidxaʼ iquiiñeluʼ (Proverbios 21:9; 27:15). Biʼniʼ respetar xheelaluʼ ne zacá zándaca gueeda gácabe ti hombre ni runi ca cosa ni maʼ gudixhe ique guni.
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: Michele, ti gunaa de Estados Unidos ni maʼ ziné treinta iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Stubi si jñaaʼ bisiniisi naa ne bendaʼ. Gúcabe ti gunaa nadxibalú ne qué nicálube ñuu tu ñacané laabe, ne nuu tiru riuuladxeʼ gacaʼ zacá. Pur nga naquiiñeʼ gucueeza naa para cadi gusaanaʼ de guneʼ respetar xheelaʼ casi xaíque stinneʼ. Casi ora cá iqueʼ guneʼ xiixa cosa la? primeca laabe nga rabeʼ xi rapaʼ gana guneʼ».
Rachel ne Mark nabézacaʼ Australia ne maʼ veintiún iza de bichaganacaʼ. Rachel guníʼ: «Qué ñuni respetar jñaaʼ bixhozeʼ. Guiráʼ si ora maʼ cadinde diidxacaʼ. Nga runi, dxi bichaganayaʼ zaqueca bineʼ. Peru ra gudiʼdiʼ iza biziideʼ jma galán guneʼ ni na ca conseju ni zeeda lu Biblia ne guneʼ respetar xheelaʼ jma. Yanna jma nayecheʼ nabaneniáʼ Mark».
6
GUENDANAGANA:
«Maʼ bixhacalaʼdxeʼ modo laabe»
CONSEJU NI CUDII BIBLIA:
«Cadi ixhacalaʼdxisaatu, ne laguni perdonar guiráʼ ni guni stobi laatu pa tuuxa napa xiixa queja ne laatu.» (COLOSENSES 3:13)
Ante guichaganáʼ tuuxa la? jma nga ruuyaʼ ca cosa galán ni napa binni ni chiguichaganáʼ ca ne qué rizaalaʼdxiʼ guʼyaʼ paraa cucheebe. Galán guni binni zacaca ora maʼ bichaganáʼ. Dxandíʼ, pa guyubi tuuxa paraa cuchee xheelaʼ la? zadxela ni. Peru, gunáʼ nga ni jma galán guʼyaʼ binni yaʼ. Ni jneza la? o ni cadi jneza.
Jesús bisiidiʼ laanu cadi guidúʼyanu ra cuchee si binni. Laabe guniʼbe: «Pa nuu tindaa bandadi ndaani lú lu la? ximodo zanda guʼya lu tindaa guixi nuu lú stobi yaʼ» (Mateo 7:3). Dxandíʼ, jma naroʼbaʼ nga ti ndaa bandadiʼ que ti ndaa guixi huiiniʼ. Xi rizíʼdinu de laani yaʼ. «Gulee ca bandadi nuu lú lu ca, ti ganda guʼya chaahui lu para cueeu guixi ni nuu lú stobi» (Mateo 7:5.)
Ante guzeeteʼ Jesús ejemplu riʼ, guniʼbe xi cadi naquiiñeʼ guni binni: «Cadi gudxiiba lu donda ique stobi, ti qué quiba donda ique luʼ. Purti donda ca gudxiiba lu ique stobi que, ngue ca guiaana luguiá luʼ» (Mateo 7:1, 2). Pa racaláʼdxinu gutiidilaʼdxiʼ Dios stóndanu la? laaca naquiiñeʼ gutiidiláʼdxinu stonda xheelanu (Mateo 6:14, 15).
Bíʼnicabe ni lu xquendaxheelacabe: Maʼ raca gaʼ iza de bichaganáʼ Jenny Simón ne nabézacabe Inglaterra. Jenny guníʼ: «Nabé ruchiichibe naa purtiʼ qué ribaʼquiʼ chaahuibe ca cosa ni naquiiñeʼ gúnibe, óraruʼ maʼ caquiiñebe xiixa oracaruʼ nga rúnibe ni. Guendaridxagayaa ni, purtiʼ dxi gúcadu novio, nabé guyuuladxeʼ gúnibe zacá. Peru, zándapeʼ guiniéʼ laaca nuu cosa ni qué runeʼ jneza. Tobi de laacani nga nabé riuuladxeʼ gaca ca cosa ca modo rabeʼ. Nga runi, guirópadu cazíʼdidu cadi gulábidu ca cosa huiiniʼ ni cadi jneza rúnidu».
Curt, xheelaʼ Michele (ni maca bizéʼtenu que), guníʼ: «Ca cosa ni ruchiichi lii de xheelaluʼ, zeeda gácacani casi yuxi huiiniʼ, peru pa nabé guicá íqueluʼ cani la? zeeda gácacani casi dani ngola. Jma ricá iqueʼ guuyaʼ ca guenda sicarú napa Michele, ne laacani nga bicaa cani naa gannaxhieeʼ laabe».
Ni naquiiñeʼ guni binni para guibani nayecheʼ
Guiráʼ guendaxheelaʼ nga rapa guendanagana. Peru ca ejemplu ni maʼ bidúʼyanu ca rusihuínnicani zanda gudxiilú binni cani. Xi caquiiñeʼ guni binni para gudxiilú cani yaʼ. Caquiiñeʼ gannaxhiicaʼ Dios ne gúnicaʼ stipa pur chinándacaʼ ca conseju ni zeeda lu Biblia.
Zacá nga runi Alex ne Itohan, ti guendaxheelaʼ de Nigeria ni bichaganáʼ maʼ raca gande iza. Alex guníʼ: «Maʼ bidieeʼ cuenta racané ca conseju ni zeeda lu Biblia binni para guni chaahuiʼ stale de ca guendanagana ni gápacaʼ». Xheelabe guníʼ: «Para laadu nabé risaca nga guni orardu juntu guiráʼ dxi, ruyúbidu modo gannaxhiisaadu ne qué ridxiichidu nagueenda casi na Biblia. Pur cani rúnidu nabánidu jma nayecheʼ yanna que dxi bichaganadu».
Yanna lii yaʼ. Ñuuláʼdxiluʼ ñánnaluʼ de xcaadxi conseju ni rudii Biblia ni zanda gacané lii para guibánineluʼ familia stiluʼ galán la? Pa zacá ni, gunabaʼ ti testigu stiʼ Jiobá guʼndané lii capítulo 14 stiʼ libru Xipeʼ ndiʼ cusiidiʼ Biblia.b
[Cani cá ñee yaza]
a Bidxaa lácabe.
b Ni biʼniʼ ca testigu stiʼ Jiobá.
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 4]
Ñee ribeedu tiempu para chuʼdu juntu la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 5]
Ñee ruuyaʼ xi zanda guneʼ pur xheelaʼ ne cadi xi zanda guni xheelaʼ pur naa la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 6]
Ñee runeʼ xiixa para gaca chaahuiʼ ca guendanagana rápadu la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 7]
Ñee ruuyaʼ xi na xheelaʼ ante quixheʼ iqueʼ guneʼ xiixa la?
[Dibuju/foto ni zeeda lu yaza 9]
Ñee jma ruuyaʼ ca guenda galán nápabe que ca cosa ni qué rúnibe jneza la?