BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w11 1/10 yaza 10-12
  • Bisihuinni runi respetarluʼ xheelaluʼ

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Bisihuinni runi respetarluʼ xheelaluʼ
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Ora guiníʼ xheelaluʼ
  • Ora guiniʼluʼ
  • Laguietenalaʼdxiʼ gadxé gadxé modo laatu
  • Laguyubi Dios ti chuʼtu nayecheʼ lu xquendaxheelatu
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
  • Cadi gudxii décheluʼ xheeluʼ
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
  • Ximodo guni chaahuiluʼ guendanagana chuʼ lu xquendaxheelaluʼ
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
  • Ximodo guni chaahuitu guendanagana
    Zanda guibani familia stiuʼ nayecheʼ
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2011
w11 1/10 yaza 10-12

Ni zacané binnilídxiluʼ chuʼ nayecheʼ

Bisihuinni runi respetarluʼ xheelaluʼ

Guillermo guníʼ:a «Ora guidxiichi Raquel, nisi maʼ cayuunaʼ ne nin qué riganigá. Ne pa guicaadu ti tiempu para güidu diidxaʼ la? nisi maʼ cadxiichibe o dede qué rinabe guiníʼnebe naa. Maʼ qué gannaʼ xi guneʼ. Dede rudii gana naa gusaanaʼ laabe».

Raquel guníʼ: «Cayuunaʼ ora bedandá Guillermo ralídxidu. Gucalaʼdxeʼ nusieneʼ laabe xiñee cayuunaʼ, peru qué nibézabe niluxe nusieneʼ laabe xi cayacaʼ, gúdxibe naa pur ngasi nga maʼ cayuunaʼ ne gusiaandaʼ ni guca. Ngue nga ni jma bichiichi naa».

ÑEE huayuu dxi huayuni sentirluʼ cásica biʼniʼ sentir Guillermo o Raquel la? Guirópacabe racaláʼdxicabe güícabe diidxaʼ, peru stale biaje qué rireeni modo riguíxhecabe. Xiñee rizaaca nga yaʼ.

Ca hombre ne ca gunaa ca gadxé gadxé modo riníʼcabe xi cayácacabe ne laaca gadxé gadxé ni caquiiñeʼ cada tobi de laacabe. Ti gunaa zándaca jma racalaʼdxiʼ guiníʼ guiráʼ ni runi sentir ne guiniʼni cada guizaaca xiixa. Peru stale hombre, nagueendaca ruyúbicaʼ modo guni chaahuicaʼ ca guendanagana ni gápacaʼ ti cadi chuʼdíndecaʼ ne qué rinacaʼ guiniʼcaʼ de xiixa tema ni zándaca guchiichi xheelacaʼ. Yanna, xi caquiiñeʼ gúniluʼ para cadi chúʼneluʼ xheelaluʼ zacá ne ganda güíneluʼ laabe diidxaʼ yaʼ. Caquiiñeʼ guni respetarluʼ laabe.

Ti binni ni runi respetar xcaadxi binni la? rusisaca laacabe ne ruyubi modo guiene xi cayuni sentírcabe. Zándaca dede nahuiiniluʼ bisiidicabe lii guni respetarluʼ ca binni ni runi mandar o cani jma huaniisi que lii. Peru ora richaganáʼ binni la? raca nagana para laa guzuubaʼ stiidxaʼ tuuxa biaʼca laa. Linda, ti gunaa ni maʼ ziné xhono iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Felipe nabé rapa paciencia ora gucaadiaga sti binni ne nabé riénebe laacaʼ. Ni racaláʼdxesiaʼ nga guiénebe naa cásica rúnibe né xcaadxi binni». Zándaca riuuláʼdxiluʼ gucaadiágaluʼ binni ne rápaluʼ respetu ca xhamíguluʼ ora riníʼneluʼ laacaʼ, ne zacaca riníʼneluʼ xcaadxi binni ni qué runibiaʼluʼ. Peru ñee zacaca lii né xheelaluʼ la?

Ora gastiʼ respetu ndaaniʼ ti yoo la? redaneni guendanagana ne ridíndecabe. Ti rey nuu xpiaaniʼ bicaa sicaríʼ: «Jma galán nga go binni pan chonga ne guibani ne guendariuudxi que gapa stale saa ne guibani ne guendaridinde» (Proverbios 17:1). Nga runi Biblia cayabi ca hombre guni respetarcaʼ xheelacaʼ (1 Pedro 3:7). Zacaca «gunaa naquiiñeʼ gapa stale respetu xheelaʼ» (Efesios 5:33, NM).

Yanna, ximodo zanda guiníʼcabe né respetu yaʼ. Guidúʼyanu chupa chonna conseju ni rudii Biblia.

Ora guiníʼ xheelaluʼ

Xii nga guendanagana ca. Stale binni jma nga riuulaʼdxiʼ guiníʼ que gucaadiaga. Ñee zacaca rúniluʼ la? Biblia rusiene ti guendahuati nga guicabi binni xiixa ante gucaadiaga (Proverbios 18:13). Xiñee risaca nga gucaadiaga binni ante guiníʼ yaʼ. Kara, ti gunaa ni maʼ ziné veintiséis iza de bichaganáʼ, guníʼ sicaríʼ: «Qué racalaʼdxeʼ guni chaahuiʼ xheelaʼ ca guendanagana stinneʼ óraqueca. Ne laaca qué racalaʼdxeʼ guiniʼbe biaʼsi ni caniéʼ o guiníʼ íquebe ximodo bizulú ca guendanagana stinneʼ. Ni caquiiñesiáʼ nga gucaadiágabe naa ne guiénebe ximodo cayuneʼ sentir».

Laaca nuu hombre ne gunaa huaxiéʼ galán modo runi sentircaʼ ne rituí lucaʼ ora gucaa xheelacaʼ laacaʼ guiniʼcaʼ. Lorena, ti gunaa ni nacubi bichaganáʼ, bidii cuenta caquiiñeʼ guicaa xheelaʼ tiempu para guiníʼ xi cayuni sentir. Lorena guníʼ: «Caquiiñeʼ gapaʼ stale paciencia ne cuezaʼ dede ora nabe guiniʼbe».

Ximodo gaca chaahuiʼ ni. Pa chiguiniʼtu de xiixa tema ni zándaca gutinde laatu la? laguni ni ora maʼ nuudxitu ne ora maʼ caziiláʼdxitu. Laga pa raca nagana para xheelaluʼ guiníʼ yaʼ. Cadi guiaandaʼ lii: «Casi nisa ziaʼ nga ca conseju ni nuu ndaaniʼ ladxidóʼ» binni, ne tuuxa «nuu xpiaaniʼ zanda cuee cani» (Proverbios 20:5). Pa nagueendaca cuee binni ti bote nisa ndaaniʼ ti bizé la? zaxii ziáʼ nisa. Zacaca nga zazaaca pa gucaaluʼ xheelaluʼ guiníʼ xiixa nagueendaca, zándaca nisi zuyúbibe paraa gucaalube lii ne maʼ qué zanda cueeluʼ ni nuu ndaaniʼ ladxidoʼbe. Lugar de gúniluʼ nga, guca nachaʼhuiʼ ora guinabadiidxaluʼ laabe ne biʼniʼ ni né respetu ne gupa paciencia laabe pa qué gábibe lii nagueendaca xi cayuni sentirbe.

Ora guiníʼ xheelatu, «lachuu para ucaa diaga tu, peru cadi nisi undaa ruaa si tu xiixa, ne cadi casi ze tu idxiichi tu» (Santiago 1:19). Binni ni nanna gucaadiaga, rúnini de guidubi ladxidóʼ. Nga runi biyubi modo guiéneluʼ ni runi sentir xheelaluʼ. Pur modo gucaadiágaluʼ laabe zudiibe cuenta pa cayuni respetarluʼ laabe o pa coʼ.

Jesús bisiidiʼ laanu ximodo gúninu ni. Ti dxi bidxiñaʼ ti hombre ni huará ra nuube ne gunabaʼ laabe gacanebe laa, laabe qué ñuni chaahuibe guendanagana stiʼ hombre que nagueendaca. Primé bicaadiágabe laa, despué bidiibe cuenta xi nuu ndaaniʼ ladxidóʼ, ne últimu bisiándabe laa (Marcos 1:40-42). Biʼniʼ stipa pur gúniluʼ guionnaʼ cosa riʼ. Bietenalaʼdxiʼ, zándaca ni jma racalaʼdxiʼ xheelaluʼ nga guiéneluʼ laa ne cadi guni chaahuiluʼ guendanagana stibe nagueendaca. Nga runi, bicaadiaga chaahuiʼ ne biʼniʼ stipa pur guiéneluʼ xi cayuni sentir xheelaluʼ, oracaruʼ guníʼ ique xi zanda gúniluʼ. Zacá zusihuínniluʼ dxandíʼ runi respetarluʼ laabe.

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Sti biaje ora guzulú guiniʼné xheelaluʼ lii, bicueeza laaca lii ti cadi guicábiluʼ laabe nagueendaca. Guleza guiluxe guiniʼbe, ne bicabi laabe dede ora maʼ biéneluʼ xi racaláʼdxibe guiniʼbe. Despué gunabadiidxaʼ laabe: «Ñee biʼniʼ sentirluʼ dxandíʼ cucaadiagaʼ lii la?».

Ora guiniʼluʼ

Xii nga guendanagana ca. Linda, gunaa ni maca bizéʼtenu que guníʼ: «Lu stale de cani ridiʼdiʼ lu televisión para gusixidxi binni nabé rihuinni ra caníʼcabe mal de xheelacabe, ra cadindenécabe laacaʼ ne ra caniʼnécabe laacaʼ naduxhuʼ». Stale binni riniisi ndaaniʼ ti yoo ra qué runi respetársaacaʼ ora guiniʼcaʼ. Ne ora guichaganácabe ne gápacabe familia stícabe la? rúnicabe guiráʼ ni bíʼyacabe ralídxicabe. Ivy, ti gunaa ni nabeza Canadá guníʼ: «Biniiseʼ ti lugar ra nabé runi búrlacabe binni, rindísacabe ridxi ne nabé feu ca apodo ni rudiicabe binni».

Ximodo gaca chaahuiʼ ni. Ora guiniʼluʼ xiixa de xheelaluʼ biiyaʼ gácacani «diidxa jneza ni zanda acané stobi uzuhuaa chaahuiʼ, ne ni acané tutiica guna diaga ni [guiniʼluʼ]» (Efesios 4:29). Ca diidxaʼ ni guiniʼbe naquiiñeʼ gusihuínnicani runi respetarbe xheelabe.

Dede né ora nuutu stúbitu cadi guiniʼtu diidxaʼ ni guniná xheelatu o ni guchiichi laa. Ndaaniʼ guidxi Israel ni guyuu dxiqué, guyuu ti gunaa láʼ Mical, xheelaʼ rey David, laabe bidxiichinebe xheelabe ne bisihuínnibe cayúnibe menu laa ora gúdxibe laa naca casi tuuxa ni gastiʼ xpiaaniʼ. Ra gúdxibe xheelabe ca diidxaʼ riʼ, cadi bichiichisibe laa sínuque laaca qué ñuulaʼdxiʼ Dios ni bíʼnibe ca (2 Samuel 6:20-23). Xi rizíʼdinu yaʼ. Ora guiníʼneluʼ xheelaluʼ la? bicaadiaga ni caniʼbe (Colosenses 4:6, laguuyaʼ nota stiʼ Traducción del Nuevo Mundo). Felipe, ti hombre ni maʼ ziné xhono iza de bichaganáʼ, guníʼ dede yanna gadxé modo ruuyaʼ ca cosa ca ne gadxé modo ruuyaʼ xheelaʼ cani. Maʼ bidiibe cuenta jmaruʼ si riroobaʼ guendanagana stícabe ora guiniʼbe xiixa. Felipe guníʼ: «Ora tindediidxadu ne guneʼ ganar la? runeʼ sentir casi ora runiteʼ. Nga runi jma galán gúnidu stipa pur cadi tíndedu».

Ti viuda ni maʼ nagola ni bibani dxiqué guluu gana ca xuaalidxi né ca diidxaʼ riʼ: «Guidxélatu ti lugar ra guibánitu galán, cada tobi de laatu ra lidxi xheelaʼ» (Rut 1:9). Ora rapasaa ca guendaxheelaʼ ca respetu la? reeda gaca lídxicaʼ «ti lugar ra guibáni[caʼ] galán».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Gulee ti tiempu huiiniʼ para gúʼyaneluʼ xheelaluʼ ximodo zanda gacané ca conseju zeeda lu subtítulo riʼ laatu. Gunabadiidxaʼ laabe: «Ora guiniéʼ de lii nezalú binni, ñee runi sentirluʼ ruguaaʼ naróʼ stiluʼ la? o rusitueʼ luluʼ. Ñee rábiluʼ caquiiñeʼ guchaaʼ modo riniéʼ la?». Bicaadiaga cani gabi xheelaluʼ lii ne biʼniʼ cani.

Laguietenalaʼdxiʼ gadxé gadxé modo laatu

Xii nga guendanagana ca. Biblia na reeda gaca binni «tobi si» ora richaganáʼ. Cumu cadi jneza modo riene stale de cani nacubi bichaganáʼ ca diidxaʼ ca la? ribézacaʼ guiníʼ ique xheelacaʼ casi laacaʼ ne gácabe casi laacaʼ (Mateo 19:5). Peru nin qué liica rindaa rudiicaʼ cuenta cadi zacá diʼ nga laani. Ne pur nga qué rusaana de tinde diidxacaʼ. Sicaríʼ bisiene Linda: «Rihuínnica gadxé naa de Felipe, purtiʼ naa jma ricá iqueʼ ca cosa ni caquiiñedu que laabe. Nuu tiru ruuyaʼ maʼ nuudxibe ne naa biaʼ qué gaca si iqueʼ tantu maʼ nuaaʼ xizaa de xiixa cosa. Últimu la? ridxiicheʼ purtiʼ para naa ruluíʼ huaxiéʼ rizaaláʼdxibe xi cayaca».

Ximodo gaca chaahuiʼ ni. Galán guiénesaatu ne guni respetársaatu modo laatu. Guzéʼtenu ti ejemplu: lú binni ne diaga la? gadxé gadxé dxiiñaʼ rúnicani, peru caquiiñeʼ binni guirópacani para tiidiʼ lu ti calle sin guizaaca xiixa. Dxi maʼ napa Adriana biaʼ treinta iza de bichaganáʼ guníʼ: «Laadu nánnadu zanda guiníʼ íquedu gadxé gadxé modo, ínquesi qué gácani gadxé de ni cá lu Stiidxaʼ Dios. Laadu bichaganadu ne cadi bizaʼdícabe laado tobi si modo».

Ora guiníʼ xheelaluʼ xiixa o guni xiixa ni cadi cabézaluʼ la? biene xi cayuni sentirbe ne cadi guicá íqueluʼ puru si ni riuuláʼdxiluʼ (Filipenses 2:4). Fabián, xheelaʼ Adriana guníʼ: «Cadi guiráʼ diʼ biaje rieneʼ xheelaʼ ne cadi guiráʼ diʼ biaje riníʼ iqueʼ cásica riníʼ íquebe. Peru rietenalaʼdxeʼ pabiáʼ nadxieeʼ laabe ne jma risaca ni que ni riniéʼ. Pa nuube nayecheʼ la? naa laaca riuaaʼ nayecheʼ».

XIÑEE QUÉ GÚNILUʼ NDIʼ. Bicaa lu ti guiʼchiʼ ca modo jma jneza riníʼ xheelaluʼ gaca xiixa que lii, o ca modo jma jneza runi chaahuibe xiixa guendanagana (Filipenses 2:3).

Naquiiñeʼ guni respetar binni xheelaʼ ti ganda chuʼcaʼ tobi si ne guibánicaʼ nayecheʼ. Linda guníʼ: «Ti guendaxheelaʼ ni runi respetarsaa la? riuu nayecheʼ ne racaneni chuʼ xquendaxheelacaʼ naguidxi. Ribeendú binni stale cosa galán ora runi zacá».

[Cani cá ñee yaza]

a Bidxaa lácabe.

NI ZANDA GUINÍʼ ÍQUELUʼ

▪ Ximodo racané ca guenda sicarú ni napa xheelaʼ ca binnilidxeʼ.

▪ Xiñee galán guneʼ cani riuulaʼdxiʼ xheelaʼ pa cadi cucheené nin tobi de ca conseju zeeda lu Biblia.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir