BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET Watchtower
Watchtower
BIBLIOTECA NI NUU LU INTERNET
diidxazá
  • BIBLIA
  • PUBLICACIÓN
  • REUNIÓN
  • w09 15/3 yaza 3-5
  • Ca ángel stiʼ Jiobá cayapa cani ridxibi laabe

Gastiʼ nin ti videu de ca ni guliluʼ riʼ.

Bitiidilaʼdxiʼ, guyuu ti error ora cayaca cargar videu riʼ.

  • Ca ángel stiʼ Jiobá cayapa cani ridxibi laabe
  • Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
  • Subtítulo
  • Laaca zanda gúʼndaluʼ
  • Bizuluáʼ biindaʼ Biblia
  • Gucaʼ precursora ndaaniʼ guidxi Escocia ne Irlanda
  • Biʼniʼ invitárcabe naa Scuela stiʼ Galaad
  • Dxi bibiguetaʼ Irlanda
  • Bicheechedu diidxaʼ neca guyuu guendanagana
  • Riguu Jiobá ndaayaʼ laanu ora rúninu ni rinabaʼ laanu
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2017
  • Gastiʼ rucueeza ca binni ni napa fe
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jehová (estudiu) 2023
  • Xiñee risaca gánnanu xi rusiidiʼ Biblia
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2015
  • «Jiobá rudii stipa naa»
    Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2008
Biiyaʼ jma
Torre stiʼ ni rapa ni caníʼ de Reinu stiʼ Jiobá 2009
w09 15/3 yaza 3-5

Ca ángel stiʼ Jiobá cayapa cani ridxibi laabe

CHRISTABEL CONNELL GUNÍʼ NI BIZAACA

Jma nuudu cacábidu cani canabadiidxaʼ Christopher laadu de ni rusiidiʼ Biblia dede nin tobi de laadu qué nudiʼdu cuenta guca huadxí, ne qué nulábipedu xiñee gatigá ruuyadxí Christopher neza ra ventana. Ora mayaca guilúxedu que biiyadxibe sti biaje ne gúdxibe laadu: «Maʼ gudiʼdiʼ guendanaxoo ca, maʼ zanda chetu». Yenebe laadu dede ra bisaanadu ca bicicleta stidu ne gúdxibe laadu sti dxi guiníʼnebe laadu diidxaʼ. Peru, xii ngue bíʼyabe neza ra ventana que yaʼ. Ne xiñee guniʼbe maʼ gudiʼdiʼ guendanaxoo que yaʼ.

NAA laʼyaʼ Christabel ne guleʼ ndaaniʼ ti guidxi ni nuu Inglaterra ni láʼ Sheffiegld lu iza 1927. Dxi guca guiropa guendaridinde lu guidubi naca guidxilayú que binitilú ti bomba ralidxeʼ, ngue runi biseendacabe naa ra nuu jñaabidaʼ para gunduuxeʼ scuela stinneʼ. Guyaa scuela stiʼ ca católicu, raqué nabé gunabadiidxaʼ ca monja que xiñee nabé ridinde binni ne xiñee nuu stale cosa malu lu guidxilayú riʼ. Peru nin laacabe nin ca binni de sti religión qué ñanda nusiene chaahuicaʼ naa cani canabadiidxaʼ que.

Biluxe si guendaridinde que, biindaʼ de enfermera. Despué yendezaʼ Londres para guneʼ dxiiñaʼ ndaaniʼ Hospital General ni nuu Paddington, peru raqué jma ridinde binni. Cadi xadxí de zeʼ ti bizanaʼ ni huaniisi lu guendaridinde ni guca Corea que biiyaʼ ora gudinde chupa hombre fuera de hospital que. Neca nabé gucaná tobi de laacabe guirutiʼ tu ñacané laa. Ne pur ni guca que bicheepaʼ lu hombre que. Ca dxi ca nga bizuluáʼ guyaaʼ lade ca espiritista ne jñaa. Peru raqué laaca qué nusiénecabe naa xiñee nuu stale cosa malu.

Bizuluáʼ biindaʼ Biblia

Ti bizanaʼ ni jma huaniisi ni láʼ John guca testigu stiʼ Jiobá. Ti dxi yegánnabe naa ne gunabadiidxabe naa: «Ñee nannuʼ xiñee cazaaca guiráʼ cosa malu ca la?». Para gudxeʼ laabe «qué gánnadiaʼ». De raqué bixhélebe Biblia ne biindabe Apocalipsis 12:7-12. Óraque nga gunnaʼ Binidxabaʼ ne ca demonio stiʼ nga cucaa binni guni guiráʼ cosa malu nuu lu guidxilayú riʼ. Qué nindaa de ngue bizuluáʼ biindaʼ Biblia ne ca Testigu casi gudxi bizanaʼ naa que. Peru qué nináʼyadiaʼ ñuaaniʼsaʼ purtiʼ bidxibeʼ ni guníʼ binni (Pro. 29:25).

Bendaʼ Dorothy laaca guca testigu stiʼ Jiobá. Dxi bibiguetanebe Bill Roberts, baʼdunguiuu ni chichaganabe que, de ti guendaridagulisaa ni guca Nueva York lu iza 1953 ra guyé binni de stale guidxi la? gudxeʼ laacabe maʼ biindané ca Testigu naa Biblia. Bill gunabadiidxaʼ naa: «Ñee biyubuʼ guiráʼ textu stiʼ Biblia ora biindanécabe lii la? Ñee bizaaluʼ raya ra zeeda ni cacabi ca guendarinabadiidxaʼ stiʼ libru ca la?». Ora gudxeʼ laabe coʼ la? gúdxibe naa: «¡Qué ñuundaʼ chaahuiluʼ nga pue! Biyubi gunaa ni biindané lii ca ne gunabaʼ laabe gúʼndanebe lii sti biaje». Ne ca dxi ca nga bizulú ca demonio que bichiichicaʼ naa. Rietenalaʼdxeʼ bineʼ orar Jiobá para gapa naa ne guxheleʼ laacabe de naa.

Gucaʼ precursora ndaaniʼ guidxi Escocia ne Irlanda

Guyuaaniʼsaʼ 16 stiʼ enero lu iza 1954, ne lu beeu mayo bisaanaʼ dxiiñaʼ de enfermera ne gucaʼ precursora regular lu beeu junio. Gudiʼdiʼ si xhono beeu maʼ gucaʼ precursora especial ne biseendacabe naa Grangemouth, Escocia. Nabé zitu nuu lugar que de guidxi, ne raqué bineʼ sentir cayapa ca ángel stiʼ Jiobá naa (Sal. 34:7).

Lu iza 1956 biseendacabe naa ne xhupa precursora ndaaniʼ guidxi Galway, Irlanda. Primé dxi yegucheecheʼ diidxaʼ bixhidxenaʼyaʼ ralidxi ti cura. Gupa ratu maʼ beeda ti puliciá ne yené laadu ra oficina sticaʼ. Gunabadiidxasibe laadu tu ladu ne paraa nabézadu la? yeguiniʼbe pur teléfono. Binadiágadu ora guniʼbe: «Ya, padre, maʼ nannaʼ paraapeʼ nabézacabe». ¡Cura que huaʼ nga biseendaʼ laacabe! Bicaacabe hombre ni cuquixe laadu yoo que guiladxi laadu, ngue runi gudxi cani nuu Betel laadu jma jneza guireʼdu de guidxi que. ¡Deruʼ ndaʼ chonna semana ngue de nuudu Galway! Yendadu ra estación stiʼ tren que chii minutu despué ne caʼruʼ cheni, ne nuu ti hombre raqué cabeza guʼyaʼ chuudu.

De raqué biseendacabe laadu Limerick, sti guidxi ra nuu stale católicu. Stale binni qué nusaanacaʼ de nuchiichicaʼ laadu, biʼniʼ búrlacaʼ laadu, ngue runi stale binni ridxibi guxheleʼ xpuertaʼ para gucaadiaga laadu. Ne ti iza ante guluucabe palu ti xpinni Cristu ndaaniʼ ti guidxi huiiniʼ ni nuu gaxha de raqué ni láʼ Cloonlara. Ngue runi, nabé biéchedu ora binibiaʼdu Christopher, hombre ni bizeeteʼ ora bizuluáʼ que, laabe gunábabe laadu chigánnadu laabe sti biaje para gusiénedu laabe cani racaláʼdxibe gánnabe. Ora yegánnadu laabe sti biaje la? guyuu ti cura ralídxibe ne gunabaʼ laabe guiládxibe laadu, peru Christopher bicabi laabe: «Naa bineʼ invitar ca baʼdudxaapaʼ riʼ chuʼcaʼ ora bixhidxinacaʼ puertaʼ stinneʼ. Ne lii casi zeeduʼ guyuuluʼ neca qué ñuneʼ invitar lii». Guizáʼ cadxiichi cura que ora biree de raqué.

Laadu qué gánnadu pa cabeza cura que laadu ne ti grupu de hombre fuera que. Christopher bidii cuenta nuucabe gúnicabe laadu xiixa, ngue runi bíʼnibe ni guniéʼ ora bizuluáʼ que. Peru gulézabe zeʼ si ca binni que para bidiibe lugar guireʼdu. Despué gúnnadu guládxicabe Christopher ne binnilidxi de guidxi que ne zécabe Inglaterra.

Biʼniʼ invitárcabe naa Scuela stiʼ Galaad

Laga caníʼ iqueʼ chaaʼ guendaridagulisaa ni biree láʼ “Voluntad Divina”, ni guca Nueva York lu iza 1958, ra guyé binni de stale guidxi que la? biʼniʼ invitárcabe naa chaaʼ clase 33 stiʼ Galaad. Ngue runi, maʼ qué nibiguétadiaʼ ralidxeʼ biluxe si guendaridagulisaa que, purtiʼ de raqué guyaa Collingwood (Ontario, Canadá), ne biaanaʼ raqué dede dxi bizulú clase que lu iza 1959. Peru lu guendaridagulisaa que binebiaʼyaʼ Eric Connell. Laabe biziidibe de Dios lu iza 1957 ne gúcabe precursor lu iza 1958. Despué maʼ guiráʼ dxi bicaabe carta ra nuaaʼ biaʼ dxi guyuaaʼ Canadá ne ca dxi guyuaaʼ lu Scuela stiʼ Galaad. Guníʼ iqueʼ xi gácaxa de laadu guiluxe si scuela que.

Scuela stiʼ Galaad que nga tobi de ca cosa ni jma risaca para naa. Dorothy ne xheelaʼ laaca guyuucaʼ lu clase ra guyaaʼ que. Laacabe zécabe Portugal, peru naa biseendacabe Irlanda ne sti misionera ni láʼ Eileen Mahoney. Peru nabé triste guyuaaʼ purtiʼ qué ñanda ñaaʼ ra zeʼ bendaʼ que. Ngue runi, gunabadiidxaʼ tobi de ca maestru ni rusiidiʼ ra Scuela stiʼ Galaad que pa bineʼ xiixa ni cadi jneza, óraque gúdxibe naa: «Coʼ, qué ñúnidiluʼ gastiʼ, peru cadi dxandíʼ lii ne Eileen guniʼtu zietu ratiica guséʼndadu laatu la?». Nga runi biseendacabe laadu Irlanda.

Dxi bibiguetaʼ Irlanda

Bibiguetaʼ Irlanda lu beeu agosto iza 1959 ne bizuluáʼ gucaniáʼ ca binni ridagulisaa ni nuu Dún Laoghaire. Dxicá maʼ bibiguetaʼ Eric Inglaterra ne cayéchebe purtiʼ gaxha nuube de naa. Laaca racaláʼdxibe gácabe misioneru, ngue runi guníʼ íquebe: «Pa cuseendacabe misioneru Irlanda, xiñee qué chigucheecheʼ diidxaʼ racá yaʼ». Yendézabe Dún Laoghaire ne bichaganadu lu iza 1961.

Xhoopaʼ beeu despué, bizaaca Eric ti desgracia ora zigusá motocicleta stiʼ. Gucuá bi íquebe, ne qué ñanna ca doctor que pa zalabe. Chonna semana guyuube ra hospital ne gaayuʼ beeu gupaʼ laabe ralídxidu dede dxi biándabe. Peru neca zaqué qué nusaanaʼ de nucheecheʼ diidxaʼ.

Lu iza 1965 biseendacabe laadu chigacanedu ti neza binni ridagulisaa ra nuu xhono si binni ni rucheeche diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Sligo, ti puertu stiʼ guidxi Irlanda. Gudiʼdiʼ si chonna iza yegacanedu ca binni ridagulisaa ni nuu Londonderry. Ti dxi bibiguétasidu de yegucheechedu diidxaʼ, málasi biiyadu nuseegucabe neza que ne ti alambradu. Ndaaniʼ guidxi Irlanda que bizulú ca dxi ni rábicabe The Troubles (Ca guendanagana). Ne ca banda ni nuu ndaaniʼ guidxi que bicaaguicaʼ jma carru ne guca guidxi que chupa ndaa: ca protestante ne ca católicu. Nabé nagana guca para tiidiʼ binni guiropaʼ ladu que.

Bicheechedu diidxaʼ neca guyuu guendanagana

Cumu naquiiñeʼ gucheechedu diidxaʼ la? gúpadu xidé guyuudu gadxé gadxé ladu. Ne raqué biʼniʼ sentirdu gupa ca ángel stiʼ Jiobá laadu sti biaje. Pa málasi tíndecabe neza ra cucheechedu diidxaʼ la? nagueendaca maʼ ziuudu sti ladu ne ribiguétadu ora maʼ guirutiʼ tu cadinde. Ti dxi bizulú gudíndecabe gaxha de ra nabézadu. Ne biaba jma escombro nandáʼ stiʼ ti tienda ra rutoocabe pintura ra ventana stiʼ yoo ra nabézadu que. Ngue runi maʼ qué ñanda ñásidu gueelaʼ que purtiʼ bidxíbidu cadi málasi guicaguí ra nabézadu que. Lu iza 1970 yendézadu Belfast. Raqué nuudu ora gúnnadu bilaacabe ti bomba molotov ndaaniʼ tienda ra rutoocabe pintura que ne pur ngue laaca gucuaguí ra gulézadu que.

Sti dxi ora canagucheecheniáʼ sti gunaa xpinni Cristu diidxaʼ bidúʼyadu ti tubu nuu ruaa ti ventana. Ne gupa si chupa chonna minutu de gudídidu raqué gucuaguí tubu que, naca si ni ti bomba. ¡Ca vecinu que la? guníʼ íquecaʼ laadu guluʼdu bomba que raqué! Peru oraquepeʼ biree sti béndadu xpinni Cristu gudxi laadu chuʼdu ralidxi, pur ngue bidii ca vecinu que cuenta cadi laadu guluʼdu bomba que raqué.

lu iza 1971 bibiguétadu ndaaniʼ guidxi Londonderry para chigánnadu ti gunaa Testigu. Ora gúdxidu laabe nuseegucabe neza biúpadu que la? gunabadiidxabe laadu: «Ñee guirutiʼ nuu raqué la?». Gúdxidu laabe nuu binni raqué, peru qué nulábicaʼ laadu. Laabe nabé bidxagayaabe. Purtiʼ chupa chonna gubidxa ante bicueezacabe ti doctor ne ti puliciá raqué ne bicaaguícabe xcárrucaʼ.

Lu iza 1972 yendézadu ndaaniʼ guidxi Cork. Despué yegucheechedu diidxaʼ ndaaniʼ guidxi Naas ne despué ndaaniʼ guidxi Arklow. Ne lu iza 1987 biseendacabe laadu ndaaniʼ guidxi Castlebar, ra nabézadu dede nagasi. Raqué gucanedu ora gurí ti Yoo stiʼ Reinu. Lu iza 1999 gupa Eric ti guendahuará nabé malu, peru gunda gupaʼ laabe dede dxi biándabe purtiʼ gucané Jiobá naa ne ca binni ridagulisaa.

Naa ne Eric maʼ chupa biaje guyuudu Scuela stiʼ ca Precursor Regular ne laabe nácarube binnigola lade neza binni ridagulisaa. Naa napaʼ artritis ne biʼniʼ operárcabe dxita xanaʼ ne xibeʼ para guluucabe prótesis cani. Nécapeʼ nabé huacaalú ca binni de sti religión naa pur gucheecheʼ diidxaʼ ne huabaneʼ lugar ra nabé ridíndecabe pur política ne ra ridinde grupu de binni la? qué ñaca cani nagana para naa casi nagana cayaca para naa maʼ cadi gusayaʼ carru, purtiʼ maʼ qué randa riaa ra racaladxeʼ. Peru ca binni ridagulisaa nabé huayacanecaʼ naa. Yanna maʼ riquiiñeʼ ti bastón para sayaʼ ne ti carru huiiniʼ de biaaniʼ para chaa sti ladu.

Ca iza ni napaʼ de precursora especial ne cani napa Eric biaʼsi rizaani jma de ti gayuaa iza, noventa y ocho de ca iza ca bicheechedu diidxaʼ Irlanda, ne cadi cá íquedu gusaanadu dxiiñaʼ ca. Qué ribézadu guni Jiobá ti milagru para gacané laadu, peru runi sentirdu rapa ca ángel stiʼ Jiobá cani ridxibi laa ne cani cadi cusaana de guni ni nabe.

    Libru ne revista zapoteco del Istmo (1993-2025)
    Biteeguʼ sesión
    Bizulú sesión
    • diidxazá
    • Compartir
    • Configuración
    • Copyright © 2025 Watch Tower Bible and Tract Society of Pennsylvania
    • Modo iquiiñeʼ ni
    • Política de privacidad
    • Configuración de privacidad
    • JW.ORG
    • Bizulú sesión
    Compartir